3ra-267/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- nedeclararea conflictului de interese real si consumat
3ra-267/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-267/22
2-18194317-01-3ra-13042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr. Cazacu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, Ec. Palanciuc)
D E C I Z I E
29 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Nicolae Craiu
Aliona Miron
Nina Vascan
examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Maria Mardari împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul
Justiției, Pavel Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga,
notar Marcel Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-
Ceban, notar Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar
Eugenia Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina
Bejan-Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu,
notar Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-
Melnic, notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar
Grigore Condorachi, notar Iana Pulbere cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost casată integral hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani și s-a emis o nouă decizie cu privire la admiterea acțiunii înaintate de Maria
Mardari,
c o n s t a t ă :
La data de 18 octombrie 2018 Maria Mardari a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel
Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel
Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar
Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia
Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan-
Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar
1
Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic,
notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore
Condorachi, notar Iana Pulbere cu privire la anularea actului administrativ (f.d. 1-9 vol.
I).
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, Actul de
constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis de Autoritatea Națională de
Integritate este ilegal și contrar normelor imperative stabilite în Constituția Republicii
Moldova, CEDO, jurisprudența CtEDO, Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu
privire la notariat, Legea nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității
notarilor, Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, Legea nr. 780 din 27 decembrie 2011 privind actele legislative, Legea nr.
100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, Legea contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, ordinul Ministrului Justiției nr. 168 din 29
aprilie 2009 privind aprobarea Regulamentului Comisiei de licențiere a activității
notariale și principiilor generale ale dreptului internațional și jurisprudenței Curții
Constituționale a Republicii Moldova.
Reclamanta Maria Mardari a specificat că, a fost numită în calitate de membru al
Comisiei de licențiere a activității notariale prin ordinul Ministrului Justiției nr. 1047
din 16 noiembrie 2016 cu privire la aprobarea componenței nominale a Comisiei de
licențiere a activității notariale. Respectiv, la 12 decembrie 2016, Comisia de licențiere
a activității notariale, cu participarea membrilor Comisiei, inclusiv a reclamantei, a
adoptat hotărârea nr. 1 privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea
locurilor vacante de notar, conform listei, unde la numărul „75” este indicată Marcelina
Mardari, fiica Mariei Mardari, fapt despre care reclamanta a anunțat membrii Comisiei
de licențiere a activității notariale, inclusiv președintele Comisiei și s-a abținut de la
vot.
Reclamanta a relatat că, la 13 februarie 2017, Comisia de licențiere a activității
notariale, cu participarea inclusiv a Mariei Mardari, a adoptat hotărârea nr. 2 privind
aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu
recomandarea Ministerului Justiției de a elibera licență pentru activitatea notarială
pentru 25 de persoane, unde la numărul „9” este indicată Marcelina Mardari, fiica
Mariei Mardari, fapt despre care reclamanta a anunțat membrii Comisiei de licențiere
a activității notariale, inclusiv președintele Comisiei și s-a abținut de la vot.
Reclamanta a invocat că, având la bază circumstanțele de fapt, expuse mai sus,
Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul de constatare nr. 14/04 din data de
28 septembrie 2018, invocând prevederile art. 12, 14 și 23 alin. (4) din Legea nr. 133
din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și
prevederile art. 19 și art. 35-39 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate.
Reclamanta Maria Mardari a menționat că, deși în punctul 5 al Actului de
constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, Autoritatea Națională de Integritate
dispune constatarea nulității hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1
din 12 decembrie 2016 și hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din
13 februarie 2017, nu indică informații referitor la persoanele menționate în aceste
hotărâri, neinformându-le despre posibila anulare a actelor ce le vizează.
2
Reclamanta Maria Mardari a subliniat că, la 12 decembrie 2016, când a fost
adoptată hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1, erau în vigoare
Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat și ordinul Ministrului
Justiției nr. 168 din 29 aprilie 2009, prin care a fost adoptat Regulamentul Comisiei de
licențiere a activității notariale. Iar, conform prevederilor dispozițiilor Legii nr. 132 din
17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legii nr. 133 din data
de 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, termenul limită
pentru Guvern de a pune în concordanță actele sale normative cu prezentele legi, expira
la 30 ianuarie 2017 și respectiv 01 februarie 2017.
