2ra-2003/18 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

2ra-2003/18 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2003/18

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. V. Cupcea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Cotrobai, M. Anton)

DECIZIE

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Gore Valeriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gore Valeriu

împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei cu privire la prelungirea termenului

de acceptare a succesiunii,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 15 martie 2017 Valeriu Gore, reprezentat de avocatul Nadejda Rotaru, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei

solicitând prelungirea cu 6 luni a termenului de acceptare a succesiunii.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat că la 28 aprilie 1969 a decedat

bunicul său Gavriil Vascan, fapt confirmat prin certificatul de deces eliberat Oficiul

Stare Civilă mun. Chișinău la 28 aprilie 1969, iar la 29 mai 1971 a decedat bunica

sa Nina Vascan, fapt confirmat prin certificatul de deces eliberat Oficiul Stare Civilă

mun. Chișinău la 20 mai 1971. Bunicii Gavriil Vascan și Nina Vascan au fost supuși

represiunilor politice în anul 1949 și le-a fost confiscată averea constituită din: casă

individuală de locuit; construcții accesorii din xxxxx. La 19 ianuarie 1989 au fost

reabilitați prin „Указ Президиума Верховного Совета СССР”. Concomitent, a

precizat că el este fiul Margaretei Vascan, fiica lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan.

În baza Hotărârii Guvernului nr.627 din 05 iunie 2007 pentru aprobarea

Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații

persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensației ca

urmare a represiunilor politice în cazul decesului, s-a adresat Consiliului raional

Orhei cu o cerere prin care a solicitat achitarea valorii imobilului din xxxxx. A fost

informat de către Consiliul raional Orhei că pentru a beneficia de valoarea bunurilor

confiscate în perioada represiunilor, este necesar de a prezenta certificatul de

moștenitor precum că este moștenitorul lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan.

Reclamantul a menționat că la 09 februarie 2017 în adresa Centrului de

Informații Juridice de pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova și la 20

1

februarie 2017 în adresa Serviciului Arhivă al Ministerului Justiției al Republicii

Moldova au fost adresate interpelări referitor la faptul dacă după decesul lui Gavriil

Vascan și a Ninei Vascan a fost deschisă procedura succesorală. Însă a fost informat

precum că Centrul de Informații Juridice și Serviciul Arhivă nu eliberează informația

respectivă, deoarece este cu caracter personal.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Gore

împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la prelungirea termenului de acceptare

a succesiunii după decesul bunicilor Gavriil Vascan și a Ninei Vascan.

Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Valeriu Gore, reprezentat de avocatul Nadejda Rotaru și s-a menținut

hotărârea din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

La 30 iulie 2018, Valeriu Gore a declarat recurs împotriva deciziei din 26

aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea.

Recurentul a menționat că atât în redacția Codului Civil din 06 iunie 2002, în

vigoare din 12 iunie 2003, cât și în redacția Codului Civil din 26 decembrie 1964, în

vigoare la momentul decesului Ninei Vascan și a lui Gavriil Vascan este redactată

aceeași normă juridică cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

și anume art. 562 Cod civil, în redacția din 26 decembrie 1964, data deschiderii

succesiunii este ziua morții celui ce a lăsat moștenirea, iar în caz de declarare a morții

lui - ziua arătată în partea a treia a articolului 21 din prezentul Cod.

Conform art.582 Cod civil, în redacția din 26 decembrie 1964, termenul pentru

acceptarea succesiunii, stabilit de articolul 581 din prezentul Cod, poate fi prelungit

de către instanța de judecată, dacă aceasta găsește, că el a fost scăpat din motive

întemeiate. Norme similare conține și Codul civil din 06 iunie 2002, în vigoare din

12 iunie 2003.

Recurentul a menționat că în contextul prevederilor art.566 Cod civil, în

redacția din 26 decembrie 1964, art. 1500, art.1501 Cod civil, în redacția anului din

2002, este moștenitor al averii defuncților, deoarece alți moștenitori legali care ar

putea moșteni averea acestora nu sunt în viață. În prezent este în imposibilitate de a

poseda bunurile decedaților, deoarece acestea se află în gestiunea statului.

Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii este doar de competența instanței

de judecată și nu a notarului. La caz nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1453 din

08 noiembrie 2002 cu privire la notariat. După decesul Ninei Vascan și a lui Gavriil

Vascan și până în prezent, nu a fost deschisă succesiunea asupra averii acestora.

Astfel, este în imposibilitate de a primi compensațiile în urma reabilitării persoanelor

supuse represiunilor politice în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr.

1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. În

opinia sa, prin respingerea cererii de către instanța de fond, sunt încălcate prevederile

Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice.

Recurentul a precizat că instanța de apel a considerat ca fiind corectă hotărârea

instanței de fond, totodată, a menționat faptul că atât în Codul Civil, în redacția din

1964, cât și în Codul Civil, în redacția din 2002, sunt aceleași norme cu privire la

2

acceptarea succesiunii, dar cererea de apel nu poate fi admisă din considerentul că

conform dispozițiilor Codului Civil, în redacția din data de 26 decembrie 1964, în

vigoare la data decesului Ninei Vascan și lui Gavriil Vascan, în coroborare cu

normele Codului Civil, în vigoare din 12 iunie 2003, el-recurentul nu face parte din

clasa de moștenitori, ceea ce este incorect interpretat de către instanța de apel. Or, el

este nepotul Ninei Vascan și a lui Gavriil Vascan.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 26 aprilie 2018, iar Valeriu Gore a

declarat recurs la 30 iulie 2018.

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 28 mai 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d.73), însă lipsesc date

despre recepționarea acesteia de către recurent. Astfel, recursul declarat la 30 iulie

2018, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Valeriu Gore și va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Instanțele ierarhic inferioare, conform materialelor cauzei, au constatat că la 28

aprilie 1969 a decedat Gavriil Vascan, iar la 20 mai 1971 a decedat Nina Vascan,

conform adeverințelor de deces/despre moarte (f.d.6-7).

Din extrasul de pe actul de naștere, eliberat la 10 iunie 2016, rezultă că

Margarita Vascan, născută la 10 mai 1925, este fiica lui Gavriil Vascan și a Ninei

Vascan (f.d.11).

Conform certificatului de deces pe numele Margaritei Vascan, ultima a decedat

la 28 iunie 2010 (f.d.10).

Valeriu Gore este fiul Margaritei Vascan și a lui Piotr Gore, fapt confirmat prin

adeverința de naștere (f.d.9) și respectiv nepotul lui Gavriil Vascan și a Ninei

Vascan.

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 15 martie 2017, Valeriu Gore,

invocând faptul că este nepotul lui Gavriil Vascan și a Ninei Vascan, a solicitat

prelungirea termenului de acceptare a succesiunii după decesul acestora (f.d.3).

Instanțele ierarhic inferioare prin interpretarea eronată a normelor de drept

material au respins acțiunea, din motiv că Valeriu Gore nu ar face parte din clasa

moștenitorilor legali, prin ce se impune casarea actelor judecătorești contestate.

Conform art. 6 alin.(1) Cod civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu

modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite

anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De

asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei

situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Conform art. 566 Cod civil, în redacția anului 1964, în vigoare în la momentul

decesului Gavriil Vascan și Nina Vascan, în caz de succesiune legală se consideră

moștenitori în părți egale: de prima clasă – copiii (inclusiv copiii înfiați), soțul și

părinții (înfietorii) defunctului, precum și copilul defunctului, care s-a născut după

moartea acestuia; de clasa a doua – frații și surorile defunctului, bunicul și bunica

lui atât din partea tatălui cât și din partea mamei; de clasa a treia – nepoții și nepoatele

de frate și de soră incapabile de muncă ale defunctului.

Moștenitorii din clasa următoare sunt chemați la succesiunea legală numai în

lipsă de moștenitori din clasele precedente sau dacă aceștea nu acceptă succesiunea.

Ei sunt chemați la succesiune și în cazul, cînd toți moștenitorii din clasele precedente

au fost decăzuți din dreptul de succesiune.

