3ra-950/19 — contestarea actului administrativ

3ra-950/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-950/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Cucerescu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

D E C I Z I E

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Breazu Serghei, reprezentat de avocatul

Șcerbacova Cristina,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Breazu Serghei împotriva Direcției generale economie, reforme și relații

patrimoniale, intervenienți accesorii Cernomaz Leonida, Carpeva Anna, Breazu

Tatiana cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Breazu Serghei și a fost menținută hotărârea din 15

noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă

La 16 februarie 2018 Breazu Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale,

intervenienți accesorii Cernomaz Leonida, Carpeva Anna, Breazu Tatiana cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că în procedura acceptării succesiunii asupra

apartamentului nr. 32 situat în mun. Chișinău, str. Pandurilor 53, nr. cadastral

10100107.103.01.032, după decesul mamei Breazu Uliana și bunicii Bondarenco

Matriona, a întâmpinat dificultăți din cauza divergenților existente în documentele

de autentificare a dreptului de proprietate asupra apartamentului dat.

În acest sens, s-a adresat către Direcția generală economie, reforme și relații

patrimoniale cu o cerere prin care a solicitat de a-i fi prezentată modalitatea

deblocării situației date pentru finalizarea procedurii de perfectare a actelor legate

de moștenirea apartamentului nr. 32 din str. Pandurilor 53, mun. Chișinău.

Din răspunsul nr. 07-06/562 din 12.10.2017 a Direcției Generale economie,

reforme și relații patrimoniale, a aflat că hotărârea nr. 93 din 19.10.1995 a

Comisiei de privatizare a fondului locativ din mun. Chișinău, prin care a fost

transmis în proprietate privată Matrionei Bondarenco, Ulianei Breazu și Serghei

Breazu apartamentul nr. 32, situat pe str. Pandurilor 53, mun. Chișinău, nr.

1

cadastral xxxxx, a fost modificată prin hotărârea nr. 509 din 11.09.2003 a

Comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe.

Astfel, prin hotărârea nr. 509 din 11.09.2003 a Comisiei pentru privatizarea

fondului de locuințe s-a modificat punctul din hotărârea nr. 93 din 19.10.1995

referitor la privatizarea apartamentului menționat și s-au indicat cota parte a

fiecărui membru al familiei și anume: Breazu Uliana 1/6 cotă-parte,|Bondarenco

Matriona - 1/6 cotă-parte, Breazu Serghei - 1/6 cotă-parte, Breazu Leomida - 1/6

cotă-parte, Breazu Tatiana - 1/6 cotă-parte, Breazu Anna - 1/6 cotă-parte.

Nefiind de acord cu hotărârea nr. 509 din 11.09.2003 a Comisiei pentru

privatizarea fondului de locuințe și considerând-o ilegală, s-a adresat către Direcția

generală cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea acestei hotărâri.

Prin răspunsul nr. 07-06/562 din 19.01.2018 Direcția generală i-a comunicat

despre imposibilitatea anulării hotărârii nr. 509 din 11.09.2003 a Comisiei pentru

privatizarea fondului de locuințe, motivând că hotărârea dată a creat efecte juridice

pentru care a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinței nr. 32 din str. Pandurilor 53, mun. Chișinău.

A invocat că afirmațiile respective nu corespund realității, or, la 18.12.1995,

în baza hotărârii nr. 93 a Comisiei de privatizare a fondului locativ din mun.

Chișinău din 19.10.1995, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire în proprietate privată a apartamentului menționat între Agenția

teritorială Chișinău a Ministerului privatizării și administrării proprietății de stat al

RM, pe de o parte și Bondarenco Matriona, Breazu Uliana și Breazu Serghei, pe de

altă parte, fiecărui cumpărător respectiv revenindu-i a câte 1/3 cotă-parte. Aceste

date au fost reflectate și în Registrul bunurilor imobile.

