2ra-243/21 — restituirea onorariului notarului încasat neîntemeiat

2ra-243/21 — restituirea onorariului notarului încasat neîntemeiat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-243/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Brăgaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

DECIZIE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Uhanova Irina, reprezentată de avocatul Pavel

Croitoru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Uhanova Irina

împotriva notarului Semionova Rodica cu privire la restituirea onorariului notarului

încasat neîntemeiat și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de notarul Semionova Rodica, a fost casată hotărârea din

18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o hotărâre

nouă,

constată:

La data de 06 martie 2019, Uhanova Irina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva notarului Semionova Rodica cu privire la restituirea onorariului notarului

încasat neîntemeiat și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la data de 07 mai 2018, în urma

decesului mamei sale, Uhanova Galina, a depus la notarul Semionova Rodica, cu sediul

în mun. Chișinău, str. Alba Iulia 1, cerere de acceptare a succesiunii. Drept urmare, la

data de 06 iulie 2018 a fost deschis dosarul succesoral cu nr. 601226/127/2018, iar la

data de 09 iulie 2018 a fost eliberat certificatul de calitate de moștenitor.

A menționat că masa succesorală constă din bunuri moștenite în conformitate cu

testamentul din 16 februarie 1995: 1/2 cotă parte din casa de locuit amplasată în mun.

Chișinău, str. M. Dosoftei 128 A, în valoare de 456 404 lei, 1/2 cotă parte a terenului în

valoare de 311 220 de lei și două construcții accesorii cu valoarea de 27 847 lei și

respectiv 24 139 lei.

1

A notat că după expirarea termenului legal de 6 luni de la deces, s-a prezentat la

oficiul notarului Semionova Rodica să discute despre obținerea certificatului de

moștenitor, iar, asistentul notarului i-a comunicat că urmează a fi prezentată hotărârea

prin care s-a partajat bunul imobil și raportul de constatare tehnico-științifică nr. 035

din 03 februarie 2016 efectuat de expertul judiciar Achimov Anatolie.

Reclamanta a susținut că după ce au fost prezentate actele solicitate, în urma mai

multor adresări, la 04 februarie 2019 s-a prezentat la notar și i-a comunicat că la data de

06 februarie 2019 are o ședință de judecată în care urmează să-și realizeze drepturile în

calitate de succesor al mamei sale, motiv pentru care este necesar să prezinte certificatul

de moștenitor. La 06 februarie 2019 s-a prezentat la oficiul notarului, care i-a comunicat

că pentru eliberarea certificatului de moștenitor urmează a fi achitată suma de 12 670

de lei. La solicitarea de a descifra modalitatea de calcul a sumei respective, care în

opinia ei este exagerat de mare, notarul Semionova Rodica a menționat că s-a luat la

bază cota de 1,5% din valoarea bunurilor succesorale, întrucât dosarul este unul

complicat.

A precizat că la momentul depunerii cererii de acceptare a moștenirii nu a fost

înștiințată despre taxele notariale de 1,5%.

A afirmat că și-a exprimat dezacordul cu taxa notarială calculată atât verbal la data

de 06 februarie 2019 cât și în scris, prin cererea înaintată la 08 februarie 2019,

recepționată de către notar la aceeași dată, prin care a solicitat calcularea taxei notariale

în conformitate cu legea.

Uhanova Irina consideră că solicitarea notarului de a achita suma de 12 670 de lei

pentru eliberarea certificatului de moștenitor este ilegală și neîntemeiată. Mai mult ca

atât, are un salariu mediu de 4 200 de lei lunar și având la întreținere un copil minor,

suma cerută reprezintă pentru ea o povară exagerată.

A indicat că la 11 februarie 2019, s-a prezentat la notar să ridice certificatul de

moștenitor și să plătească serviciile notariale calculate în conformitate cu legea, însă a

primit refuz. Astfel, deoarece nu avea o altă alternativă, a fost nevoită să împrumute și

să achite pentru eliberarea certificatului de moștenitor suma de 12 295 de lei, fapt ce se

confirmă prin certificatul de moștenitor din 11 februarie 2019 înregistrat cu nr. 20874.