Sunt moștenitori legali și persoanele incapabile de muncă, care au fost

întreținute de defunct cel puțin un an înainte de moartea lui. Dacă există alți

moștenitori, ei vin la succesiune în aceiaș măsură ca și moștenitorii din clasa chemată

la succesiune.

Nepoții și strănepoții defunctului sunt moștenitori legali, dacă în momentul

deschiderii succesiunii nu mai trăia acela din părinții lor, care ar fi fost moștenitor;

ei moștenesc în părți egale partea, care i s-ar fi cuvenit la succesiunea legală

defunctului lor părinte.

Cei înfiați și descendenții lor nu vin la succesiune după moartea părinților celui

înfiat, a celorlalte rude de sânge ale lui pe linie ascendentă, precum și a fraților și

surorilor lui de sânge.

Părinții celui înfiat și celelalte rude de sânge ale lui pe linie ascendentă, precum

și frații și surorile lui de sânge nu vin la succesiune după moartea celui înfiat și a

descendenților lui.

4

Conform art. 1500 Cod civil, în redacția anului 2002, (1) În cazul succesiunii

legale, moștenitori cu drept de cotă egală sunt: a) de clasa I – descendenții (fiii și

fiicele celui ce a lăsat moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și

cei înfiați), soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui

ce a lăsat moștenirea; b) de clasa a II-a – colateralii privilegiați (frații și surorile) și

ascendenții ordinari (bunicii, atât din partea tatălui, cât și din partea mamei) ai celui

ce a lăsat moștenirea; c) de clasa a III-a – colateralii ordinari (unchii și mătușile) ai

celui ce a lăsat moștenirea. (2) Ascendenții ordinari culeg moștenirea în ordinea

proximității (apropierii) gradului de rudenie cu cel ce a lăsat moștenirea, respectiv

bunicii îi înlătură pe străbunici etc., indiferent de sex și linie. (3) În cazul moștenirii

descendenților și colateralilor se aplică reprezentarea: a) descendenților – la infinit;

b) colateralilor – până la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiați

– nepoți de la frate și soră, strănepoți de la frate și soră; colaterali ordinari – veri

primari). (4) Reprezentarea are loc cu respectarea prevederilor art.1504. (5) Părinții

naturali ai celui adoptat și celelalte rude ale lui de sânge pe linie ascendentă, precum

și surorile și frații lui de sânge, nu moștenesc după moartea celui adoptat sau a

descendenților lui.

Colegiul reiterează că Margarita Vascan este fiica lui Gavriil Vascan și a Ninei

Vascan, iar Valeriu Gore este fiul Margaritei Vascan și a lui Piotr Gore, circumstanță

detaliată anterior.

Conform art. 562 Cod civil, în redacția anului 1964, data deschiderii succesiunii

este ziua morții celui ce a lăsat moștenirea, iar în caz de declarare a morții lui – ziua

arătată în partea a treia a articolului 21 din prezentul Cod.

Conform art. 1440 Cod civil, redacția anului 2002, (1) Succesiunea se deschide

în urma decesului persoanei fizice sau declarării morții ei de către instanța de

judecată. (2) Momentul deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului

persoanei care a lăsat moștenirea sau data rămânerii definitive a hotărârii

judecătorești privind declararea morții lui.

Colegiul precizează că momentul morții se constată fizic și se dovedește prin

certificatul de deces eliberat de serviciul de stare civilă. Certificatul de deces este un

înscris autentic care dovedește persoana decedată, data decesului, ultimul domiciliu.

Astfel, conform adeverințelor despre moarte, Gavriil Vascan a decedat la 28

aprilie 1969, iar Nina Vascan a decedat la 20 mai 1971, în or. Chișinău (f.d.6-7).

Conform art. 581 Cod civil, în redacția anului 1964, pentru a dobândi

succesiunea moștenitorul trebuie s-o accepte. O succesiune nu poate fi acceptată sub

condiție sau cu rezerve. Se consideră, că moștenitorul a acceptat succesiunea, dacă

el a întrat de fapt în posesia sau administrarea bunurilor succesorale sau dacă a depus

la organul notarial al locului deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a ei.

Actele arătate în prezentul articol trebuie să fie săvârșite în curs de șase luni din ziua

deschiderii succesiunii.

