2ra-1527/19 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

2ra-1527/19 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1527/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud: M. Nicorici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi)

DECIZIE

18 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță

judecătorii Oleg Sternioală

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Ecaterina Marcenco, reprezentată de către

avocatul Sergiu Guțu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Marcenco

împotriva Direcției Generală Administrare Fiscală Nord cu privire la prelungirea

termenului de acceptare a succesiunii,

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți prin care s-a admis

apelul declarat de Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, s-a casat hotărârea din

14 septembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești și s-a emis o nouă hotărâre

prin care s-a respins acțiunea,

c o n s t a t ă:

La data de 26 iulie 2018 Ecaterina Marcenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției Generală Administrare Fiscală Nord cu privire la

prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este mama Ninei Gavriliuc născută

la 22 iulie 1975 și decedată la 13 februarie 2014. Faptul dat se dovedește prin

certificatul de naștere seria X-BM nr.268738 pe numele lui Nina Marcenco, unde la

rubrica mama este indicată Ecaterina Marcenco, iar conform certificatului de căsătorie

fiica sa a luat numele de după căsătorie Gavriliuc.

Astfel, după decesul fiicei sale la 14 februarie 2014 s-a deschis succesiune asupra

averii acesteia.

În acest sens, reclamanta a menționat că, ținând cont de faptul că petiționara se

află cu traiul în Federația Rusă, or. Kursk, str. xx xx, ap. xx, la revenirea în țară a depus

1

o adresare către notarul Buzu Iadviga în vederea deschiderii dosarului succesoral, la

care a primit răspuns nr. 21 din 22 martie 2017 despre imposibilitatea satisfacerii

cerinței pe motiv că a omis termenul de depunere a declarației de acceptare a

succesiunii, fapt pentru care s-a adresat în instanța de judecată.

A considerat reclamanta că faptul aflării în străinătate constituie un temei

justificativ de prelungire a termenului pierdut, or, fiind stabilită cu traiul în străinătate,

fiind în prag de pensionare și angajată în câmpul muncii, la revenirea pentru un termen

scurt în țară a depus prezenta cerere.

Reclamanta a solicitat prelungirea termenului de acceptare a succesiunii cu 6

luni din data devenirii definitive a hotărârii judecătorești asupra averii defunctei Nina

Gavriliuc a.n. 22 iulie 1975 și decedată la 14 februarie 2014.

Prin hotărârea din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de Ecaterina Marcenco împotriva

Direcției Generală Administrare Fiscală Nord cu privire la prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii; s-a prelungit în favoarea lui Ecaterina Marcenco, născută la 04

mai 1952, domiciliată în Federația Rusă or. Kursk str. xx xx ap. xx, termenul de

acceptare a succesiunii rămasă în urma decesului Ninei Gavriliuc născută la 22 iulie

1975 și decedată la 14 februarie 2014, cu 06 (șase) luni.

Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat

de Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, s-a casat hotărârea din 14 septembrie

2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a

respins acțiunea înaintată de Ecaterina Marcenco.

La 12 iunie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Ecaterina Marcenco,

reprezentată de către avocatul Sergiu Guțu, a declarat recurs împotriva deciziei din 28

februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea

ce guvernează speța dedusă judecății, astfel că, cererea de chemare în judecată

comportă o procedură contencioasă, conform prevederilor art. 7 alin. (3) CPC întrucât

este depusă o cerere de chemare în judecată și nu o cerere ca în cadrul unei proceduri

necontencioase, care este și cea - specială și care de altfel nu a fost invocată de către

reclamantă, nici în conținutul acțiunii și nici în cadrul ședinței de judecată și vice versa,

această procedură - specială( necontencioasă) prin prisma prevederilor art. 281 CPC

este invocată de apelant și susținută de instanța de apel, pentru ce și i se dă o conotație

de procedură specială, ceea ce denotă o examinare superficială anume de către instanța

de apel, în raport cu instanța de fond.

Totodată, recurentul a invocat că instanța de apel nu a dat apreciere motivului de

prelungire a termenului de acceptare a succesiunii, și anume faptul că reclamanta s-a

aflat în străinătate.

La fel, recurentul a notat că stabilirea cercului de moștenitori nu poate constitui

temei de respingere a acțiunii, iar, stabilirea masei succesorale este de competența

notarului și nu a instanței de judecată.

2

În același sens, recurentul a subliniat că la caz s-ar putea invocat doar faptul

neantrenării în proces a unui potențial moștenitor, Iurie Gavriliuc, circumstanță care ar

impune remiterea cauzei pentru rejudecare.

În acest context, recurentul a solicitat casarea deciziei din 28 februarie 2019 a

Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei

Soroca, sediul Florești.

