3ra-552/22 — contestarea actului administrativ, obligarea efectuarii actiunii notariale si deschiderea procedurii succesorale

3ra-552/22 — contestarea actului administrativ, obligarea efectuarii actiunii notariale si deschiderea procedurii succesorale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-552/22

2-20127256-01-3ra-16052022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Mîra, G. Dașchevici)

DECIZIE

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Boico

examinând recursul depus de notarul Gulian Irina,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica împotriva notarului Gulian Irina, persoană terță

Ciornîi Igor cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea efectuării

acțiunii notariale și deschiderea procedurii succesorale,

împotriva deciziei din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica, casată integral hotărârea

din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și emisă o nouă decizie

prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 12 octombrie 2020, Kușnirenco (Ciornîi) Rodica a depus cererea de chemare

în judecată împotriva notarului Gulian Irina cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea efectuării acțiunii notariale și deschiderea procedurii

succesorale.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de xxxxx a decedat bunelul

ei Ciornîi Vasile. Locul decesului, a fost locul ultimului domiciliu a defunctului –

satul xxxxx, raionul xxxxx și testament după defunct nu a rămas.

A menționat că la momentul decesului, Ciornîi Vasile era celibatar, menționând

că succesorul legal de gradul întâi este tatăl petiționarei Ciornîi Igor, care nu a

acceptat succesiunea la notar, dar nici de facto.

Astfel, reclamanta a subliniat că, dreptul la succesiune a trecut la Kușnirenco

Rodica și fratele ei, Ciornîi Sergiu, care și-a expus poziția de renunțare la succesiune,

în favoarea petiționarei.

1

A precizat că la decesul bunelului Ciornîi Vasile, a intrat în posesia bunurilor

din masa succesorală și anume, terenul cu nr. cadastral xxxxx și două construcții

amplasate pe acesta, cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în satul xxxxx,

raionul xxxxx.

A explicat că s-a adresat către notarul Gulian Irina, pentru constatarea faptului

acceptării succesiunii și deschiderea dosarului succesoral.

Iar, la data de 11 decembrie 2018 notarul Irina Gulian a emis decizie de refuz

de constatare a faptului acceptării succesiunii și deschiderii dosarului succesoral, pe

motivul insuficienței probelor prezentate în acest sens, notarul explicându-i dreptul

de a se adresa în instanța de judecată, pentru constatarea faptului acceptării

succesiunii.

A remarcat că în conformitate cu prevederile art. 281–282 din Codul de

procedură civilă, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de constatare a faptului

cu valoare juridică – acceptarea succesiunii de fapt, după defunctul Ciornîi Vasile,

decedat la xxxxx, în termen de 6 luni din momentul decesului.

Prin hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a fost

admisă cererea depusă de Rodica Kușnirenco, fiind constatat faptul acceptării

succesiunii legale de către Rodica Kușnirenco, prin intrarea în posesia patrimoniului

succesoral, rămas după decesul bunelului Ciornîi Vasile.

Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Ciornîi Igor împotriva hotărârii din 20 mai 2019 a Judecătoriei

Strășeni, sediul central, fiind menținută hotărârea instanței de fond.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat

inadmisibil recursul depus de Igor Ciornîi împotriva deciziei 21 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Astfel, a menționat că, la data de 4 august 2020 s-a adresat către notarul Gulian

Irina cu cerere privind deschiderea procedurii succesorale și eliberarea certificatului

de moștenitor deoarece, impedimentul invocat de notar în decizia de refuz de

constatare a faptului acceptării succesiunii și deschiderii dosarului succesoral din

11 decembrie 2018, a fost lichidat.

În contextul dat, a relatat că la data de 26 august 2020, notarul Gulian Irina a

refuzat în deschiderea procedurii succesorale și eliberării certificatului de moștenitor

pe motiv că, procedura succesorală nu poate fi deschisă la cererea Rodicăi

Kușnirenco, deoarece dânsa nu face parte din clasa moștenitorilor prevăzută de lege,

ca să culeagă patrimoniul lui Ciornîi Vasile, decedat la data de xxxxx și nici nu

dispune de vocația succesorală la moștenirea lăsată de defunct.