A susținut că toate modificările efectuate la data de 11.09.2003 prin

hotărârea nr. 509 a Comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe, referitor la

privatizarea apartamentului menționat și indicarea cotei-părți la fiecare membru al

familiei s-au reflectat numai în baza de date a sistemului informațional

„Privatizarea locuințelor” al Consiliului municipal Chișinău, iar hotărârea nr. 509

din 11.09.2003 a Comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe nu a creat

efectele juridice până în prezent. Contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire în proprietate privată a apartamentului nr. 32 din str. Pandurilor 53, mun.

Chișinău nu a fost perfectat în sensul abordat și nici nu poate fi perfectat din cauza

că la data de 01.08.2002 a decedat Bondarenco Matriona, iar la 10.11.2010 a

decedat și Breazu Uliana, care au fost persoanele participante inițial la privatizare.

A considerat că modificarea cotei-părți în proprietatea comună a persoanei

decedate (Bondarenco Matriona) este o încălcare gravă. Or, Comisia pentru

privatizarea fondului de locuințe a modificat cota-parte doar în baza cererii unei

persoane, fără acordul tuturor proprietarilor, iar succesorii acestuia nu au fost

invitați. Despre existența hotărârii nr. 509 din 11.09.2003, prin care cotele-părți au

fost modificate, nu a cunoscut.

În acest context, a comunicat că prin hotărârea din 08.02.2016 a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău a fost stabilit faptul acceptării succesiunii de

către Breazu Serghei după decesul mamei Breazu Uliana și bunicii Bondarenco

Matriona asupra apartamentului nr. 32 din str. Pandurilor 53, mun. Chișinău, nr.

cadastral xxxxx. În baza acestei hotărâri judecătorești și declarației de acceptare a

2

succesiunii a lui Breazu Serghei, de către notarul public Badalova Viorica a fost

deschisă procedura succesorală, toate actele fiind prezentate de moștenitor.

Însă, până în prezent nu a primit certificatul de moștenitor din cauza că

datele din actele prezentate de notar diferă în partea ce ține de cota-parte ce-i

revine fiecărui coproprietar și nu există o claritate. Din aceste considerente s-a

adresat către Direcția generală de economie, reforme și relații patrimoniale pentru

a înlătura incertitudinile create, iar prin răspunsul din 15.11.2017 a aflat despre

existența hotărârii contestate.

A solicitat repunerea în termenul de contestare a hotărârii nr. 509 din

11.09.2003 a Comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe; anularea hotărârii

nr. 509 din 11.09.2003 a Comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe în

partea ce ține de modificarea punctului din hotărârea nr. 93 din 19.10.1995 a

Comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe și la contractul de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire în proprietate a apartamentului nr. 32 din str.

Pandurilor 53 din 18.12.1995 pe numele Bondarenco Matriona (1/3), Breazu

Uliana și Breazu Serghei (1/3), înregistrat la BIT sub nr. 94895 din 22.12.1995 și

la biroul notarial nr. 7, autentificat cu nr. 413 din 18.12.1995 în legătură cu

indicarea cotei pentru fiecare membru de familie; revenirea părților la poziția

inițială cu includerea în baza datelor sistemului informațional „Privatizarea

locuințelor” al Consiliului municipal Chișinău a informației precum că la

privatizarea locuinței – apartamentului nr. 32, din str. Pandurilor 53, mun.

Chișinău, în conformitate cu hotărârea nr. 93 din 19.10.1995 a Comisiei de

privatizare a fondului locativ din mun. Chișinău au participat: a) Breazu Uliana

1/3, cod 02006940; b) Bondarenco Matriona 1/3 cod 00711918; c) Breazu Serghei

1/3 cod 12706960; repararea prejudiciului moral 20 000 de lei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă.

Breazu Serghei a declarat apel împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Breazu Serghei și a fost menținută hotărârea din 15 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 13 iunie 2019 Breazu Serghei, reprezentat de avocatul Șcerbacova

Cristina, a depus recurs împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată nu au constatat și

nu au elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, precum și au aplicat eronat

normele de drept material.

