2ra-818/20 — Constatarea faptului acceptării succesiunii

Dosarul nr. 2ra–818 /20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul central), (jud. M. Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ciornîi Igor, reprezentat de

avocatul Melinteanu Călin,

în cauza civilă la cererea înaintată de petiționarul Kușnirenco Rodica, parte

interesată Ciornîi Igor și Ciornîi Sergiu cu privire la constatarea faptului acceptării

succesiunii și locului deschiderii succesiunii,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Ciornîi Igor și menținută hotărârea din 20 mai

2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central),

con st ată:

La 20 februarie 2019, petiționara Kușnirenco Rodica s-a adresat cu cerere în

judecată, parte interesată Ciornîi Igor și Ciornîi Sergiu, prin care a solicitat

constatarea faptului acceptării succesiunii și locul deschiderii succesiunii după

defunctul Ciornîi Vasile decedat la 03 iunie 2004, în termen de 6 luni din momentul

decesului.

În motivarea cererii a indicat că, la 03 iunie 2004, a decedat Ciornîi Vasile,

bunelul petiționarei, locul deschiderii succesiunii fiind ultimul domiciliu a

defunctului, r. XXXX, satul XXXX. La momentul decesului, succesor legal de

gradul întâi rămânând tatăl petiționarei Ciornîi Igor, ultimul nu a acceptat succesiune

nici la notar, nici de fapt, astfel, dreptul la succesiune a trecut la petiționară și fratelui

acesteia Ciornîi Sergiu, care nu dorește să accepte succesiune și expune poziția de

renunțare la succesiune în favoarea petiționarei.

Îndată de la decesul lui Ciornîi Vasile, petiționara a intrat în posesia bunurilor

din masa succesorală și anume terenul de pământ și două construcții amplasate pe

1

acesta, toate situate în s. XXXX, r. XXXX.

Petiționara a indicat că, la 11 decembrie 2018, s-a adresat la notarul public

Gulian Irina pentru constatarea faptului acceptării succesiunii și deschiderea

dosarului succesoral, însă la 11 decembrie 2018, notarul a emis decizia privind

refuzul constatării faptului acceptării succesiunii și deschiderii dosarului succesoral

pe motivul insuficienței probelor prezentate în acest sens.

Prin hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central), acțiunea

a fost admisă.

A fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Kușnirenco Rodica a

succesiunii legale, prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral rămas după

decesul bunelului Ciornîi Vasile, născut la XX XXXX XX și decedat la 03 iunie

2004 cu ultimul domiciliu în r. XXXX s. XXXX și locul deschiderii succesiunii r.

XXXX s. XXXX

Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Ciornîi Igor și menținută hotărârea din 20 mai 2019 a

Judecătoriei Strășeni (sediul central).

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că, dreptul de a

renunța la moștenire aparține tuturor moștenitorilor, indiferent că sunt moștenitori

legali, inclusiv rezervatari, sau testamentari, constatând că, moștenitorul Ciornîi

Sergiu a renunțat la moștenire în folosul petiționarei Kușnirenco Rodica, iar

moștenitorul Ciornîi Igor nu a întreprins careva acțiuni prevăzute de lege pentru a

intra în moștenire, astfel concluzionând că după decesul lui Ciornîi Vasile la data

de 03 iunie 2004, moștenitor al acestuia, prin intrarea în posesia bunurilor imobile,

care constituie patrimoniul succesoral, a devenit petiționara Kușnirenco Rodica.

La 23 martie 2020, Ciornîi Igor, reprezentat de avocatul Melinteanu Călin, a

declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei încheieri

prin care cererea să fie scoasă de pe rol.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată.

La 05 iunie 2020, Kușnirenco Rodica, reprezentată de avocatul Chetraru

Dragoș, a depus o referință la recursul declarat de către Ciornîi Igor, solicitând

considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Ciornîi Igor, reprezentat de avocatul Melinteanu Călin, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

2

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ciornîi Igor, reprezentat de avocatul

Melinteanu Călin, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

3

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Ciornîi Igor, reprezentat de avocatul

Melinteanu Călin.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ciornîi Igor, reprezentat de

avocatul Melinteanu Călin.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4