La 26 iulie 2019 Direcția Generală Administrare Fiscală Nord a depus referință

la recursul declarat de Ecaterina Marcenco, prin care a solicitat respingerea acestuia și

menținerea deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 28 februarie 2019, fiind

recepționată de către reprezentantul recurentului, avocatul Sergiu Guțu, la data de 15

aprilie 2019 (f.d. 69).

Astfel, luând în considerare cele menționate, s-a apreciat că cererea dedusă

judecății a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC,

iar prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de Ecaterina Marcenco, reprezentată de către avocatul Sergiu Guțu, s-a considerat

admisibil și s-a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței

de apel și hotărîrea primei instanțe, trimițînd cauza spre rejudecare în prima instanță

doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept

procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) și f).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată Ecaterina Marecenco a solicitat

prelungirea termenului de acceptare a succesiunii cu 6 luni din data devenirii definitive

a hotărârii judecătorești asupra averii defunctei Nina Gavriliuc a.n. 22 iulie 1975 și

decedată la 14 februarie 2014.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

că acțiunea înaintată de Ecaterina Marcenco este întemeiată.

În susținerea soluției sale prima instanță a reținut că aflarea în străinătate este un

argument plauzibil în ceea ce privește omiterea termenului de 6 luni stabilit de lege

pentru acceptarea succesiunii, astfel că circumstanțele invocate de reclamantă, în

vederea omiterii termenului de acceptare a succesiunii din motivul aflării peste hotarele

țării, și-au găsit confirmarea în ședința judiciară, iar motivele omiterii termenului de

3

acceptare a succcesiunii instanța îl găsește întemeiat, fapt care impune repunerea

reclamantei în termenul de acceptare a succesiunii, prelungindu-1 cu șase luni.

Totodată, prima instanță a notat că statul trebuie să succeadă numai în cazuri

excepționale, la caz însă Natalia Gavriliuc are succesori, care deși nu au depus cerere

de acceptare a succesiune în termenul stabilit de lege, oricum pretind la succesiunea

lăsată de ea, astfel că, reclamanta este născută în anul 1952, adică este pensionară și

indiferent de predispozițiile reprezentanților statului, are dreptul la vocație succesorală,

ori Statul acceptând succesiunea ar putea să-și asume obligația de întreținere a

reclamantei, înlocuind-o pe Natalia Gavriliuc.

În continuare, judecând apelul declarat de Direcția Generală Administrare

Fiscală Nord, instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre

prin care a respins acțiunea înaintată de Ecaterina Marcenco.

În susținerea soluției sale instanța de apel a accentuat că pentru obținerea

succesiunii intimata Ecaterina Marcenco urma să accepte moștenirea în termenul și

condițiile prevăzute - în termen de 6 luni de la decesul fiicei, însă, în speță, reclamanta-

intimată după decesul fiicei sale, cunoscând despre masa succesorală existentă nu și-a

exercitat în termenul prevăzut de lege dreptul la moștenire și nu și-a manifestat în nici

un mod voința de acceptare în termen a succesiunii, nu a intrat nici de fapt în posesia

sau administrarea bunurilor succesorale.

În aceeași ordine de idei instanța de apel a mai statuat că la examinarea cauzei

prima instanță a aplicat eronat normele de drept material, or, Ecaterina Marcenco a

omis neîntemeiat termenul de acceptare a succesiunii după fiica Nina Gavriliuc,

întrucât potrivit certificatului nr. 247, s-a constatat decesul defunctei Nina Gavriliuc cu

ultimul domiciliu districtul 15517 Furstenwalde, la data de 14 februarie 2014, fapt

cunoscut intimatei Ecaterina Marcenco.

Totodată, instanța de apel a remarcat că prima instanță a omis de a indica

patrimoniul succesoral asupra căruia se prelungește termenul de acceptare a

succesiunii, la fel, nefiind identificați moștenitorii care au vocație succesorală în raport

cu defuncta.

Recurenta Ecaterina Marcenco, declarând recurs, a invocat dezacordul cu decizia

instanței de apel, insistând asupra faptului că la caz s-ar putea invocat doar faptul

neantrenării în proces a unui potențial moștenitor, Iurie Gavriliuc, circumstanță care ar

impune remiterea cauzei pentru rejudecare.

Potrivit art. 432 alin. (3) lit. d) și alin. (5) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. Temeiurile

prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Din materialele dosarului se reține că recurenta Ecaterina Marcenco este mama

defunctei Nina Gavriliuc (f.d. 4), care potrivit certificatului de căsătorie, anexat la

actele cauzei deduse judecății, la data de 09 ianuarie 2009 a încheiat căsătoria cu Iurie

Gavriliuc (f.d. 5), fapt confirmat de recurentă atât în cererea de chemare în judecată,

cât și în cea de recurs.