De asemenea, instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probelor,

apreciindu-le după bunul său plac, dar nu după intima convingere. Consideră că

probele la baza hotărârii sunt insuficiente, iar soluția este bazată pe o probă care nu

a fost cercetată în instanța de judecată.

3

După cum rezultă din speță, litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul Administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar conform alin. (2) la data intrării în vigoare a

prezentului cod, se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10.02.2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a

casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza Curții de Apel Chișinău,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Conform materialelor cauzei, la 21 septembrie 2017 Breazu Serghei s-a adresat

Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale cu cerere prin care a

comunicat despre divergențele depistate în documentele de autentificare a dreptului

de proprietate asupra apartamentului nr.32, situat în str.Pandurilor, 53, municipiul

Chișinău, cu numărul cadastral 100107.103.01.032, solicitând să i se explice

modalitatea deblocării situației create întru finalizarea procesului de perfectare a

actelor legate de moștenirea apartamentului nominalizat, în procedura succesorală.

4

Prin răspunsul nr.07-06/562 din 12.10.2017 Direcția generală economie,

reforme și relații patrimoniale i-a comunicat lui Breazu Serghei că prin hotărârea

nr. 93 din 19.10.1995 a Comisiei de privatizare a fondului locativ din

mun.Chișinău a fost privatizată locuința nr.32 din str.Pandurilor 53 de către Breazu

Uliana 1/3 cotă-parte, Bondarenco Matriona 1/3 cotă - parte, Breazu Serghei 1/3

cotă - parte.

În același răspuns se menționează că în baza cererii nr.B-450 din 04 septembrie

2003 depusă de Breazu Uliana, Comisia pentru privatizarea fondului de locuințe, la

data de 11.09.2003, prin hotărârea nr. 509 a modificat punctul din hotărârea nr.93

din 19.10.1995 referitor la privatizarea apartamentului menționat și a indicat cota -

parte a fiecărui membru al familiei și anume: Breazu Uliana 1/6 cotă-parte,

Bondarenco Matriona 1/6 cotă-parte, Breazu Serghei 1/6 cotă-parte, Breazu

Leomida 1/6 cotă-parte, Breazu Tatiana 1/6 cotă-parte, Breazu Anna 1/6 cotă-

parte.

Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale, prin răspunsul dat,

i-a comunicat apelantului că Breazu Uliana urma să se adreseze la instituțiile

competente: Biroul notarial și OCT pentru efectuarea modificărilor ce țin de

numărul cotelor - părți, însă, deoarece Breazu Uliana a decedat, executarea

dreptului de acceptare a succesiunii, poate fi soluționat pe cale judecătorească.

Nefiind de acord cu hotărârea nr. 509 din 11.09.2003 a Comisiei pentru

privatizarea fondului de locuințe și considerând-o ilegală, Breazu Serghei s-a

adresat cu prezenta acțiune și a solicitând anularea ei, invocând că în procesul de

modificare a cotelor-părți nu a fost solicitat acordul tuturor proprietarilor

imobilului.

Fiind investită cu examinarea cauzei, prima instanță a respins acțiunea și a

considerat legală hotărârea nr. 509 din 11.09.2003 a Comisiei de privatizare.

Pentru a constata legalitatea hotărârii nr. 509 din 11.09.2003 instanța a motivat că

în acord cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea privatizării fondului de locuințe,

Breazu Uliana, Bondarenco Matriona, Breazu Serghei, Breazu Leomida, Breazu

Tatiana, Breazu Anna în luna octombrie 1995 au depus cerere la privatizarea

apartamentului nr. 32 din str. Pandurilor 53, mun. Chișinău, cu anexarea extrasului

din fișa locuinței, extrasului din tabelul nominal, copiei deciziei nr. 8/3.2 din 16

mai 1995, copiei carnetului de muncă. Instanța a menționat că la caz nu a fost

contestată emiterea hotărârii de privatizare nr. 93 din 19.10.1995.