Totodată, reclamanta a menționat că Legea nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la
organizarea activității notariale a intrat în vigoare la 26 februarie 2017, iar noul
Regulament privind organizarea și funcționarea Comisei de licențiere a activității
notariale și procedura de selectare a membrilor Comisiei de licențiere a activității
notariale, a fost aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr. 641 din 11 august 2017,
astfel aceste prevederi nu pot fi aplicate retroactiv pentru actele săvârșite la data de
12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017.
Reclamanta Maria Mardari a specificat că, nu este vina membrilor Comisiei de
licențiere a activității notariale, care au adoptat hotărârea nr. 2 din 13 februarie 2017,
care formal contravine prevederilor Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate și Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind
declararea averii și a intereselor personale, or, Comisia de licențiere a activității
notariale s-a condus în activitatea sa de Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu
privire la notariat, care era în vigoare la acel moment. Iar, responsabilitatea de
neajustare a legislației la noile modificări legislative aparține Guvernului Republicii
Moldova.
Cu referire la argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că, prin
informația prezentată de Ministerul Justiției la 24 august 2018, este stabilit faptul că în
Registrul nr. 4 de evidență al informațiilor cu privire la conflictul de interese raportate
de angajat, nu este înregistrată nici o informație declarată de Maria Mardari, reclamanta
a invocat că, ea nu este angajata Ministerului Justiției.
Reclamanta Maria Mardari a subliniat că, procedura declarării conflictului de
interese, rezolvarea situațiilor conflictelor de interese și înregistrarea acestor situații de
conflict de interese, nu au fost prevăzute în Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu
privire la notariat și Regulamentul Comisiei de licențiere a activității notariale, aprobat
prin ordinul Ministrului de Justiție nr. 168 din 29 aprilie 2009. Iar în activitatea sa,
Comisia de licențiere a activității notariale s-a condus de aceste acte legislative.
Reclamanta Maria Mardari a solicitat admiterea cererii de chemare de judecată și
anularea integrală a Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, adoptat de
Autoritatea Națională de Integritate, ca fiind un act administrativ neîntemeiat, ilegal și
emis contrar prevederilor legii.
Prin hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de Maria Mardari împotriva Autorității
Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia Patrașcu,
notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel Conoval, notar Petru Niculiță,
notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar Cristian Brînza, notar Doina
Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia Cavcaliuc, notar Elena Sternioală,
3
notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan-Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar
Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii,
notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic, notar Marina Butnaru, notar Valentin
Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore Condorachi, notar Iana Pulbere cu
privire la anularea Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018 în privința
reclamantei Maria Mardari. S-a anulat Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie
2018 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința reclamantei Maria
Mardari (f.d. 208-220 vol. I).
La data de 09 martie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a depus apel
împotriva hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.206-
207 vol. I).
Hotărârea motivată din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a
fost notificată Autorității Naționale de Integritate la data de 07 aprilie 2021, fapt
confirmat prin avizul de recepție DS8001417791AS, anexat la materialele dosarului
(f.d.249 vol. I).
La data de 04 mai 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus motivarea
apelului împotriva hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d.5-10 vol. II)
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul
Autorității Naționale de Integritate.
Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral
hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă
decizie cu privire la admiterea acțiunii înaintate de către Maria Mardari împotriva
Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia
Patrașcu, Fedora Palic, Vitalii Pistruga, Marcel Conoval, Petru Niculiță, Luminița
Covali, Daniela Popa-Ceban, Cristian Brînza, Doina Bernevec, Marcelina Mardari,
Eugenia Cavcaliuc, Elena Sternioală, Cristina Veveriță, Marina Bejan-Umanschi,
Cristina Strâmbu, Marina Lesnic, Anastasia Sîrbu, Nina Stratulat, Ruxanda Pavalatii,
Stela Tatian, Irina Moraru-Melnic, Marina Butnaru, Valentin Golubciuc, Mihaela
Cujbă, Grigore Condorachi, Iana Pulbere, privind anularea Actului de constatare nr.
