2ra-539/19 — constatarea faptului acceptării scuccesiunii

Dosarul nr. 2ra-539/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Boțan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Clim, B. Bîrca, M. Moraru)

DECIZIE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Vainștein Anatolie, reprezentat de avocatul

Beruceașvili Andrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vainștein Anatolie,

persoană interesată Serviciul Fiscal de Stat cu privire la constatarea faptului acceptării

succesiunii și a locului ei de deschidere,

împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea de apel depusă de Vainștein Anatolie și s-a menținut hotărârea din

17 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 08 mai 2018, Vainștein Anatolie, cu participarea persoanelor interesate

Serviciul Fiscal de Stat a depus în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani o cerere de

constatare a faptului acceptării succesiunii și a locului ei de deschidere.

În motivarea cererii petiționarul a invocat că, bunica sa, Vainștein Nehama-Haim

Gherșovna (Gherș), născută la XXXXX și decedată la XXXXX, cu numele de

familie până la căsătorie Oreli, avea un frate, Oreli Baruh –Haim Gherșovici, născut

la XXXXX, care, în anul 1940 la 22 iulie a fost arestat, supus represiunilor politice și

condamnat la închisoare.

Oreli Baruh –Haim Gherșovici, și-a ispășit pedeapsa în regiunea Permi din Rusia

în anul 1942, ulterior, fiind reabilitat.

Totodată, a menționat că Oreli Baruh –Haim Gherșovici a fost căsătorit cu Oreli

Riva Ezepovna, născută în anul XXXXX și decedată la XXXXX. După condamnarea

soțului, Oreli Riva a găsit adăpost în familia cumnatei sale –bunicii petiționarului. Ele

împreună au domiciliat după al II război mondial în or. XXXXX, str. XXXXX, unde

bunica sa a și decedat (XXXXX), iar ulterior tot acolo a decedat și Oreli Riva

(XXXXX). Ambele sunt înmormântate la cimitirul evreiesc din mun. Chișinău.

Concomitent a precizat că, careva rude după decesul Rivei Oreli nu au rămas.

1

Reclamantul a declarat că i-a fost cunoscut faptul că, înaintea decesului Rivei

Oreli care domicilia împreună cu mătușa petiționarului Vainștein Sosea, născută la

XXXXX și decedată la XXXXX, și care o îngrijea, ar fi testat toată averea sa ultimei

nepoate necăsătorite.

Concomitent a precizat că acest fapt poate fi confirmat și de către unchiul său

Șerman Șoma Marc, soțul unei alte mătuși, Șerman (Vainștein) Menea, născută la

XXXXX și decedată la XXXXX.

La fel, a accentuat că verificând actele după deces, nu a fost găsit nici un

testament autentificat notarial după decesul Rivei Oreli.

Totodată, a punctat că cu puțin timp în urmă a găsit totuși un testament olograf,

datat cu 10 august 1961, prin care Riva Oreli a testat toată averea sa la momentul

decesului lui Vainștein Sosea, care este mătușa sa. Vainștein Sosea este/era unicul

moștenitor legal după decesul Rivei Oreli, având calitatea de moștenitor testamentar.

Astfel, a indicat reclamantul că în calitate de unic moștenitor testamentar după

decesul mătușii sale Vainștein Sosea, are calitatea de moștenitor și asupra averii

rămase după decesul Rivei Oreli. Acest fapt este confirmat și prin certificatul de

calitate de moștenitor nr. 8178 din 01 decembrie 2017. Faptul acceptării succesiunii

de către mătușa sa Vainștein Sosea după decesul Rivei Oreli poate fi confirmat de

martori.

Petiționarul a mai invocat că, anume faptul că depistării peste o perioadă mare de

timp testamentul lăsat de Oreli Riva, a cauzat imposibilitatea respectării procedurii și

termenelor în vederea acceptării acesteia. Totodată a susținut că este certă și calitatea

de moștenitor a mătușii sale Vainștein Sosea după decesul Rivei Oreli.

A mai indicat reclamantul că, acest fapt nu poate fi stabilit la moment decât

printr-o hotărâre judecătorească, din cauza trecerii unei perioade forte mari de timp de

la decesul Rivei Oreli și al succesorului ei Sosea Vainștein.

A insistat reclamantul că scopul stabilirii acestui fapt este acela că după

reabilitarea și restabilirea în drepturi a lui Oreli Baruh-Haim Gherșovici, acesta a fost

restabilit și în drepturi patrimoniale, succesorii fiind Oreli Riva, ulterior Vainștein

Sosea, iar la moment Vainștein Anatolie.

Or, Oreli Riva este o victimă a represiunilor politice săvârșite de regimul totalitar

comunist, iar scopul petiționarului este ca numele Rivei Oreli să se regăsească în

cartoteca constituită prin hotărârea de la Knesset din 1953 despre cele 6 milioane de

evrei, victime ale Holocaustului și ale atrocităților sovietice. La moment însă nu are

posibilitatea de a formula o astfel de cerere față de autoritățile statului Israel, deoarece

nu are actele necesare.

A relatat petiționarul că la data de 13 decembrie 2017 s-a adresat la Biroul

Notarului Constantinescu Elena pentru deschiderea dosarului succesoral după decesul

Rivei Oreli. Prin decizia nr. 24 din 28 februarie 2018 notarul i-a refuzat în deschiderea

dosarului succesoral după decesul Rivei Oreli, totodată i-a fost explicată necesitatea

constatării faptului acceptării succesiunii de către instanța de judecată.

A solicitat Vainștein Anatolie constatarea faptului că Vainștein Sosea a acceptat

succesiunea după decesul Rivei Oreli, iar locul ei de deschidere este mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 17 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vainștein Anatolie,

persoană interesată Serviciul Fiscal de Stat cu privire la constatarea faptului acceptării

de către Vainștein Sosea a succesiunii rămase și a locului ei de deschidere.

