2ra-2003/18 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr. 2ra-2003/18 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. V. Cupcea) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Cotrobai, M. Anton) DECIZIE 24 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Gore Valeriu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gore Valeriu împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 15 martie 2017 Valeriu Gore, reprezentat de avocatul Nadejda Rotaru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei solicitând prelungirea cu 6 luni a termenului de acceptare a succesiunii.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat că la 28 aprilie 1969 a decedat bunicul său Gavriil Vascan, fapt confirmat prin certificatul de deces eliberat Oficiul Stare Civilă mun. Chișinău la 28 aprilie 1969, iar la 29 mai 1971 a decedat bunica sa Nina Vascan, fapt confirmat prin certificatul de deces eliberat Oficiul Stare Civilă mun. Chișinău la 20 mai 1971. Bunicii Gavriil Vascan și Nina Vascan au fost supuși represiunilor politice în anul 1949 și le-a fost confiscată averea constituită din: casă individuală de locuit; construcții accesorii din xxxxx. La 19 ianuarie 1989 au fost reabilitați prin „Указ Президиума Верховного Совета СССР”. Concomitent, a precizat că el este fiul Margaretei Vascan, fiica lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan.

În baza Hotărârii Guvernului nr.627 din 05 iunie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensației ca urmare a represiunilor politice în cazul decesului, s-a adresat Consiliului raional Orhei cu o cerere prin care a solicitat achitarea valorii imobilului din xxxxx. A fost informat de către Consiliul raional Orhei că pentru a beneficia de valoarea bunurilor confiscate în perioada represiunilor, este necesar de a prezenta certificatul de moștenitor precum că este moștenitorul lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan.

Reclamantul a menționat că la 09 februarie 2017 în adresa Centrului de Informații Juridice de pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova și la 20 1 februarie 2017 în adresa Serviciului Arhivă al Ministerului Justiției al Republicii Moldova au fost adresate interpelări referitor la faptul dacă după decesul lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan a fost deschisă procedura succesorală. Însă a fost informat precum că Centrul de Informații Juridice și Serviciul Arhivă nu eliberează informația respectivă, deoarece este cu caracter personal. Prin hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Gore împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii după decesul bunicilor Gavriil Vascan și a Ninei Vascan.

Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Valeriu Gore, reprezentat de avocatul Nadejda Rotaru și s-a menținut hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. La 30 iulie 2018, Valeriu Gore a declarat recurs împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea.

Recurentul a menționat că atât în redacția Codului Civil din 06 iunie 2002, în vigoare din 12 iunie 2003, cât și în redacția Codului Civil din 26 decembrie 1964, în vigoare la momentul decesului Ninei Vascan și a lui Gavriil Vascan este redactată aceeași normă juridică cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și anume art. 562 Cod civil, în redacția din 26 decembrie 1964, data deschiderii succesiunii este ziua morții celui ce a lăsat moștenirea, iar în caz de declarare a morții lui - ziua arătată în partea a treia a articolului 21 din prezentul Cod. Conform art.582 Cod civil, în redacția din 26 decembrie 1964, termenul pentru acceptarea succesiunii, stabilit de articolul 581 din prezentul Cod, poate fi prelungit de către instanța de judecată, dacă aceasta găsește, că el a fost scăpat din motive întemeiate.

Norme similare conține și Codul civil din 06 iunie 2002, în vigoare din 12 iunie 2003. Recurentul a menționat că în contextul prevederilor art.566 Cod civil, în redacția din 26 decembrie 1964, art. 1500, art.1501 Cod civil, în redacția anului din 2002, este moștenitor al averii defuncților, deoarece alți moștenitori legali care ar putea moșteni averea acestora nu sunt în viață. În prezent este în imposibilitate de a poseda bunurile decedaților, deoarece acestea se află în gestiunea statului. Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii este doar de competența instanței de judecată și nu a notarului. La caz nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat.