Curtea de Apel Chișinău, examinând apelul, a considerat întemeiată concluzia

primei instanțe și ca fiind stabilite circumstanțele cauzei, reținând că hotărârea prin

care s-a dispus privatizarea a fost emisă în temeiul cererii depuse de chiriașul

apartamentului supus privatizării la care au fost anexate actele prevăzute de lege.

Instanța de apel a notat că prin hotărârea contestată s-au modificat cotele-părți ale

membrilor familiei participanți la privatizare, iar în ipoteza în care modificarea a

avut loc la cererea persoanei, instanța nu poate reține ilegalitatea hotărârii de

modificare, or, dreptul la privatizare a fondului de locuințe este stabilit prin lege

tuturor persoanelor care locuiesc în spațiul supus privatizării.

Totodată, s-a menționat că Comisia de privatizare a fondului locativ a

Consiliului municipal Chișinău este autoritatea competentă, creată prin

Regulamentul comisiei de privatizare a fondului de locuințe, în scopul desfășurării

5

activității de privatizare a fondului de locuințe. Respectiv, instanța a constatat că

Comisia a fost competentă de a emite hotărârea de privatizare, acesteia revenindu-i

și competența de modificare a hotărârii în cauză.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție apreciază concluziile instanței de apel ca fiind rezultate din neexaminarea

multiaspectuală a circumstanțelor cauzei și în consecință, aplicarea eronată a legii.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, instanța de apel întru-un mod

arbitrar a considerat drept corectă și legală hotărârea primei instanțe.

La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție nu neagă faptul că Comisia de

privatizare a fondului locativ a Consiliului municipal este organul abilitat cu

dreptul de a efectua privatizarea fondului de locuințe, însă instanța de apel,

referindu-se la competența Comisiei de privatizare de a emite hotărârea nr. 509 din

11.09.2003, a stabilit eronat obiecția invocată de apelant. Or, apelantul nu a invocat

pretenții referitor la competența comisiei, ci la stabilirea cadrului legal și

circumstanțelor care ar permite Comisiei de privatizare a fondului locativ ca după

finalizarea procedurii de privatizare, după stabilirea proprietarilor reali și

înregistrarea dreptului lor de proprietate în Registrul bunurilor imobile, de a

modifica cota-parte a fiecărui membru al familiei în proprietate comună asupra

apartamentului prin decizia suplimentară, fără acordul acestor persoane, interesele

cărora se ating.

Așadar, reieșind din prevederile art. 6 din Legea privatizării fondului de

locuințe, cumpărarea sau primirea cu titlu gratuit în proprietate privată a

locuințelor se face cu acordul tuturor membrilor adulți ai familiei care locuiesc

împreună. La dorința lor, locuința poate fi cumpărată în proprietate comună sau în

diviziune.

Reieșind din dispozițiile normelor citate, legiuitorul a recunoscut dreptul

persoanelor care se folosesc de o locuință de stat de a o privatiza cu titlu gratuit sau

cu titlu oneros în condițiile legii. Astfel, atât privatizarea cu titlu gratuit a

locuinței, cît și privatizarea locuinței cu titlu oneros, se efectuează conform

procedurii reglementate de legea menționată, doar la sesizarea tuturor persoanelor

care locuiesc în locuința de stat. Pentru privatizarea locuinței în care trăiesc câteva

familii necesită acordul tuturor membrilor adulți.

Conform răspunsului Direcției generale economie, reforme și relații

patrimoniale, în rezultatul verificării bazei de date a Sistemului informațional

„Privatizarea locuințelor”, la data de 19.10.1995, în conformitate cu hotărârea nr.

93 a Comisiei de privatizare a fondului locativ mun. Chișinău, a fost privatizată

locuința nr. 32 din str. Pandurilor 53, mun. Chișinău, de către Bondarencon

Matriona, Breazu Uliana și Breazu Serghei (4 membri -soția și două fiice), fiecărei

familii revenindu-i câte 1/3 cotă-parte.