2

Prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de Vainștein Anatolie și s-a menținut hotărârea din 17 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 21 ianuarie 2019, Vainștein Anatolie, reprezentat de avocatul Beruceașvili

Andrei, a declarant recurs împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri cu dispunerea scoaterii de pe rol a

cererii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în

mod eronat legea.

Recurentul a declarat că în instanța de apel a fost invocat faptul că în cazul în

care instanța de fond a constatat existența unui litigiu de drept referitor la valabilitatea

testamentului întocmit la 10 august 1961, atunci instanța de judecată urma să dispună

scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată. De altfel, instanța de apel nu s-a

expus asupra acestei circumstanțe, deși urma să se pronunțe asupra tuturor motivelor

apelului.

Astfel, reieșind și din poziția părții interesate Serviciul Fiscal de Stat expuse în

referința depusă în instanța de apel, se constată cu certitudine că ultimii nu recunosc

valabilitatea testamentului din 10 august 1961 și calitatea de moștenitor a

petiționarului Vainștein Anatolie, totodată ultimii nu recunosc nici existența averii

succesorale respectiv, instanța de judecată fără a se expune pe fondul cauzei urma să

scoată cererea de pe rol.

Totodată, a indicat că în instanța de apel a pretins în temeiul art. 267 lit. l) Codul

de procedură civilă, scoaterea cererii de pe rol, însă instanța de apel nu s-a expus

asupra acestor circumstanțe.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 octombrie 2018.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că la 20 noiembrie 2018 decizia

integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f.d. 112).

Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat de către Vainștein Anatolie,

reprezentat de avocatul Beruceașvili Andrei, la data de 21 ianuarie 2019, este în

termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

3

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Vainștein Anatolie, reprezentat de avocatul Beruceașvili Andrei și va casa

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, dispunând scoaterea cererii de pe

rol din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii

de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art. 265 și 267.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (3) lit. f) Cod de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

În conformitate cu art. 267 lit. l) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

scoate cererea de pe rol în cazul în care la examinarea cauzei în procedură specială se

constată un litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești.

Din materialele dosarului rezultă că, Vainștein Anatolie s-a adresat în instanța de

judecată cu o cerere privind constatarea faptului acceptării succesiunii și a locului ei

de deschidere, indicând ca persoană interesată Serviciul Fiscal de Stat Direcția

Generală Administrare Fiscală municipiul Chișinău.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vainștein Anatolie.

Devenindu-i cunoscută hotărârea primei instanțe și nefiind de acord cu soluția

adoptată, Vainștein Anatolie, reprezentat de avocatul Beruceașvili Andrei a contestat-

o cu apel.

Judecând apelul declarat de Vainștein Anatolie, reprezentat de avocatul

Beruceașvili Andrei, Curtea de apel Chișinău a concluzionat netemeinicia acestuia,

menținând hotărârea primei instanțe.

Colegiul constată că, soluția instanței de apel este greșită, iar o astfel de hotărâre

nu poate fi menținută.

În conformitate cu art. 281 alin. (2) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța judecă

cauzele în care i se cere să constate acceptarea unei succesiuni și locul ei de deschidere.

Conform art. 282 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

constată faptul cu valoare juridică în cazul în care acesta generează, în virtutea legii,

următoarele efecte juridice: apariția, modificarea sau încetarea unor drepturi personale

sau patrimoniale ale petiționarului; petiționarul nu are o altă posibilitate de a obține

sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o

solicită; constatarea faptului nu este legată de soluționarea unui litigiu de drept ce ține

de competența instanțelor judecătorești.

În conformitate cu prevederile art. 280 alin. (3) Cod de procedură civilă, dacă, la

depunerea cererii sau la examinarea cauzei în procedură specială, se constată un litigiu

de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești, instanța restituie cererea sau

4

o scoate de pe rol printr-o încheiere și explică petiționarului și persoanelor interesate

dreptul lor de a soluționa litigiul în procedură de acțiune civilă la instanța competentă.

În acest context instanța de recurs notează că, examinarea cererilor în procedura

specială au ca condiție lipsa unui litigiu de drept.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că, de fapt raporturile dintre părți au evoluat într-un litigiu

de drept, or, petiționarul Vainștein Anatolie nu a probat existența patrimoniului

succesoral rămas după decesul Rivei Oreli. Mai mult, nu a probat prin ce acțiuni

anume Vainștein Sosea ar fi intrat în posesia de fapt a patrimoniului succesoral rămas

după decesul Rivei Oreli.

În astfel de circumstanțe, Colegiul conchide că la caz au devenit aplicabile

prevederile art. 280 alin. (3) Cod de procedură civilă, însă cu toate acestea instanțele

au purces la examinarea pricinii în fond, ignorând existența unui litigiu de drept care

urmează a fi examinat în procedura contencioasă.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, cererea lui Vainștein Anatolie

se atribuie unui litigiu de drept comun, iar în situația în care se constată un litigiu ce

ține de competența instanțelor judecătorești de drept comun, instanța de judecată

urmează să emită o încheiere de scoatere a cererii de pe rol.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, dispunând

scoaterea cererii de pe rol.

În conformitate cu prevederile art. 267 lit. l), art. 444, art. 445 alin. (1) lit. d),

alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vainștein Anatolie, reprezentat de avocatul

Beruceașvili Andrei.

Se casează integral decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 17 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Vainștein Anatolie, persoană interesată

Serviciul Fiscal de Stat cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și a

locului ei de deschidere, și se emite o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care:

Se dispune scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Vainștein

Anatolie, persoană interesată Serviciul Fiscal de Stat cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii și a locului ei de deschidere.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5