A considerat, că actul administrativ a notarului și anume, refuzul de a deschide

succesiunea și de a elibera certificatul de moștenitor, este ilegal, astfel, la data de

17 septembrie 2020 a înaintat notarului Gulian Irina cerere prealabilă, în care și-a

exprimat dezacordul cu refuzul de a executa actul notarial.

Însă, prin răspunsul nr. 2-22 din 5 octombrie 2020, notarul Irina Gulian a

respins cererea prealabilă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 16, 118, 166-167 Cod

de procedură civilă, art. 19-21, 31-21, 39-40, 42, 43, 55, 60, 64, 162-169, 189, 191-

196, 203-209, 211-212 Cod administrativ.

2

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei de refuz de efectuare a actului

notarial nr. 2-7 din 26 august 2020 și a refuzului de admitere a cererii prealabile

nr. 2-22 din 5 octombrie 2020, obligarea notarului Gulian Irina de a efectua actul

notarial – deschiderea procedurii succesorale în baza cererii Rodicăi (Ciornîi)

Kușnirenco în privința patrimoniului decedatului Ciornîi Vasile, cu eliberarea

certificatului de moștenitor.

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica

împotriva notarului Gulian Irina cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin decizia din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica și menținută hotărârea din 24 februarie 2021

a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de către Rodica Kușnirenco și avocatul Dragoș Chetraru.

A fost casată integral decizia din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Prin încheierea din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, Ciornîi Igor a

fost atras în proces în calitate de persoană terță.

Prin decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

depus de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica, reprezentată de avocatul Chetraru Dragoș,

casată integral hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central

și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă.

A fost anulată decizia notarului Gulian Irina de refuz în efectuarea acțiunilor

notariale nr. 2-7 din 26 august 2020 și decizia nr. 2-22 din 5 octombrie 2020 prin

care a fost respinsă cererea prealabilă.

A fost obligat notarul Gulian Irina să deschidă procedura succesorală în baza

cererii depuse de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica în privința patrimoniului decedatului

Ciornîi Vasile cu eliberarea certificatului de moștenitor.

La 8 aprilie 2022, notarul Gulian Irina a depus recurs nemotivat, iar la 17 mai

2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 22 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea instanței de fond,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că a oferit o soluție greșită asupra cazului ca

urmare a aplicării eronate a normelor de drept material.

Astfel, a relevat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 1501 al

Codului civil (în redacția din 22 iunie 2002), care statuează că moștenitorii de clasă

posterioară sînt chemați la succesiune legală numai dacă lipsesc moștenitori din

clasele precedente sau dacă aceștia nu acceptă ori refuză succesiunea.

A remarcat că în temeiul prevederilor art. 1500 Cod civil, se statuează că în

cazul moștenirii legale sunt chemați la succesiune legală, conform clasei de

moștenitori, cu precădere, cei din clasa inferioară, începând cu clasa I.

În acest sens, ținând cont de faptul că unicul moștenitor de clasa I după decesul

lui Ciornîi Vasile este fiul acestuia Ciornîi Igor, potrivit art. 1501 din Codul civil,

chiar dacă se constată faptul că Ciornîi Igor nu a acceptat sau a renunțat la moștenire,

3

legea nu permite renunțarea la moștenire în favoarea unui potențial moștenitor legal

din clase posterioare.

A mai menționat că nu se aplică nici reprezentarea, adică nu vin la moștenire

succesorii celui ce nu a acceptat sau a renunțat la moștenire, dar sunt chemați la

succesiune legală cei din clasele posterioare, ori, potrivit art. 1504 alin. (1) al

Codului civil, dacă moștenitorul moare înaintea celui ce lasă moștenirea, succesorii

indicați la art. 1500 alin. (3) culeg, prin intermediul instituției reprezentării, partea

din moștenire care i s-ar fi cuvenit moștenitorului decedat.