După decesul Ninei Vascan și a lui Gavriil Vascan și până în prezent, nu a fost deschisă succesiunea asupra averii acestora. Astfel, este în imposibilitate de a primi compensațiile în urma reabilitării persoanelor supuse represiunilor politice în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. În opinia sa, prin respingerea cererii de către instanța de fond, sunt încălcate prevederile Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Recurentul a precizat că instanța de apel a considerat ca fiind corectă hotărârea instanței de fond, totodată, a menționat faptul că atât în Codul Civil, în redacția din 1964, cât și în Codul Civil, în redacția din 2002, sunt aceleași norme cu privire la 2 acceptarea succesiunii, dar cererea de apel nu poate fi admisă din considerentul că conform dispozițiilor Codului Civil, în redacția din data de 26 decembrie 1964, în vigoare la data decesului Ninei Vascan și lui Gavriil Vascan, în coroborare cu normele Codului Civil, în vigoare din 12 iunie 2003, el-recurentul nu face parte din clasa de moștenitori, ceea ce este incorect interpretat de către instanța de apel. Or, el este nepotul Ninei Vascan și a lui Gavriil Vascan.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 26 aprilie 2018, iar Valeriu Gore a declarat recurs la 30 iulie 2018. Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților la proces la 28 mai 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d.73), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia de către recurent. Astfel, recursul declarat la 30 iulie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Valeriu Gore și va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 Instanțele ierarhic inferioare, conform materialelor cauzei, au constatat că la 28 aprilie 1969 a decedat Gavriil Vascan, iar la 20 mai 1971 a decedat Nina Vascan, conform adeverințelor de deces/despre moarte (f.d.6-7). Din extrasul de pe actul de naștere, eliberat la 10 iunie 2016, rezultă că Margarita Vascan, născută la 10 mai 1925, este fiica lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan (f.d.11). Conform certificatului de deces pe numele Margaritei Vascan, ultima a decedat la 28 iunie 2010 (f.d.10). Valeriu Gore este fiul Margaritei Vascan și a lui Piotr Gore, fapt confirmat prin adeverința de naștere (f.d.9) și respectiv nepotul lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan. Prin cererea de chemare în judecată depusă la 15 martie 2017, Valeriu Gore, invocând faptul că este nepotul lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan, a solicitat prelungirea termenului de acceptare a succesiunii după decesul acestora (f.d.3).

Instanțele ierarhic inferioare prin interpretarea eronată a normelor de drept material au respins acțiunea, din motiv că Valeriu Gore nu ar face parte din clasa moștenitorilor legali, prin ce se impune casarea actelor judecătorești contestate. Conform art. 6 alin.(1) Cod civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Conform art. 566 Cod civil, în redacția anului 1964, în vigoare în la momentul decesului Gavriil Vascan și Nina Vascan, în caz de succesiune legală se consideră moștenitori în părți egale: de prima clasă – copiii (inclusiv copiii înfiați), soțul și părinții (înfietorii) defunctului, precum și copilul defunctului, care s-a născut după moartea acestuia; de clasa a doua – frații și surorile defunctului, bunicul și bunica lui atât din partea tatălui cât și din partea mamei; de clasa a treia – nepoții și nepoatele de frate și de soră incapabile de muncă ale defunctului. Moștenitorii din clasa următoare sunt chemați la succesiunea legală numai în lipsă de moștenitori din clasele precedente sau dacă aceștea nu acceptă succesiunea.

Ei sunt chemați la succesiune și în cazul, cînd toți moștenitorii din clasele precedente au fost decăzuți din dreptul de succesiune. Sunt moștenitori legali și persoanele incapabile de muncă, care au fost întreținute de defunct cel puțin un an înainte de moartea lui. Dacă există alți moștenitori, ei vin la succesiune în aceiaș măsură ca și moștenitorii din clasa chemată la succesiune. Nepoții și strănepoții defunctului sunt moștenitori legali, dacă în momentul deschiderii succesiunii nu mai trăia acela din părinții lor, care ar fi fost moștenitor; ei moștenesc în părți egale partea, care i s-ar fi cuvenit la succesiunea legală defunctului lor părinte. Cei înfiați și descendenții lor nu vin la succesiune după moartea părinților celui înfiat, a celorlalte rude de sânge ale lui pe linie ascendentă, precum și a fraților și surorilor lui de sânge.

Părinții celui înfiat și celelalte rude de sânge ale lui pe linie ascendentă, precum și frații și surorile lui de sânge nu vin la succesiune după moartea celui înfiat și a descendenților lui. 4 Conform art. 1500 Cod civil, în redacția anului 2002, (1) În cazul succesiunii legale, moștenitori cu drept de cotă egală sunt: a) de clasa I – descendenții (fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea; b) de clasa a II-a – colateralii privilegiați (frații și surorile) și ascendenții ordinari (bunicii, atât din partea tatălui, cât și din partea mamei) ai celui ce a lăsat moștenirea; c) de clasa a III-a – colateralii ordinari (unchii și mătușile) ai celui ce a lăsat moștenirea.

(2) Ascendenții ordinari culeg moștenirea în ordinea proximității (apropierii) gradului de rudenie cu cel ce a lăsat moștenirea, respectiv bunicii îi înlătură pe străbunici etc., indiferent de sex și linie. (3) În cazul moștenirii descendenților și colateralilor se aplică reprezentarea: a) descendenților – la infinit; b) colateralilor – până la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiați – nepoți de la frate și soră, strănepoți de la frate și soră; colaterali ordinari – veri primari). (4) Reprezentarea are loc cu respectarea prevederilor art.1504. (5) Părinții naturali ai celui adoptat și celelalte rude ale lui de sânge pe linie ascendentă, precum și surorile și frații lui de sânge, nu moștenesc după moartea celui adoptat sau a descendenților lui.