Reclamanta a invocat că la caz, urmau a fi aplicate dispozițiile art. 9 alin. (1) și art.

12 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la metodologia calculării plății pentru servicii

notariale nr. 271 din 27 iunie 2003, deoarece este moștenitor testamentar al defunctei,

a locuit și locuiește în bunul imobil care este obiectul moștenirii, fapt ce se confirmă

atât prin datele cu privire la domiciliu care se conțin în fișa buletinului de identitate, cât

și prin extrasul din cartea de imobil.

A declarat că la caz, urma să se aplice cota de 1 % pentru moștenitorii testamentari,

astfel că 1% din valoarea bunurilor masei succesorale constituită din cota parte a casei

de locuit, cota parte a terenului și două construcții accesorii (456 404 lei + 311 220 lei

+ 27 847 lei + 24 139 lei) în valoare totală de 819 610 lei constituie 8 196,10 lei. Iar,

aplicând reducerea de 50% din taxa notarială calculată, se obține suma de 4 098,05 lei.

Astfel, reclamanta consideră că urma să achite pentru eliberarea certificatului de

moștenitor suma de 4 098,05 lei și nicidecum 12 670 de lei, iar notarul necesită să

restituie suma de 8 196,95 lei încasată în plus pentru serviciile notariale acordate. În

2

vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la data de 13 februarie 2019 a expediat

în adresa pârâtului o cerere prealabilă, solicitând restituirea sumei încasate neîntemeiat.

Însă, nu a primit niciun răspuns.

Uhanova Irina a solicitat încasarea din contul notarului Semionova Rodica în

beneficiul ei a plății pentru serviciile notariale încasate neîntemeiat în mărime de

8196,95 de lei, compensarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în sumă

de 246 de lei și de asistență juridică în mărime de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă și s-a încasat de la notarul Semionova Rodica în beneficiul Irinei Uhanova

onorariul notarului încasat neîntemeiat în mărime de 8196,95 de lei și cheltuielile de

judecată formate din taxa de stat în sumă de 246 de lei și cheltuielile de asistență juridică

în sumă de 5000 de lei.

La data de 06 aprilie 2020 notarul Semionova Rodica, reprezentată de avocatul

Smochina Alexei, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de notarul Semionova Rodica, a fost casată hotărârea din 18 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea depusă de Uhanova Irina a fost respinsă ca nefondată. Totodată, s-a încasat de

la Uhanova Irina în beneficiul notarului Semionova Rodica taxa de stat pentru cererea

de apel în sumă de 184,50 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 8000 de

lei.

La data de 18 decembrie 2020 Uhanova Irina, reprezentată de avocatul Pavel

Croitoru, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

menținerea hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și anume, art. 32 alin. (1), (3) din Legea cu privire la notariat nr.

1453 din 08 noiembrie 2002, art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire

la metodologia calculării plății pentru servicii notariale nr. 271 din 27 iunie 2003.

Astfel, prevederile legale indicate stipulează că la eliberarea certificatului de

moștenitor, pentru moștenitorii de clasa I se stabilește plata de 0,5% din valoarea

moștenirii, pentru moștenitorii de clasa II se stabilește plata de 0,7% din valoarea

moștenirii, iar pentru ceilalți moștenitori se stabilește plata de 1% din valoarea

moștenirii. Plata pentru eliberarea certificatelor de moștenire se reduce cu 50% dacă

moștenitorul locuinței a locuit în ea cel puțin un an pînă la data decesului celui care a

lăsat moștenirea și continuă să locuiască acolo.

Consideră că instanța de apel intenționat a ignorat prevederile Legii cu privire la

metodologia calculării plății pentru servicii notariale, doar pentru a argumenta

corectitudinea plății în mărime de 1,5 % din valoarea bunului succesoral. Astfel, este

greșită concluzia instanței de apel precum că Legea cu privire la notariat este una

specială și la caz sunt aplicabile doar prevederile acestei legi, care în art. 32 alin. (2)

stipulează că notarul privat stabilește de sine stătător plata pentru serviciul notarial

3

acordat persoanei, or, din contra, Legea cu privire la metodologia calculării plății pentru

servicii notariale este una specială. Mai mult ca atât, aceste legi nu conțin prevederi

contradictorii.