Astfel, instituția reprezentării nu poate fi aplicată, ci intervine dreptul

moștenitorilor din clase posterioare.

Această circumstanță este expres reglementată la prevederile art. 1504 alin. (3)

al Codului civil (în redacția din 22 iunie 2002), care statuează că nu se admite

reprezentarea persoanei la a cărei moștenire s-a renunțat, a persoanei care a renunțat

la moștenire, precum și a nedemnului.

În acest context, a accentuat că în cazul în care moștenitorul de clasa I a renunțat

sau nu acceptat succesiunea, nu operează reprezentarea, fiind chemați la succesiune

legală moștenitorii de clasă posterioară.

În consecință este de părere că, circumstanța precum că, prin hotărârea din

20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, a fost admisă cererea depusă de

Rodica Kușnirenco, fiind constatat faptul acceptării succesiunii legale de către

Rodica Kușnirenco, prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, rămas după

decesul bunelului - Vasile Ciornîi, nu este pertinentă.

A opinat că simplu fapt al intrării în posesie a bunurilor care fac parte din masa

succesorală nu dă persoanei vocație succesorală.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

La 19 mai 2022, în adresa intimatei Kușnirenco (Ciornîi) Rodica a fost

expediată copia recursului depus de notarul Gulian Irina, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului, însă corespondența menționată expediată în adresa

Rodicăi (Ciornîi) Kușnirenco a fost returnată în adresa Curții Supreme de Justiție,

de către oficiul poștal, cu mențiunea „nereclamat”.

Astfel, este de notat că pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din

30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale,

definește trimiterea nereclamată ca fiind o trimitere poștală care nu a fost distribuită

(predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a

acesteia.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții

de apel.

Conform art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

4

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 februarie 2022,

dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 3 martie 2022, iar decizia motivată

ce se solicită a fi casată la data de 3 mai 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică și avizul de recepție a scrisorii recomandate anexate la dosar

(f. d. 148, 153).

Așadar, se va nota că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022

privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe întreg

teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, au fost suspendate de drept examinarea

de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ, procedurile

de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în

conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ

al Republicii Moldova nr. 116/2018.

Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie publică a

străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze stabilite expres

prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În conformitate cu pct. 5.2.2 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispus ca termenele de

exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se

suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se

întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de

urgență.

Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea măsurilor de

tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022. Iar potrivit pct. 2.1

al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele civile,

penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte potrivit prevederilor

punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de aceeași durată,

care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Astfel, recursul depus la 8 aprilie 2022 și motivarea recursului prezentată la

data de 17 mai 2022, sunt în termen.

Prin încheierea din 13 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

notarul Gulian Irina a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

5

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

Potrivit art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma prevederilor art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231

alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) din același articol, instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească

limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor

formulate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Astfel, din cumulul probatoriu administrat speței, rezultă că la data de xxxxx a

decedat Ciornîi Vasile, bunelul Rodicăi (Ciornîi) Kușnirenco, locul decesului fiind

ultimul domiciliu a defunctului, satul xxxxx raionul xxxxx, iar testamentul Ciornîi

Vasile nu a lăsat.

6

Este cert și faptul că unicul succesor legal de gradul întâi este Ciornîi Igor – tatăl

Rodicăi (Ciornîi) Kușnirenco, care însă nu a acceptat succesiunea rămasă după

decesul părintelui Ciornîi Vasile.

Ulterior, Ciornîi Sergiu – fratele Rodicăi (Ciornîi) Kușnirenco și-a expus poziția

de renunțare la succesiune în favoarea acesteia. După decesul lui Ciornîi Vasile,

bunelul Rodicăi (Ciornîi) Kușnirenco, ultima a intrat în posesia bunurilor din masa

succesorală și anume, terenul cu nr. cadastral xxxxx și două construcții amplasate pe

acesta, cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în satul xxxxx, raionul xxxxx.