La 18.12.1995, în baza hotărârii nr. 93 din 19.10.1995 a Comisiei de

privatizare a fondului de locuințe a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere primire în proprietate privată a apartamentului menționat, între Agenția

teritorială Chișinău a Ministerului privatizării și administrării proprietății de stat,

6

pe de o parte și Bondarenco Matriona, Breazu Uliana, Breazu Serghei, pe de altă

parte, fiecărui cumpărător respectiv revenindu-i cîte 1/3 cotă-parte.

Aceste date sunt reflectate și în Registru bunurilor imobile.

Rezultă că în baza hotărârii nr. 93 din 19.10.1995 a Comisiei de privatizare a

fondului de locuințe, fiecare familie a primit în proprietate privată a câte 1/3 cotă-

parte din apartamentul respectiv: familia Matrionei Bondarenco (unicul membru al

familiei), familia Ulianei Breazu (unicul membru al familiei) și familia Breazu

Serghei (4 membri – soția și două fiice).

Totodată, conform art. 13 din Legea privatizării fondului de locuințe, dacă în

aceeași locuință trăiesc câteva familii, partea efectivă a fiecăreia se stabilește de

comisie, cu acordul scris (autentificat de comisie), al tuturor membrilor adulți, la

încheierea contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire. Dacă familiile

care locuiesc în aceeași locuință nu au ajuns la o înțelegere privind determinarea

părților efective ale fiecărei familii, după împărțirea spațiului locativ pe cale

judiciară fiecare din ele are dreptul, în conformitate cu legislația în vigoare, să

cumpere în proprietate partea ce i se cuvine.

Adițional se specifică că conform art. 208 alin. (5) Cod civil (în vigoare la

momentul depunerii acțiunii), orice modificare adusă unui act juridic trebuie să

imbrace forma stabilită pentru acel act.

Din sensul art. 208 Cod civil rezultă că deoarece actul juridic prin care se

operează modificări la actul juridic inițial constituie un tot întreg cu acesta din

urmă, este firesc ca el să îmbrace aceiași forma stabilită pentru actul inițial.

Din analiza prevederilor invocate rezultă că determinarea cotelor efective a

fiecărei familii sau modificarea lor poate fi efectuată numai cu acordul scris al

tuturor membrilor adulți, iar în cazul lipsei a unei înțelegeri comune – pe cale

judiciară.

Astfel, instanța de apel, pentru a se expune în privința legalității hotărârii nr.

509 din 11.09.2003 prin care a fost modificată hotărârea inițială de privatizare și au

fost indicate cotele-părți ale fiecărui membru al familiei (6 persoane), urma să

stabilească cu exactitate statutul persoanelor care au fost indicate prin hotărârea nr.

509 ca fiind membri ai familiei, vârsta lor (Breazu Uliana, Bondarenco Matriona,

Breazu Serghei, Breazu Leomida, Breazu Tatiana, Breazu Anna) și dacă

modificarea cotelor-părți a fiecărui membru s-a petrecut conform condițiilor

impuse de lege. Deci, trebuia să verifice dacă pentru dispunerea modificărilor

cotelor-părți asupra imobilului exista acordul tuturor membrilor adulți din familie.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă că Breazu Anna, atât la

momentul privatizării efectuate în anul 1995, cât și la situația din 2003 când a fost

modificată hotărârea de privatizare, nu a atins vârsta majoratului. Instanțele nu au

supus examinării nici această circumstanță. Respectiv, instanțele, primordial,

menționând despre participarea tuturor membrilor la privatizare, trebuia să verifice

dacă a fost respectată procedura de privatizare.

Instanța de apel, însă, nu a aplicat aceste prevederi ale legii materiale, dar și-

a întemeiat decizia doar pe prevederi generale, în lipsa actelor ce au stat la baza

privatizării imobilului, precum și a modificării hotărârii de privatizare, acestea

lipsind de la materialele dosarului. Or, în lipsa lor, instanța trebuia să solicite

7

dosarul cu toate actele privatizării de la Direcția generale economie, reforme și

relații patrimoniale.