14/04 din 28 septembrie 2018, în privința Mariei Mardari. S-a anulat Actul de
constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis de către Autoritatea Națională de
Integritate, în privința Mariei Mardari. (f.d.120-136 vol. II).
La data de 02 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la data de
08 decembrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus la Curtea de Apel
Chișinău, recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
iar, la data de 17 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la 18 februarie
2022, prin intermediul oficiului poștal, a depus motivarea recursului, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi
decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Maria Mardari (f.d.,
166-169 vol. II, 3-15 vol. III).
În motivarea recursului, recurenta a menționat că, la 28 septembrie 2018,
inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate a emis Actul de
constatare nr. 14/04, prin care a stabilit în acțiunile Mariei Mardari nedeclararea și
nesoluționarea conflictelor de interese, respectiv consumarea conflictelor de interese,
prin participarea la emiterea hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1
4
din 12 decembrie 2016, precum și a hotărârii Comisiei de licențiere a activității
notariale nr. 2 din data de 13 februarie 2017.
Cu privire la faptul că, inspectorul de integritate în Actul de constatare a făcut
trimitere la cadrul normativ, care nu era în vigoare la momentul consumării faptelor,
recurenta a menționat că, inspectorul de integritate a examinat circumstanțele cauzei
prin prisma Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate și a Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, precum și în baza cadrului normativ de activitate a Comisiei de licențiere a
activității notariale, în vigoare la acel moment. Or, trimiterile inspectorului de
integritate la prevederile normative în vigoare în prezent, s-au făcut cu titlu informativ.
Referitor la concluzia instanței de apel precum că, Maria Mardari a participat la
procedura de vot pentru ceilalți candidați, iar în partea ce o vizează pe fiica acesteia, a
declarat conflictul de interese și s-a abținut de la procedura de vot, recurenta a relatat
că, Maria Mardari s-a conformat parțial rigorilor legale de declarare și soluționare a
conflictului de interese.
Recurenta Autoritatea Națională de Integritate a specificat că, Maria Mardari a
fost chemată să participe la examinarea dosarelor de admitere la concursul de suplinire
a funcțiilor vacante de notar, în acest sens fiind întocmit procesul-verbal al ședinței
Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 6 din 12 decembrie 2016 și adoptată
hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016.
După care a participat la procedura de aprobare a rezultatelor concursului pentru
suplinirea locurilor vacante de notar și la procedura de vot pentru promovarea
concursului și admiterea în profesia de notar, fiind întocmit procesul-verbal al ședinței
Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 4 din 13 februarie 2017 și emisă
hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr.2 din 13 februarie 2017 de
aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu
recomandarea Ministerului Justiției de a elibera licență pentru activitatea notarială.
În continuare, recurenta a invocat că, Maria Mardari s-a abținut prin autorecuzare
de la examinarea dosarului de admitere la concurs a candidatului Marcelina Mardari
doar în cadrul ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale din 12 decembrie
Însă, aceasta a participat la semnarea hotărârii Comisiei de licențiere a activității
notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016, de admitere a 120 de persoane la concursul
pentru suplinirea locurilor vacante de notar, printre care se numără și candidatul
Marcelina Mardari.
La fel, recurenta a specificat că, Maria Mardari a mai participat la procedura de
aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la
procedura de vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar,
inclusiv în privința Marcelinei Mardari, fiica intimatei, în cadrul ședinței Comisiei de
licențiere a activității notariale din 13 februarie 2017 și la semnarea hotărârii Comisiei
de licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017.
Recurenta a menționat că, faptul participării la adoptarea hotărârilor vizate, se
confirmă prin semnătura aplicată de Maria Mardari și prin informația care se conține
în procesul-verbal al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 4 din data
de 13 februarie 2017, unde este indicat că președintele a supus votului chestiunea
privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar
5
și s-a votat pro -9, împotrivă - 1, cu întocmirea opiniei separate, iar persoana care a
întocmit opinie separată este Diana Zgardan.