După intrarea în posesia bunurilor din masa succesorală, Kușnirenco (Ciornîi)

Rodica s-a adresat către notarul Gulian Irina pentru constatarea faptului acceptării

succesiunii și deschiderea dosarului succesoral.

La 11 decembrie 2018, notarul Gulian Irina a emis decizia de refuz de constatare

a faptului acceptării succesiunii și deschiderii dosarului succesoral, pe motivul

insuficienței probelor prezentate în acest sens, explicând dreptul de a se adresa în

instanța de judecată, pentru constatarea faptului acceptării succesiunii.

Prin hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, a fost

admisă cererea depusă de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica, fiind constatat faptul

acceptării succesiunii legale de către Kușnirenco (Ciornîi) Rodica, prin intrarea în

posesiunea patrimoniului succesoral, rămas după decesul bunelului Ciornîi Vasile.

Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ciornîi Igor și menținută hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei

Strășeni, sediul central.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

inadmisibil recursului declarat de Ciornîi Igor împotriva deciziei din 21 noiembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău.

La 4 august 2020, Kușnirenco (Ciornîi) Rodica s-a adresat către notarul Gulian

Irina cu o cerere privind deschiderea dosarului succesoral după decesul lui Ciornîi

Vasile.

Este cert și faptul că prin răspunsul din 26 august 2020, notarul Gulian Irina a

refuzat în deschiderea dosarului succesoral pe motiv că procedura succesorală nu

poate fi deschisă la cererea Rodicăi (Ciornîi) Kușnirenco, deoarece aceasta nu face

parte din clasa moștenitorilor prevăzută de lege, ca să culeagă patrimoniul lui Ciornîi

Vasile, decedat la data de xxxxx și nici nu dispune de vocația succesorală la

moștenirea lăsată de defunct, deoarece Kușnirenco (Ciornîi) Rodica fiind nepoata

defunctului, tatăl (fiul defunctului) Ciornîi Igor fiind în viață, iar careva acte

constătătoare despre vocația succesorală a altor moștenitori cu drept primordial de a

culege moștenirea defunctului Ciornâi Vasile nu au fost prezentate.

La 17 septembrie 2020, reclamanta Kușnirenco Rodica a adresat notarului

Gulian Irina cerere prealabilă solicitând anularea deciziei de refuz de efectuare a

actului notarial nr. 2-7 din 26 august 2020 și obligarea notarului Gulian Irina de a

efectua actul notarial – deschiderea procedurii succesorale în baza cererii Rodicăi

(Ciornîi) Kușnirenco în privința patrimoniului decedatului Ciornîi Vasile, cu

eliberarea certificatului de moștenitor, care a fost respinsă prin răspunsul nr. 2-22

din 5 octombrie 2020.

7

Ca urmare, la 12 octombrie 2020, înaintând acțiunea în judecată împotriva

notarului Gulian Irina, Kușnirenco (Ciornîi) Rodica a solicitat admiterea acțiunii

anularea deciziei de refuz de efectuare a actului notarial nr. 2-7 din 26 august 2020

și a refuzului de admitere a cererii prealabile nr. 2-22 din 5 octombrie 2020,

obligarea notarului Gulian Irina de a efectua actul notarial – deschiderea procedurii

succesorale în baza cererii Rodicăi (Ciornîi) Kușnirenco în privința patrimoniului

decedatului Ciornîi Vasile, cu eliberarea certificatului de moștenitor.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins cererea de chemare

în judecată depusă de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica ca neîntemeiată.

Judecând apelul depus de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica, instanța de apel a admis

apelul depus de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica, reprezentată de avocatul Chetraru

Dragoș, a casat integral hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni,

sediul central și a emis o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă, fiind anulată

decizia notarului Gulian Irina de refuz în efectuarea acțiunilor notariale nr. 2-7 din

26 august 2020 și decizia nr. 2-22 din 5 octombrie 2020 prin care a fost respinsă

cererea prealabilă, și a obligat notarul Gulian Irina să deschidă procedura

succesorală în baza cererii depuse de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica în privința

patrimoniului decedatului Ciornîi Vasile cu eliberarea certificatului de moștenitor.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a reținut că, nu poate servi

ca temei de respingere a cererii Rodicăi (Ciornîi) Kușnirenco privind deschiderea

procedurii succesorale după decesul lui Ciornîi Vasile, faptul că reclamanta

Kușnirenco (Ciornîi) Rodica, este nepoata lui Ciornîi Vasile, care a decedat la data

de xxxxx.