4

În această ordine de idei, Colegiul observă că instanțele ierarhic inferioare au

judecat acțiunea depusă de Ecaterina Marcenco cu privire la prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii cu 6 luni din data devenirii definitive a hotărârii judecătorești

asupra averii defunctei Nina Gavriliuc, fără a fi antrenat în proces soțul defunctei, Iurie

Gavriliuc.

În acest sens, se reține că în corespundere cu prevederile art. 1500 Cod civil (în

vigoare la epoca faptelor), părinții și soțul supraviețuitor sunt moștenitori cu drept de

cotă-egală de clasa I.

Iar potrivit art. 1516 alin. (3) și art. 1526 alin. (1) din același Cod civil,

succesiunea se consideră acceptată cînd moștenitorul depune la notarul de la locul

deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea

patrimoniului succesoral. Moștenitorul poate renunța la succesiune în termen de 6 luni

din data deschiderii succesiunii, chiar dacă a acceptat succesiunea prin intrare în

posesiune.

Totodată, Colegiul învederează că, reieșind din sensul art. 1519 alin. (1) Cod

civil, termenul de acceptare a succesiunii, poate fi prelungit cu acordul celorlalți

succesori care au acceptat moștenirea, iar în cazul în care aceștia refuză să includă

moștenitorul în cercul persoanelor ce au acceptat moștenirea, el poate înainta în

instanța de judecată o acțiune de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii.

În această conjunctură, prima instanță va stabili care este moștenirea, precum și

faptul dacă moștenirea pentru care se solicită prelungirea termenului nu a fost acceptată

de către alți moștenitori, având în vedere că succesiunea putea fi acceptată și prin

intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, în acest mod, fiind necesară antrenarea

în proces a tuturor moștenitorilor cu drept de cotă-egală.

Chestiunea legată de neatragerea unei părți în procesul judiciar a fost examinată

în numeroase cauze de către Ct.E.D.O., spre exemplu, Business și investiții pentru toți

vs Moldova din 13 octombrie 2009 sau Cornea vs Moldova din 22 iulie 2014. În ambele

spețe, s-a constatat că instanțele naționale au respins cererea unui terț – reclamant de a

fi introdus în procesul judiciar, deși hotărârea judecătorească i-au lezat, în mod direct,

drepturile și interesele lui. Astfel, Curtea Europeană a stabilit că a fost încălcat dreptul

acestuia de acces la un tribunal. În același context, art. 6 alin. (1) al C.E.D.O. garantează

un echilibru echitabil între părți, și anume, fiecărei părți trebuie să i se ofere o

posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cazul în condiții care nu-l plasează într-un

dezavantaj substanțial față de adversarul sau oponenții săi (a se vedea Regner vs Cehia

(M.C.), 19 septembrie 2017, parag. 146). Procedând la aplicarea acestor principii,

Ct.E.D.O. a considerat că dreptul unei persoanei la un proces echitabil este afectat,

atunci când ea nu are posibilitatea să participe într-un mod semnificativ la procedurile

judiciare (a se vedea Prebil vs Slovenia, 19 martie 2019, parag. 45).

Instanța de recurs reiterează că obiectul acțiunii civile inițiate de Ecaterina

Marcenco vizează moștenirea rămasă după decesul Ninei Gavriliuc, care așa cum s-a

menționat s-a aflat în relație de căsătorie cu Iurie Gavriliuc, iar în lumina prevederilor

legale menționate supra, ar putea fi un potențial moștenitor, fapt care urmează să fie

constatat de instanța de judecată, prin antrenarea acestuia în proces.

5

Considerațiile prezentate supra sunt suficiente pentru a stabili că erorile judiciare

analizate în speță sunt esențiale și confirmă incidența temeiului declarării recursului

indicat la articolul 432 alin. (3) lit. d) din CPC. Totodată, aceste greșeli procedurale nu

pot fi corectate în fază de recurs, iar, în baza argumentelor livrate de părți coroborate

cu înscrisurile anexate la dosar, Colegiul judiciar notează că încălcarea normelor de

drept procedural poate fi corectată prin casarea deciziei și hotărârii, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în prima instanță în acord cu articolul 445 alin. (1) lit. c1 ) din CPC.

La rejudecarea pricinii, instanțele urmează să țină cont de cele indicate, să

verifice și alte circumstanțe ce prezintă importanță pentru soluționarea corectă a

litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor art.

130 CPC, toate probele din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, și în dependență

de situația stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează raportul

juridic litigios dedus judecății, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ecaterina Marcenco, reprezentată de către

avocatul Sergiu Guțu.

Se casează integral decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Marcenco împotriva Direcției

Generală Administrare Fiscală Nord cu privire la prelungirea termenului de acceptare

a succesiunii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Soroca, sediul Florești,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Oleg Sternioală

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nina Vascan

6