Colegiul reiterează că Margarita Vascan este fiica lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan, iar Valeriu Gore este fiul Margaritei Vascan și a lui Piotr Gore, circumstanță detaliată anterior. Conform art. 562 Cod civil, în redacția anului 1964, data deschiderii succesiunii este ziua morții celui ce a lăsat moștenirea, iar în caz de declarare a morții lui – ziua arătată în partea a treia a articolului 21 din prezentul Cod. Conform art. 1440 Cod civil, redacția anului 2002, (1) Succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morții ei de către instanța de judecată. (2) Momentul deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului persoanei care a lăsat moștenirea sau data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești privind declararea morții lui.

Colegiul precizează că momentul morții se constată fizic și se dovedește prin certificatul de deces eliberat de serviciul de stare civilă. Certificatul de deces este un înscris autentic care dovedește persoana decedată, data decesului, ultimul domiciliu. Astfel, conform adeverințelor despre moarte, Gavriil Vascan a decedat la 28 aprilie 1969, iar Nina Vascan a decedat la 20 mai 1971, în or. Chișinău (f.d.6-7). Conform art. 581 Cod civil, în redacția anului 1964, pentru a dobândi succesiunea moștenitorul trebuie s-o accepte. O succesiune nu poate fi acceptată sub condiție sau cu rezerve. Se consideră, că moștenitorul a acceptat succesiunea, dacă el a întrat de fapt în posesia sau administrarea bunurilor succesorale sau dacă a depus la organul notarial al locului deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a ei.

Actele arătate în prezentul articol trebuie să fie săvârșite în curs de șase luni din ziua deschiderii succesiunii. Conform art. 582 Cod civil, în redacția anului 1964, termenul pentru acceptarea succesiunii, stabilit de articolul 581 din prezentul Cod, poate fi prelungit de către instanța de judecată, dacă aceasta găsește, că el a fost scăpat din motive întemeiate. Succesiunea poate fi acceptată după expirarea termenului sus-arătat și fără a se cere aprobarea instanței judecătorești, dacă toți ceilalți moștenitori, care au acceptat succesiunea, își vor da pentru aceasta consimțământul. În aceste cazuri moștenitorului, care a scăpat termenul pentru acceptarea succesiunii, i se transmite 5 numai acea parte din bunurile ce i se cuvin, care, fiind acceptată de ceilalți moștenitori sau trecută la stat, s-a păstrat în natură, precum și mijloacele bănești realizate în urma vânzării celorlalte bunuri ce i se cuvin.

Conform art. 1516 alin. (2), (3), (4) Cod civil, în redacția anului 2002, succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal. Succesiunea se consideră acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părți din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s- ar afla și din ce ar consta. Conform art. 1517 Cod civil, în redacția anului 2002, termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei. Conform art. 1519 alin. (1), (2) Cod civil, în redacție anului 2002, termenul prevăzut la art.1517 poate fi prelungit de către instanța de judecată cu cel mult 6 luni.

Cu acordul celorlalți succesori care au acceptat succesiunea în termen, pot fi incluse în cercul moștenitorilor, fără a se adresa în instanța de judecată, persoanele din clasa succesorală chemată la succesiune care au omis termenul menționat. În cazul prevăzut la alin.(1), succesorului i se acordă în natură partea ce i se cuvine din averea rămasă, iar în cazul imposibilității de a-i transmite în natură, echivalentul în bani al părții ce i se cuvine din averea rămasă. În contextul normelor citate din Codul Civil, atât din redacția anului 1964, cât și în redacția anului 2002, Colegiul relevă că termenul de acceptare a succesiunii este de șase luni de la data deschiderii ei și poate fi prelungit de către instanța de judecată, dacă este justificată omiterea acestuia.

Colegiul notează că la materialele cauzei lipsesc înscrisuri care să ateste existența dosarului succesoral deschis după decesul lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan. Or, conform răspunsului Centrului de Informații Juridice nr. 12-11/1269 din 02 august 2017, este deținută informația despre dosarele succesorale începând cu 14 septembrie 1998, iar până la data de 14 septembrie 1998, la Arhiva notarială de stat (f.d.29). Concomitent Colegiul relevă că Margarita Vascan, fiica lui Gavriil Vascan și Nina Vascan, care este și mama reclamantului, a decedat la 28 iunie 2010, fapt confirmat prin certificatul de deces (f.d.10). Conform art. 1523 alin. (1), (2) Cod civil, în redacția anului 2002, dacă moștenitorul a decedat după deschiderea succesiunii și până la acceptarea moștenirii, dreptul de a primi cotă succesorală trece la moștenitorii săi (transmisia succesorală).