Recurenta Autoritatea Națională de Integritate a specificat că, materialele
dosarului confirmă indubitabil că, Maria Mardari a participat la luarea deciziilor în
privința persoanei apropiate, aflându-se în conflict de interese nedeclarat și
nesoluționat în modul corespunzător, motiv pentru care a fost emis Actul de constatare
nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018.
Recurenta a explicat că, pentru a fi în prezența unui conflict real, este suficient ca
subiectul declarării să participe la luarea unei decizii aflându-se într-un conflict de
interese nedeclarat și nesoluționat. Prin urmare, consideră că instanța de apel a
interpretat eronat noțiunea de conflict real de interese, indicând că, Maria Mardari nu
s-a aflat într-un conflict de interese, deoarece nu a semnat actele unipersonal. Or,
conform însăși noțiunii de conflict real de interese, este suficient și în măsură,
admiterea unui conflict de interese, prin participarea la luarea unei decizii în cadrul
unui organ colegial. Mai mult, probele dosarului demonstrează că, Maria Mardari a
participat la luarea deciziei și în privința fiicei sale, nu doar în privința celorlalte
persoane.
La fel, recurenta a invocat că, instanța de apel eronat a reținut că, pentru existența
conflictului de interese real, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții.
Or, subiectul declarării se află într-o situație de conflict de interese real, fie când are un
interes personal, fie când acțiunile sale vizează interesul personal legat de o persoană
apropiată. Iar, prin actul de constatare s-a stabilit conflictul de interese generat de
relațiile Mariei Mardari cu o persoană apropiată, fiica sa. Prin urmare, faptul că
deciziile, la luarea cărora a participat aceasta, vizează o persoană apropiată, pun la
îndoială imparțialitatea Mariei Mardari în exercitarea atribuțiilor sale.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de
contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată
prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie
2018.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de
apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
6
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 noiembrie 2021, iar
dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Autorității Naționale de Integritate
la data de 29 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin
extrasul din poșta electronică (f.d.138 vol. II).
La data de 02 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la data de
08 decembrie 2021 la Curtea de Apel Chișinău, Autoritatea Națională de Integritate a
depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău
(f.d.166-170 vol. II).
Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
Autorității Naționale de Integritate la data de 15 februarie 2022, fapt confirmat prin
avizul de recepție DS8006185884AS, anexat la actele cauzei (f.d. 178 vol. II).
La data de 17 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de
18 februarie 2022 prin intermediul oficiului poștal, Autoritatea Națională de Integritate
a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău (f.d.3-15a vol. III).
Astfel, recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate este în termen.
La data de 19 aprilie 2022, în adresa Mariei Mardari și a avocatului acesteia
Constantin Lazari, precum și terților, Ministerului Justiției, lui Pavel Midrigan, Nataliei
Patrașcu, notarului Fedora Palic, notarului Vitalii Pistruga, notarului Marcel Conoval,
notarului Petru Niculiță, notarului Luminița Covali, notarului Daniela Popa-Ceban,
notarului Cristian Brînza, notarului Doina Bernevec, notarului Marcelina Mardari,
notarului Eugenia Cavcaliuc, notarului Elena Sternioală, notarului Cristina Veveriță,
notarului Marina Bejan-Umanschi, notarului Cristina Strâmbu, notarului Marina
Lesnic, notarului Anastasia Sîrbu, notarului Nina Stratulat, notarului Ruxanda
Pavalatii, notarului Stela Tatian, notarului Irina Moraru-Melnic, notarului Marina
Butnaru, notarului Valentin Golubciuc, notarului Mihaela Cujbă, notarului Grigore
Condorachi și notarului Iana Pulbere a fost expediată copia recursului depus de
Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței. Însă, aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus
referințe (f.d.16-38 vol. III).