A susținut că instanța de apel, aplicând alin. (2) al art. 32 din Legea cu privire la

notariat, a ignorat alin. (1) și (3) ale acestui articol, potrivit cărora mărimea plății pentru

serviciul notarial prestat se stabilește de notar sau, după caz, de altă persoană care

desfășoară activitate notarială de comun acord cu solicitantul în conformitate cu

metodologia aprobată de Parlament, iar unele categorii de persoane beneficiază, în

condițiile legii, de reduceri la plățile pentru serviciile notariale.

Recurenta a subliniat că nu există niciun act normativ care să stabilească o taxă

notarială de 1,5 %, care ar justifica acțiunile intimatei.

A mai indicat că din conținutul art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la organizarea

activității notarilor nr. 69 din 14 aprilie 2016, rezultă că plățile notariale urmează a fi

stabilite în conformitate cu metodologia de calcul reglementată de lege. Deci, norma

dată este contrară art. 32 alin. (2) din Legea cu privire la notariat nr. 1453 din 08

noiembrie 2002.

Recurenta a menționat că art. 2 alin. (2) din Legea nr. 271 din 27 iunie 2003

prevede că modificările (majorare sau reducere) cuantumului plății se confirmă printr-

un acord semnat de notarul public și solicitant, în care se indică: mărimea plății stabilite

prin lege, cauza modificării ei și mărimea plății negociate. Acordul încheiat în scris se

anexează la actul notarial îndeplinit și se păstrează împreună cu acesta în arhiva

notarială. La caz însă, nu a fost încheiat niciun acord, deși legea prevede expres

necesitatea semnării acestuia.

A mai susținut că achitarea integrală a plății pentru serviciile notariale nu

presupune acceptarea plăților stabilite de notar, însă reprezintă o condiție obligatorie

pentru a contesta cuantumul plății încasate neîntemeiat, în conformitate cu art. 14 din

Legea nr. 271 din 27 iunie 2003, precum și unica posibilitate la acel moment de a obține

certificatul de moștenitor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 03 noiembrie

2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa Irinei Uhanova la

12 noiembrie 2020 (f.d. 130), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la data de 18 decembrie 2020, este în termen.

La 13 ianuarie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa notarului

Semionova Rodica, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 143).

Prin referința depusă la 13 aprilie 2021, notarul Semionova Rodica a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră

legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 21 aprilie 2021 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

4

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

respins cu menținerea deciziei instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la data de 07 mai

2018, Uhanova Irina a depus la notarul Semionova Rodica o cerere de deschidere a

dosarului succesoral după decesul mamei sale Uhanova Galina, la data de 09 iulie 2018.

La cererea scrisă a Irinei Uhanova a fost eliberat certificatul de calitate de

moștenitor nr. 11236 din 09 iulie 2018, iar, la data de 11 februarie 2019 a fost eliberat

certificatul de moștenitor testamentar înregistrat cu nr. 20874 (f.d. 10).

Pentru eliberarea certificatului de moștenitor, notarul Semionova Rodica a

stabilit plata pentru serviciile notariale în mărime de 12 295 de lei, adică 1,5 % din

valoarea bunurilor succesorale.

La 08 februarie 2019, Uhanova Irina a prezentat notarului dezacord cu mărimea

plății stabilită, invocând că masa succesorală constă din bunuri moștenite în

conformitate cu testamentul din 16 februarie 1995: 1/2 cotă parte din casa de locuit

amplasată în mun. Chișinău, str. M. Dosoftei 128 A, în valoare de 456 404 lei, 1/2 cotă

parte a terenului în valoare de 311 220 de lei și două construcții accesorii cu valoarea

de 27 847 lei și respectiv 24 139 lei. Prin urmare, reieșind din prevederile art. 9 alin. (1)

și art. 12 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la metodologia calculării plății pentru

servicii notariale nr. 271 din 27 iunie 2003, consideră că urma să achite pentru eliberarea

certificatului de moștenitor suma de 4 098,05 lei și nicidecum 12 295 de lei (f.d. 7-9).