Succesorii moștenitorului decedat trebuie să accepte moștenirea în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare. Dacă acest termen este mai mic de 3 luni, el se prelungește până la 3 luni. La expirarea termenului prevăzut la alin.(1), succesorii moștenitorului decedat pot fi recunoscuți de instanța de judecată că au acceptat succesiunea dacă instanța va considera cauzele omiterii termenului întemeiate. În sensul normei citate, Colegiul reliefă că Valeriu Gore fiind fiul și respectiv moștenitorul Margaritei Vascan, care este fiica lui Gavriil Vascan și Nina Vascan, este în drept de a pretinde prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, doar că urma să justifice omiterea termenului de acceptare a succesiunii în termen.

6 Or, termenul de prescripție se calculează de la data deschiderii succesiunii. Chiar și în ipoteza în care moștenitorul nu a cunoscut despre moartea celui care lasă moștenirea, termenul se calculează tot de la data deschiderii succesiunii. În cazul moștenirii prin transmisie succesorală, termenul se calculează tot de la data deschiderii succesiunii. În această ordine de idei, Colegiul reiterează că instanțele ierarhic inferioare incorect au constatat precum că Valeriu Gore nu face parte din categoria moștenitorilor legali, or, acesta intră în categoria succesorilor legali, doar că a omis termenul de acceptare a succesiunii după decesul buneilor. Pornind de la circumstanțele de fapt invocate în cererea de chemare în judecată, Colegiul nu identifică anumite situații ce ar justifica imposibilitatea depunerii de către Valeriu Gore a cererii de acceptare a succesiunii în termen.

Or, instanța pentru a constata dacă este întemeiată cererea de prelungire a termenului, urmează să examineze temeinicia circumstanțelor invocate în motivarea acțiunii. În sensul legii, când cel chemat la moștenire nu și-a exercitat în termenul prevăzut de lege dreptul de a alege între acceptarea sau renunțarea la moștenire, poate fi repus în termen doar dacă se constată că neexercitarea în termen a dreptului de opțiune se datorează unor motive temeinice. Or, instanța de judecată nu poate dispune repunerea în termen decât atunci când constantă că împrejurările ce l-au împiedicat să-și exercite dreptul de opțiune nu-i sunt imputabile. La acest capitol, Colegiul atestă la caz lipsa unor circumstanțe temeinice de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii, or, reclamantul nici nu a invocat anumite motive în acest sens.

De altfel, conform jurisprudenței naționale ca circumstanțe temeinice pot servi: starea de invaliditate a succesorului, îngrijirea unui membru bolnav al familiei, aflarea în străinătate sau în rândul forțelor armate, tăinuirea faptului deschiderii succesiunii de către ceilalți moștenitori etc. Necunoașterea dispozițiilor legale incidente, lipsa de timp pentru depunerea cererii, necunoașterea componenței patrimoniului succesoral și alte motive similare, nu constituie motive temeinice de admitere a acțiunii.

Or, din textul cererii de chemare în judecată se distinge doar scopul pentru care se pretinde prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și anume posibilitatea de a beneficia de valoarea bunurilor confiscate de la Gavriil Vascan și Nina Vascan în perioada represiunilor politice, în legătură cu reabilitarea ulterioară a acestora , inclusiv și a Margaritei Vascan, conform art. 1 al Ucazului Prezidiumului Sovietului Suprem al SSSR din 16 ianuarie 1989, fapt confirmat prin adeverința de reabilitare nr. 13-1128/89 din 12 martie 1990 (f.d.8). În consecință, se impune concluzia respingerii cererii de chemare în judecată depuse de către Valeriu Gore împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

Or, reclamantul nu a invocat anumite circumstanțe temeinice ce ar justifica prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, iar din circumstanțele faptice ale cauzei și actele anexate la materialele dosarului, instanța de recurs a stabilit că reclamantul nu a prezentat probe ce ar confirma omiterea termenului de acceptare a succesiunii din motive întemeiate. La fel, reclamantul nu a demonstrat nici faptul că ar fi fost în imposibilitate de a depune în termenul prevăzut de lege cererea de acceptare a succesiunii. 7 În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Din considerentele expuse supra, pornind de la faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost adoptate ca rezultat al interpretării eronate a normelor de drept material în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat, va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Valeriu Gore.

În conformitate cu art.442, art.444, art. 445 alin.(1) lit. b), alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Gore Valeriu. Se casează decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gore Valeriu împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și se pronunță o hotărâre nouă prin care: -se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Gore Valeriu împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 8