Or, notarul Gulian Irina urma să țină cont de faptul că, prin hotărâre

judecătorească irevocabilă s-a constatat faptul acceptării succesiunii de către

Kușnirenco Rodica a succesiunii legale, prin intrarea în posesiunea patrimoniului

succesoral rămas după decesul bunelului său Ciornîi Vasile.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 22 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel, reieșind din temeiurile și

obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe

administrate la caz, corect a ajuns la soluția temeiniciei acțiunii înaintate de

Kușnirenco (Ciornîi) Rodica.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 195 Cod

administrativ, potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Astfel fiind, potrivit art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, faptele stabilite

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior

în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța

care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la

judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

8

În acest context este necesar de menționat că scopul instituției puterii lucrului

judecat rezidă în crearea unei stabilități și bunei funcționări a circuitului civil, fiind

totodată o expresie a principiului securității raporturilor juridice, care presupune că

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea

lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, instanțele sunt obligate să

țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în

discuție a situației soluționate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a

art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Omului (hotărârea în

cauza Roșca contra Republicii Moldova din 22 martie 2005).

Pornind de la aceste prevederi legale și premise de abordare, instanța de recurs

notează că, prin hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

rămasă irevocabilă prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a

fost constatat faptul acceptării succesiunii legale de către Kușnirenco (Ciornîi)

Rodica, prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, rămas după decesul

bunelului Ciornîi Vasile.

Așadar, având în vedere că odată ce prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-

a stabilit că, prin intrarea în posesia bunurilor imobile, care constituie patrimoniul

succesoral, Kușnirenco (Ciornîi) Rodica este moștenitor a lui Ciornîi Vasile, aceasta

a fost îndreptățită să înainteze cerere privind deschiderea procedurii succesorale,

care urma a fi acceptată de notar.

În acest aspect, instanța de recurs consideră irelevante argumentele recurentului

privind refuzul de a deschide procedura succesorală în baza cererii depuse de

Kușnirenco (Ciornîi) Rodica.

Și asta deoarece, după cum a fost constatat mai sus prin hotărârea

judecătorească definitivă și irevocabilă a fost constatat faptul acceptării succesiunii

de către Kușnirenco Rodica a succesiunii legale, prin intrarea în posesiunea

patrimoniului succesoral rămas după decesul bunelului Ciornîi Vasile, născut la

xxxxx și decedat la xxxxx cu ultimul domiciliu și locul deschiderii succesiunii în

raionul xxxxx satul xxxxx.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată justețea soluției

instanței de apel cu privire la admiterea acțiunii depusă de Kușnirenco (Ciornîi)

Rodica, anularea deciziei notarului Gulian Irina de refuz în efectuarea acțiunilor

notariale nr. 2-7 din 26 august 2020 și a deciziei nr. 2-22 din 5 octombrie 2020 prin

care a fost respinsă cererea prealabilă și obligarea notarul Gulian Irina să deschidă

procedura succesorală în baza cererii depuse de Kușnirenco (Ciornîi) Rodica în

privința patrimoniului decedatului Ciornîi Vasile cu eliberarea certificatului de

moștenitor.

Față de cele relevate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și anume

cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al

Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

9

succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate

în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Pentru motivele expuse și având în vedere faptul că decizia instanței de apel

este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de notarul Gulian Irina.

Se menține decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Kușnirenco

(Ciornîi) Rodica împotriva notarului Gulian Irina, persoană terță Ciornîi Igor cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea efectuării acțiunii notariale și

deschiderea procedurii succesorale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Victor Boico

10