La 11 februarie 2019 Uhanova Irina a achitat suma de 12 295 de lei, fiindu-i

eliberat certificatul de moștenitor testamentar înregistrat cu nr. 20874.

În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la data de 13 februarie 2019

Uhanova Irina a expediat în adresa notarului Semionova Rodica o cerere prealabilă,

solicitând restituirea sumei încasate neîntemeiat (f.d. 16-17), însă, nu a primit răspuns.

Înaintând prezenta acțiune, Uhanova Irina a solicitat încasarea din contul notarului

Semionova Rodica în beneficiul său a plății pentru serviciile notariale încasate

neîntemeiat în mărime de 8196,95 de lei, compensarea cheltuielilor de judecată sub

forma taxei de stat în sumă de 246 de lei și de asistență juridică în mărime de 5000 de

lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii și a încasat de la notarul Semionova Rodica în beneficiul Irinei

Uhanova onorariul notarului încasat neîntemeiat în mărime de 8196,95 de lei și

cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în sumă de 246 de lei și cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

Ulterior, instanța de apel de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

notarul Semionova Rodica, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat hotărârea

5

primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de Uhanova Irina

a fost respinsă ca nefondată, fiind încasată de la Uhanova Irina în beneficiul notarului

Semionova Rodica taxa de stat pentru cererea de apel în sumă de 184,50 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 8000 de lei.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că soluția instanței de apel este corectă și legală.

Conform art. 30 din Legea cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002

(în vigoare până la 01 martie 2019), actele notariale, acordarea consultațiilor notariale,

redactarea proiectelor de documente și prestarea altor servicii notariale, se efectuează

contra plată. Pentru serviciile notariale se achită: a) taxa de stat, care se varsă de

solicitant la bugetul de stat; b) plata pentru serviciul notarial propriu-zis. Sumele bănești

percepute prevăzute la alin. (2) se indică în mod obligatoriu în actul notarial îndeplinit

și în registrul actelor notariale.

Conform art. 32 alin. (2) din Legea cu privire la notariat, notarul stabilește de

sine stătător plata pentru serviciul notarial acordat persoanei.

Art. 35 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 (în vigoare până

la 01 martie 2019), notarul îndeplinește următoarele acte notariale: procedura

succesorală notarială și eliberarea certificatului de moștenitor.

În conformitate cu art. 2 alin. (2) din Legea cu privire la metodologia calculării

plății pentru servicii notariale nr. 271 din 27 iunie 2003, la determinarea cuantumului

plății se ține cont de complexitatea actului notarial. Modificările (majorare sau

reducere) cuantumului plății se confirmă printr-un acord semnat de notarul public sau

de o altă persoană abilitată prin lege să desfășoare activitate notarială și solicitant, în

care se indică: mărimea plății stabilite prin lege, cauza modificării ei și mărimea plății

negociate.

Materialele cauzei atestă că la 07 mai 2018, Uhanova Irina a depus la notarul

Semionova Rodica o cerere de deschidere a dosarului succesoral după decesul mamei

Uhanova Galina și la 09 iulie 2018, la cererea scrisă a recurentei a fost eliberat

certificatul de calitate de moștenitor nr. 11236.

La 04 februarie 2019, Uhanova Irina s-a prezentat la notar și a solicitat eliberarea

în mod de urgență a certificatului de moștenitor, deoarece la 06 februarie 2019 are o

ședință de judecată în care urmează să-și realizeze drepturile în calitate de succesor al

mamei sale, motiv pentru care este necesar să prezinte certificatul de moștenitor.