Instanța de recurs relevă că, ulterior la data de 18 mai 2022, în adresa notarului
Petru Niculiță, notarului Luminița Covali, notarului Daniela Popa-Ceban, notarului
Marcelina Mardari, notarului Elena Sternioală, notarului Marina Lesnic, notarului
Anastasia Sîrbu și a Nataliei Patrașcu a fost expediată repetat copia recursului depus
de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței. Însă, aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus
referințe la recursul Autorității Naționale de Integritate.
Totodată, la data de 04 mai 2022, avocatul Constantin Lazari, în interesele Mariei
Mardari a depus referință la recursul Autorității Naționale de Integritate, prin care a
solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f.d. 39-48 vol.
III).
Iar, la data de 24 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de
27 iunie 2022, la Curtea Supremă de Justiție, avocatul Constantin Lazari, în interesele
Mariei Mardari a depus supliment la referință (f.d.97-104 vol. III).
7
Prin încheierea din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de
Autoritatea Națională de Integritate a fost numit pentru examinare în complet de
5 judecători (f.d. 96 vol. III).
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,
Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces
pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele
recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate, iar participanții nu au solicitat
examinarea recursului în ședință publică.
Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră
necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții
de Apel Chișinău și hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a cererii de chemare în judecată
depuse de Maria Mardari, din următoarele considerente.
Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral
decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
În conformitate cu art. 224 alin.(1) lit. f) din Codul administrativ, examinând
acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre
următoarele hotărâri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite
condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e).
Din interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul
administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în
baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici
de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima instanță,
în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor
judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului
material și procedural, instanța de recurs reține că, Maria Mardari prin ordinul
Ministrului Justiției nr. 1047 din 16 noiembrie 2016 a fost inclusă în componența
nominală a Comisiei de licențiere a activității notariale.
8
Iar, prin ordinul Ministrului Justiției nr. 147 din 06 martie 2017, Maria Mardari a
fost exclusă din componența nominală a Comisiei de licențiere a activității notariale
(f.d.108-109, 111 vol. I).
Respectiv, fiind membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, Maria
Mardari a participat la ședințele Comisiei de licențiere a activității notariale din data
de 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, fapt confirmat prin procesele-verbale ale
ședințelor nominalizate, anexate la materialele cauzei (f.d.114-117, 125-127 vol. I)
La data de 12 decembrie 2016, Comisia de licențiere a activității notariale, a emis
hotărârea nr. 1 privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor
vacante de notar, conform listei, sub numărul 75, fiind indicată Marcelina Mardari,
fiica Mariei Mardari, care la acel moment era membru al Comisiei de licențiere a
activității notariale (f.d. 119 vol. I).
Iar, la 13 februarie 2017, Comisia de licențiere a activității notariale, cu
participarea membrilor Comisiei, inclusiv a Mariei Mardari, a adoptat hotărârea
nr. 2 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de
notar și a recomandat Ministerului Justiției, de a elibera licența pentru activitatea
notarială, inclusiv Marcelinei Mardari, fiica Mariei Mardari (f.d. 128 vol. I).
La data de 25 iulie 2018, Autoritatea Națională de Integritate, a întocmit procesul-
verbal nr. 26/04 privind inițierea controlului referitor la eventuala încălcare a regimului
juridic al conflictelor de interese de către membrul Comisiei de licențiere a activității
notariale- Maria Mardari (f.d. 101- 102, vol. I).
Prin notificarea nr. 638 din 26 iulie 2018 Autoritatea Națională de Integritate a
informat-o pe Maria Mardari despre inițierea procedurii privind eventuala încălcare a
regimului juridic al conflictelor de interese (f.d.103 vol. I). Notificarea a fost
recepționată de Maria Mardari la data de 09 august 2018, fapt confirmat prin copia
avizului de recepție DS2068469671AS, anexat la materialele cauzei (f.d.104 vol. I).
Ulterior, prin invitația nr. 04-04/890 din 24 august 2018, Mariei Mardari i s-a
solicitat prezentarea punctului de vedere asupra admiterii conflictului de interese
generat de relația de rudenie cu persoana apropiată, Marcelina Mardari, în cazul votării
și adoptării hotărârilor Comisiei de licențiere a activității notariale privind eliberarea
licenței de notar în privința Marcelinei Mardari (f.d.133 vol. I).