Mai mult, instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe, neverificând

veridicitatea faptelor indicate în hotărâre.

Așa fiind, întru motivarea legalității hotărârii nr. 509 din 11.09.2003, prima

instanță a invocat, iar Curtea de Apel a menținut că „Breazu Uliana, Bondarenco

Matriona, Breazu Serghei, Breazu Leomida, Breazu Tatiana, Breazu Anna în luna

octombrie 1995 au depus cerere la privatizarea apartamentului nr. 32 din str.

Pandurilor 53, mun. Chișinău, anexând extrasul din fișa locuinței, extrasul din

tabelul nominal, copia deciziei nr. 8/3.2 din 16 mai 1995, copia carnetului de

muncă”.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție observă că la materialele cauzei lipsesc documentele

enumerate de instanță, ceea ce acordă circumstanțelor date un caracter declarativ.

De asemenea, Colegiul apreciază ca fiind neînțelese constatările și invocările

primei instanțe referitor la legalitatea hotărârii nr. 93 din 19.10.1995, menținute de

instanța de apel, precum că în acord cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea

privatizării fondului de locuințe, Breazu Uliana, Bondarenco Matriona, Breazu

Serghei, Breazu Leomida, Breazu Tatiana, Breazu Anna în luna octombrie 1995 au

depus cerere la privatizarea apartamentului nr. 32 din str. Pandurilor 53, mun.

Chișinău. Aceasta deoarece, circumstanțele date se aduc de către instanțe în

argumentarea legalității hotărârii inițiale de privatizare și anume a hotărârii nr. 93

din 19.10.1995. La caz, însă, nu s-a contestat legalitatea hotărârii inițiale de

privatizare nr. 93 din 19.10.1995, ci a hotărârii ulterioare de modificare a hotărârii

de privatizare nr. 509 din 11.09.2003.

Astfel, instanța de apel eronat a constatat legalitatea hotărârii nr. 509 din

11.09.2003 prin aprecierea condițiilor și procedurii emiterii hotărârii nr. 93 din

19.10.1995. Or, în cazul cînd părțile unui act încheiat în formă autentică convin să

aducă modificări la acest act, acordul lor cu privire la modificările în cauză trebuie

să fie încheiat în aceeași formă.

Prin urmare, instanța de apel întru demonstrarea legalității hotărârii nr. 509

din 11.09.2003 trebuia să verifice existența acordului tuturor membrilor adulți

participanți la privatizarea inițială, pentru a stabili dacă a fost respectată procedura

introducerii modificărilor referitor la numărul persoanelor participante la

privatizare și referitor la mărimea cotelor-părți pentru fiecare membru.

În contextul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție punctează că însăși instanța de apel

acordă motivării concluziei sale un sens neargumentat și neprobat, când a

argumentat că „instanța nu poate reține ilegalitatea hotărârii de modificare, în

ipoteza în care modificarea a avut loc la cerere persoanei”.

Astfel, rezultă că instanțele judecătorești ierarhic inferioare nu au constatat

dacă la emiterea hotărârii de modificare a hotărârii de privatizare a existat cu

certitudine acordul tuturor coproprietarilor apartamentului, condiție imperativă

impuse de lege. Instanța de apel ignorând prevederile legii materiale indicate, și-a

8

întemeiat decizia doar pe prevederi generale. La materialele dosarului lipsesc probe

care să demonstreze cert existența acordului membrilor privatizării pentru

introducerea modificării în hotărârea de privatizare.

În aceeași ordine de idei, Colegiul ține să sublinieze că la data emiterii

hotărârii nr. 509 din 11.09.2003 Bondarenco Matriona, proprietara a 1/3 cot-parte

din apartamentul privatizat, nu mai era în viață, decedată la data de 01.08.2002. Iar,

succesorii acesteia și nici Breazu Serghei, fiind coproprietarul apartamentului, nu

au fost înștiințați despre modificările efectuate.