Astfel, la 11 februarie 2019 notarul Semionova Rodica a eliberat certificatul de

moștenitor testamentar înregistrat cu nr. 20874 și, reieșind din volumul serviciilor

prestate, consultațiilor notariale oferite, solicitarea urgentării îndeplinirii acestui act

notarial, timpul suplimentar utilizat în acest sens și complexitatea procedurii

succesorale, a perceput de la Uhanova Irina plată pentru serviciile notariale în sumă de

12 295 de lei (1,5% din valoarea bunului succesoral).

Analizând normele legale citate și circumstanțele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că solicitarea recurentei Uhanova Irina de a obliga notarul Semionova Rodica să

restituie suma de 8196,95 lei ca fiind încasată în plus pentru serviciile notariale, nu se

6

încadrează în limitele legale, în condițiile în care a achitat aceste servicii notariale

integral, ceea ce echivalează cu acceptarea tacită a ofertei, încheierea unui acord între

părți, care generează și efectele juridice corespunzătoare.

Prin urmare, în condițiile în care Uhanova Irina a cunoscut despre mărimea plăților

notariale stabilite de notar, acestea fiind indicate și în cererea prealabilă, dar nu a

solicitat strămutarea procedurii succesorale la un alt notar, în mod tacit prin acțiunile

proprii și-a manifestat disponibilitatea de a achita serviciile notariale în volum

deplin, a acceptat plățile stabilite de notar, a semnat în Registrul actelor notariale

pentru faptul ridicării certificatului de moștenitor testamentar, a achitat integral pentru

serviciile notariale prestate, ceea ce denotă că a manifestat un comportament din care

se pretinde acceptarea ofertei, caz în care contractul se consideră încheiat, ca în care

este inopozabil argumentul acesteia privind calcularea eronată a plăților notariale.

Așadar, recurenta eronat a considerat ca fiind ilicite acțiunile notarului Semionova

Rodica cu referire la solicitarea de încasare a plăților notariale în cuantum de 12 295 de

lei, în condițiile în care toate acțiunile notarului, legate de calcularea mărimii,

încasarea plății pentru asistență notarială în cazul examinat, sunt conforme legii.

Instanța de recurs nu poate reține argumentele Irinei Uhanova, susținute de

instanța de fond, cu privire la calcularea incorectă de către notar a plății de 12 295 de

lei pentru serviciile notariale, deoarece conform art. 2 alin. (2) din Legea cu privire la

metodologia calculării plății pentru servicii notariale nr. 271 din 27 iunie 2003, la

determinarea cuantumului plății se ține cont de complexitatea actului notarial. La fel,

art. 32 alin. (2) din Legea cu privire la notariat prevede că, notarul stabilește de sine

stătător plata pentru serviciul notarial acordat persoanei.

În circumstanțele expuse, instanța de recurs consideră întemeiată și legală

concluzia instanței de apel cu privire la respingerea acțiunii.

De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată și temeinicia încasării de la Uhanova Irina în

beneficiul notarului Semionova Rodica a taxei de stat pentru cererea de apel în sumă de

184,50 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 8000 de lei, or, în

conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de

cauză cheltuielile de judecată.

Iar, în conformitate cu art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care

a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au

fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează

părții care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un

avocat.

Pe parcursul examinării cauzei, notarul Semionova Rodica a fost reprezentată de

avocatul Smochina Alexei, împuternicit prin mandatul seria MA nr. 1379759 din 17

mai 2019 (f.d. 23), pentru serviciile căruia a achitat suma de 8000 de lei, fapt confirmat

prin ordinul de plată nr.96 din 05 octombrie 2020 (f.d. 113).

În această ordine de idei, având în vedere complexitatea speței deduse judecății,

reieșind din acțiunile întreprinse de avocatul intimatei în cumul cu materialele cauzei,

7

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 8000 de lei sunt reale,

necesare și rezonabile.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Uhanova Irina, reprezentată de avocatul Pavel

Croitoru.

Se menține decizia din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Uhanova Irina împotriva

notarului Semionova Rodica cu privire la restituirea onorariului notarului încasat

neîntemeiat și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

8