La 19 septembrie 2018, Maria Mardari a prezentat punctul de vedere asupra
posibilei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese, în perioada exercitării
mandatului de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale (f.d.134-136 vol.
I)
Prin Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis de Autoritatea
Națională de Integritate a fost constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de
interese de către Maria Mardari, ex-membru al Comisiei de licențiere a activității
notariale, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese reale,
generate de relația cu persoana apropiată, în termenul și modul stabilit de lege, precum
și admiterea conflictelor de interese consumate prin luarea deciziilor și semnarea
actelor administrative în privința persoanei apropiate. S-a aplicat în privința Mariei
Mardari interdicția de exercitare a funcției publice sau a funcției de demnitate publică
pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art. 23 alin. (6)-(8) din Legea nr. 133
din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale. S-a dispus
sesizarea instanței de judecată, după rămânerea definitivă a Actului de constatare, în
9
vederea constatării nulității absolute a hotărârii Comisiei de licențiere a activității
notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 și a hotărârii Comisiei de licențiere a activității
notariale nr. 2 din 13 februarie 2017, semnate de Maria Mardari, cu încălcarea
dispozițiilor legale privind conflictele de interese (f.d.13-16 vol. I).
La data de 18 octombrie 2018 Maria Mardari a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel
Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel
Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar
Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia
Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan-
Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar
Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic,
notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore
Condorachi, notar Iana Pulbere prin care a solicitat anularea integrală a Actului de
constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de
Integritate (f.d. 1-9 vol. I).
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,
prin hotărârea din 03 martie 2022 a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată
de Maria Mardari (f.d.202 vol. I).
Judecând apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, Curtea de Apel
Chișinău a casat integral hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani și a emis o nouă decizie cu privire la admiterea acțiunii înaintate de către Maria
Mardari.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, Actul de constatare
nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018, a fost emis de Autoritatea Națională de
Integritate, în privința Mariei Mardari, sub egida Legii contenciosului administrativ
nr.793 din 10 februarie 2000, prin urmare instanța de fond urma să aplice această lege,
în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat.
Instanța de apel a conchis că Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018,
emis în privința Mariei Mardari, urmează a fi anulat, ca fiind emis contrar prevederilor
legii. Or, în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine că, Maria Mardari nu a admis
conflict de interese, prin luarea deciziilor și semnarea actelor administrative în privința
altor persoane or, aceasta nu a participat la luarea deciziilor în privința fiicei sale,
Marcelina Mardari.
Instanța de apel a statuat că, hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale
nr. 1 din 12 decembrie 2016 privind admiterea candidaților la concursul pentru
suplinirea locurilor vacante de notar, precum și hotărârea Comisiei de licențiere a
activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017 privind aprobarea rezultatelor
concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, nu au fost semnate unipersonal
de Maria Mardari, în postura sa de membru al Comisiei de licențiere a activității
notariale, ci cu participarea tuturor membrilor Comisiei de licențiere a activității
notariale.
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău și al hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
10
Justiție consideră că soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare este greșită, fapt
ce rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept material aplicabile litigiului
dedus judecății.
Instanța de recurs reiterează că, potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,
procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului
cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea
în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător
pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor
judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de
contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată
prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie
2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la
momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). Or, în speță
procedura administrativă se referă la o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie
2019, aspect care determină că la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care
reglementau aceste instituții.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel corect a stabilit că prima
instanță nu a aplicat legea, care trebuia să fie aplicată la verificarea legalității actului
contestat, motiv din care hotărârea urmează a fi casată.
Or, prima instanță a verificat procedura emiterii actului administrativ contestat
prin prisma Codului administrativ, care a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, deși, Actul
de constatare nr. 14/04 emis de Autoritatea Națională de Integritate, supus controlului
judiciar în prezentul litigiu, a fost adoptat până la data intrării în vigoare a Codului
administrativ, la data de 28 septembrie 2018. Prin urmare, respectarea procedurii la
emiterea actului contestat urma a fi verificată prin prisma Legii contenciosului
administrativ nr.793 din 10 februarie 2000.