Conform art. 582 Cod civil, în redacția anului 1964, termenul pentru acceptarea

succesiunii, stabilit de articolul 581 din prezentul Cod, poate fi prelungit de către

instanța de judecată, dacă aceasta găsește, că el a fost scăpat din motive întemeiate.

Succesiunea poate fi acceptată după expirarea termenului sus-arătat și fără a se cere

aprobarea instanței judecătorești, dacă toți ceilalți moștenitori, care au acceptat

succesiunea, își vor da pentru aceasta consimțământul. În aceste cazuri

moștenitorului, care a scăpat termenul pentru acceptarea succesiunii, i se transmite

5

numai acea parte din bunurile ce i se cuvin, care, fiind acceptată de ceilalți

moștenitori sau trecută la stat, s-a păstrat în natură, precum și mijloacele bănești

realizate în urma vânzării celorlalte bunuri ce i se cuvin.

Conform art. 1516 alin. (2), (3), (4) Cod civil, în redacția anului 2002,

succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau

succesor legal. Succesiunea se consideră acceptată când moștenitorul depune la

notarul de la locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau

intră în posesiunea patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea

unei părți din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-

ar afla și din ce ar consta.

Conform art. 1517 Cod civil, în redacția anului 2002, termenul de acceptare a

succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei.

Conform art. 1519 alin. (1), (2) Cod civil, în redacție anului 2002, termenul

prevăzut la art.1517 poate fi prelungit de către instanța de judecată cu cel mult 6

luni. Cu acordul celorlalți succesori care au acceptat succesiunea în termen, pot fi

incluse în cercul moștenitorilor, fără a se adresa în instanța de judecată, persoanele

din clasa succesorală chemată la succesiune care au omis termenul menționat. În

cazul prevăzut la alin.(1), succesorului i se acordă în natură partea ce i se cuvine din

averea rămasă, iar în cazul imposibilității de a-i transmite în natură, echivalentul în

bani al părții ce i se cuvine din averea rămasă.

În contextul normelor citate din Codul Civil, atât din redacția anului 1964, cât

și în redacția anului 2002, Colegiul relevă că termenul de acceptare a succesiunii

este de șase luni de la data deschiderii ei și poate fi prelungit de către instanța de

judecată, dacă este justificată omiterea acestuia.

Colegiul notează că la materialele cauzei lipsesc înscrisuri care să ateste

existența dosarului succesoral deschis după decesul lui Gavriil Vascan și a Ninei

Vascan.

Or, conform răspunsului Centrului de Informații Juridice nr. 12-11/1269 din 02

august 2017, este deținută informația despre dosarele succesorale începând cu 14

septembrie 1998, iar până la data de 14 septembrie 1998, la Arhiva notarială de stat

(f.d.29).

Concomitent Colegiul relevă că Margarita Vascan, fiica lui Gavriil Vascan și

Nina Vascan, care este și mama reclamantului, a decedat la 28 iunie 2010, fapt

confirmat prin certificatul de deces (f.d.10).

Conform art. 1523 alin. (1), (2) Cod civil, în redacția anului 2002, dacă

moștenitorul a decedat după deschiderea succesiunii și până la acceptarea moștenirii,

dreptul de a primi cotă succesorală trece la moștenitorii săi (transmisia succesorală).

Succesorii moștenitorului decedat trebuie să accepte moștenirea în partea rămasă din

termenul stabilit pentru acceptare. Dacă acest termen este mai mic de 3 luni, el se

prelungește până la 3 luni. La expirarea termenului prevăzut la alin.(1), succesorii

moștenitorului decedat pot fi recunoscuți de instanța de judecată că au acceptat

succesiunea dacă instanța va considera cauzele omiterii termenului întemeiate.

În sensul normei citate, Colegiul reliefă că Valeriu Gore fiind fiul și respectiv

moștenitorul Margaritei Vascan, care este fiica lui Gavriil Vascan și Nina Vascan,

este în drept de a pretinde prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, doar că

urma să justifice omiterea termenului de acceptare a succesiunii în termen.

6

Or, termenul de prescripție se calculează de la data deschiderii succesiunii.