În aceste condiții, se prezumă că Comisia pentru privatizarea fondului de

locuințe, la momentul emiterii deciziei contestate pe nimeni dintre coproprietari -

nu a înștiințat, astfel, acțiunile întreprinse de către intimat purtând un caracter

unilateral.

În opinia completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, Curtea de Apel trebuia să verifice dacă Comisia pentru

privatizarea fondului de locuințe, prin emiterea deciziei contestate și micșorarea

cotelor-părți în proprietate comună asupra apartamentului, după înregistrarea

acestuia în Registrul bunurilor imobile, nu și-a depășit atribuțiile legale.

Or, competența Comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe de a

modifica în mod unilateral cotele-părți din apartament, fără acordul tuturor

coproprietarilor, nu este prevăzut de nici o lege. Aceasta, deoarece, după cum s-a

menționat mai sus, modificarea cotelor se putea realiza doar în baza acordului

tuturor membrilor adulți, iar în cazul lipsei unei înțelegeri comune - pe cale

judiciară.

De asemenea, nu este clară concluzia instanței de apel referitor legalitatea

procedurii emiterii hotărârii contestate, menționând că faptul decesului persoanei

care deținea dreptul la privatizare (Breazu Uliana) nu exclude decizia pozitivă a

Comisiei de privatizare a fondului de locuințe.

Instanța de apel a stabilit că procedura a fost respectată, referindu-se la art.

11 alin. (6) din Legea privatizării fondului de locuințe, conform căruia comisia

decide pozitiv privatizarea locuinței în condițiile inițiale la momentul depunerii

cererii și în cazul când unul din membrii familiei a decedat în decursul examinării

documentelor prezentate la comisie. Dacă în decursul examinării documentelor

prezentate pentru privatizare a decedat chiriașul, contractul de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței se încheie cu un membru adult al familiei care

trăiește în această locuință cu consimțământul în scris al celorlalți membri adulti.

Completul apreciază ca fiind neînțeleasă și neclară invocarea normei de

drept respective, în condițiile în care Breazu Uliana a decedat în anul 2010, cu mult

timp după efectuarea modificării hotărârii de privatizare, ceea ce denotă că norma

invocată nu are relevanță la cazul dat și despre examinarea superficială a cauzei.

În concluzie, circumstanțele date atestă o ignorare evidentă a stării de fapt

din partea instanțelor de judecată, fiind date apreciere altor aspecte irelevante

speței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră, însă, că o astfel de soluție rezultă din

9

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că,

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că decizia instanței de apel trebuie să corespundă

tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în proces, și să

răspundă în mod expres la toate cererile și obiecțiile formulate de apelant și intimat

(Principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84) 5 privind principiile de procedură

civilă menite pentru ameliorarea justiției adoptată de Comitetul Miniștrilor al

Consiliului Europei la 28 februarie 1984).

Astfel, formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă exigențelor

de corectitudine, certitudine, deplinătate, claritate, consecutivitate, logică,

elocvență, lipsă de rezerve (necondiționalitate), oficialitate și pertinență.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În speță, prezintă relevanță și art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă,

care stipulează că instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea

ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță;

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Pentru observațiile arătate, se constată că, de fapt, instanța de apel a examinat

superficial cauza civilă, adoptând o decizie neconvingătoare și fără argumentare

clară, aprecierea probelor dată de instanța judecătorească fiind arbitrară și duce la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar instanța de recurs

este în imposibilitatea de a înlătura neajunsurile invocate supra.

Având în vedere circumstanțele relatate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia

instanței de apel urmează a fi casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel, or, toate circumstanțele invocate raportate la normele juridice respective

nu pot fi înlăturate de instanța de recurs.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs nu poate adopta o

soluție finală în acest caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral

decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel.

10

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Breazu Serghei, reprezentat de avocatul

Șcerbacova Cristina.

Se casează integral decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu

restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

11