Instanța de recurs relevă că potrivit art. 5 din Legea cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii
conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, Autoritatea asigură
integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și
prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților
și al restricțiilor.
Conform art. 7 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese,
12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, în domeniul exercitării controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al
restricțiilor, Autoritatea: constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților și al restricțiilor; solicită conducerii organizației publice
11
sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării tragerea la
răspundere disciplinară a persoanei care a încălcat regimul juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor ori, după caz, dispunerea încetării
mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia; solicită conducerii
organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului
declarării suspendarea din funcție a subiectului declarării pe perioada examinării în
instanță a actului de constatare, în cazul în care dispozitivul actului de constatare
prevede încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor;
soluționează conflictele de interese date în competența sa; supraveghează modul de
soluționare a conflictelor de interese de către conducătorii organizațiilor publice;
adresează instanței de judecată cereri privind constatarea nulității absolute a actului
administrativ emis/adoptat sau a actului juridic încheiat direct ori prin intermediul unei
persoane terțe, sau a deciziei luate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de
interese, stabilită printr-un act de constatare definitiv; adresează o cerere instanței de
judecată de îndată ce a fost constatat conflictul de interese în vederea aplicării, ca
măsură de asigurare, a suspendării, pe durata procesului, a actului administrativ
emis/adoptat sau a actului juridic încheiat direct ori prin intermediul unei persoane
terțe, sau a deciziei luate; constată și examinează cauzele contravenționale privind
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al
restricțiilor, date în competența sa, și, după caz, aplică sancțiuni conform Codului
contravențional al Republicii Moldova; ține Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică.
Conform art. 38 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese,
12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, în urma controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor,
inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că:
persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a
emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei
persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei
decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese; persoana supusă
controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate; persoana supusă controlului
a încălcat restricțiile prevăzute de lege.
Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilității sau al restricțiilor se întocmește în conformitate cu prevederile
art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile lucrătoare
de la data întocmirii. Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite
la art.36. Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilității sau al restricțiilor rămîne definitiv după expirarea
termenului specificat la art.36 alin.(1).
Conform art. 3 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de
10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din data
de 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, obiect al
acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter
normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei
12
persoane, inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile publice și autoritățile asimilate
acestora în sensul prezentei legi; subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din
structurile specificate la lit.a) și b).
În conformitate cu art. 5 lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din
10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din data
de 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, subiecți cu
drept de sesizare în contenciosul administrativ sînt persoana, inclusiv funcționarul
public, militarul, persoana cu statut militar, care se consideră vătămată într-un drept al
său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau
prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri – în condițiile art.14 al prezentei
legi.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea citată supra, persoana care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita,
printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data
comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu
dispune altfel.
Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de
10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din data
de 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, persoana care
se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act
administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a
primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța
de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului
respectiv și repararea pagubei cauzate.
În conformitate cu art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793
din 10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din
data de 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, cererea
prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins
poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest
termen curge de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării
termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; data comunicării refuzului de
soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data
expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; data
comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura
prealabilă.
Prevederile art. 36 al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132 din 17 iunie 2016, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din
28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, persoana care a
fost supusă controlului poate contesta actul de constatare în termen de 15 zile de la
primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ.
Instanța de recurs menționează că, obiect al litigiului dedus judecății îl constituie
Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis de Autoritatea Națională
de Integritate, prin care a fost constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de
interese de către Maria Mardari, ex-membru al Comisiei de licențiere a activității
notariale, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese reale,
generate de relația cu persoana apropiată, în termenul și modul stabilit de lege, precum
13
și admiterea conflictelor de interese consumate prin luarea deciziilor și semnarea
actelor administrative în privința persoanei apropiate.
Conform art. 3 alin. (1) lit. i) din Legea privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de
interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, subiecți ai declarării averii și a
intereselor personale sînt membrii colegiilor/comisiilor de admitere în profesie, de
evaluare, disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției.