Chiar și în ipoteza în care moștenitorul nu a cunoscut despre moartea celui care lasă

moștenirea, termenul se calculează tot de la data deschiderii succesiunii. În cazul

moștenirii prin transmisie succesorală, termenul se calculează tot de la data

deschiderii succesiunii.

În această ordine de idei, Colegiul reiterează că instanțele ierarhic inferioare

incorect au constatat precum că Valeriu Gore nu face parte din categoria

moștenitorilor legali, or, acesta intră în categoria succesorilor legali, doar că a omis

termenul de acceptare a succesiunii după decesul buneilor.

Pornind de la circumstanțele de fapt invocate în cererea de chemare în judecată,

Colegiul nu identifică anumite situații ce ar justifica imposibilitatea depunerii de

către Valeriu Gore a cererii de acceptare a succesiunii în termen. Or, instanța pentru

a constata dacă este întemeiată cererea de prelungire a termenului, urmează să

examineze temeinicia circumstanțelor invocate în motivarea acțiunii.

În sensul legii, când cel chemat la moștenire nu și-a exercitat în termenul

prevăzut de lege dreptul de a alege între acceptarea sau renunțarea la moștenire,

poate fi repus în termen doar dacă se constată că neexercitarea în termen a dreptului

de opțiune se datorează unor motive temeinice. Or, instanța de judecată nu poate

dispune repunerea în termen decât atunci când constantă că împrejurările ce l-au

împiedicat să-și exercite dreptul de opțiune nu-i sunt imputabile.

La acest capitol, Colegiul atestă la caz lipsa unor circumstanțe temeinice de

prelungire a termenului de acceptare a succesiunii, or, reclamantul nici nu a invocat

anumite motive în acest sens.

De altfel, conform jurisprudenței naționale ca circumstanțe temeinice pot servi:

starea de invaliditate a succesorului, îngrijirea unui membru bolnav al familiei,

aflarea în străinătate sau în rândul forțelor armate, tăinuirea faptului deschiderii

succesiunii de către ceilalți moștenitori etc. Necunoașterea dispozițiilor legale

incidente, lipsa de timp pentru depunerea cererii, necunoașterea componenței

patrimoniului succesoral și alte motive similare, nu constituie motive temeinice de

admitere a acțiunii.

Or, din textul cererii de chemare în judecată se distinge doar scopul pentru care

se pretinde prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și anume posibilitatea

de a beneficia de valoarea bunurilor confiscate de la Gavriil Vascan și Nina Vascan

în perioada represiunilor politice, în legătură cu reabilitarea ulterioară a acestora ,

inclusiv și a Margaritei Vascan, conform art. 1 al Ucazului Prezidiumului Sovietului

Suprem al SSSR din 16 ianuarie 1989, fapt confirmat prin adeverința de reabilitare

nr. 13-1128/89 din 12 martie 1990 (f.d.8).

În consecință, se impune concluzia respingerii cererii de chemare în judecată

depuse de către Valeriu Gore împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei cu

privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii. Or, reclamantul nu a

invocat anumite circumstanțe temeinice ce ar justifica prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii, iar din circumstanțele faptice ale cauzei și actele anexate la

materialele dosarului, instanța de recurs a stabilit că reclamantul nu a prezentat probe

ce ar confirma omiterea termenului de acceptare a succesiunii din motive întemeiate.

La fel, reclamantul nu a demonstrat nici faptul că ar fi fost în imposibilitate de

a depune în termenul prevăzut de lege cererea de acceptare a succesiunii.

7

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Din considerentele expuse supra, pornind de la faptul că decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe au fost adoptate ca rezultat al interpretării eronate a

normelor de drept material în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat, va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a cererii de chemare în

judecată depusă de Valeriu Gore.

În conformitate cu art.442, art.444, art. 445 alin.(1) lit. b), alin.(3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Gore Valeriu.

Se casează decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 04 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de Gore Valeriu împotriva Inspectoratului Fiscal de

Stat Orhei cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și se

pronunță o hotărâre nouă prin care:

-se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Gore Valeriu împotriva

Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei cu privire la prelungirea termenului de acceptare

a succesiunii.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

8