Prevederile art. 11 al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002,
în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie
2017, stipulează că, Comisia de licențiere a activității notariale se formează, prin
ordinul ministrului justiției, pe un termen de 4 ani și este compusă din 11 membri:
6 notari (delegați de adunarea generală a notarilor), cîte un reprezentant din partea
Procuraturii Generale și Ministerului Afacerilor Interne, un lector universitar în materie
de drept (ales de senat) și 2 reprezentanți ai Ministerului Justiției. Persoanele care vor
fi incluse în componența Comisiei se deleagă la solicitarea ministrului justiției.
Comisia de licențiere a activității notariale adoptă hotărîri privind admiterea la
concursul pentru suplinirea locurilor vacante, privind aprobarea rezultatelor
concursului și eliberarea licenței pentru activitatea notarială. Comisia de licențiere a
activității notariale activează în baza unui regulament aprobat de Ministerul Justiției.
Conform punctului 14 al Regulamentului Comisiei de licențiere a activității
notariale, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 168 din 29 aprilie 2009 în
vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie
2017, Comisia are următoarele atribuții: admite la concursul pentru suplinirea locurilor
vacante de notar; aprobă rezultatele concursului pentru suplinirea locurilor vacante de
notar și propune eliberarea licențelor pentru activitate notarială; emite, la solicitarea
Ministerului Justiției, avize consultative privind numărul de locuri vacante ce urmează
a fi scoase la concurs, numărul de notari stagiari, înregistrarea contractelor de stagiu.
Respectiv, Maria Mardari fiind membru al Comisiei de licențiere a activității
notariale, începând cu data de 16 noiembrie 2016, când a fost inclusă în componența
nominală a Comisiei de licențiere a activității notariale prin ordinul Ministrului Justiției
nr. 1047 până la data de 06 martie 2017, când prin ordinul Ministrului Justiției nr. 147
a fost exclusă din componența nominală a Comisiei de licențiere a activității notariale,
a fost subiect al declarării intereselor personale datorită calității sale de membru al
Comisiei de admitere în profesie, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. i) din Legea privind
declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data
admiterii pretinsului conflict de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017.
Conform art. 2 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr.
133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese,
12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, interes personal reprezintă orice interes
material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate
de persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice,
indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații
necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile internaționale, precum și
orice interes care rezultă din preferințele sau angajamentele persoanei, iar persoană
apropiată este concubinul/concubina subiectului declarării, precum și persoana înrudită
prin sînge sau prin adopție pînă la gradul IV (părinte, frate/soră, bunic, nepot,
14
unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate pînă la gradul II (cumnat/cumnată,
socru/soacră, ginere/noră) cu acesta.
Potrivit art. 11 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr.
133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese,
12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, în procesul îndeplinirii atribuțiilor lor de
serviciu, subiecții declarării sînt obligați să respecte următoarele principii generale de
evitare a conflictelor de interese: servirea interesului public cu imparțialitate și
obiectivitate; asigurarea transparenței și a controlului public al activității;
responsabilitatea individuală și exemplul personal.
Prevederile art. 12 alin. (3)-(6) și (10) din Legea privind declararea averii și a
intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii
conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, stipulează că
conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să
rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin
intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea
unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,
persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care
influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a
funcției publice sau de demnitate publică.
În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: să
informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de
3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; să nu rezolve
cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin
intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea
deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la
soluționarea conflictului de interese.
Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la
soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau
prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau
luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre
natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate
influența îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de
demnitate publică.
Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul
declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către persoana
desemnată de conducătorul organizației publice.
Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de
rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere
directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de
participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de
demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin.(4).
În conformitate cu art. 14 alin. (1)-(4) din Legea nominalizată mai sus,
soluționarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situației de conflict
și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului. Conflictul de
interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul organizației
publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate, după caz. Pînă
15
la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă
întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii. Subiectul declarării
poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la rezolvarea
cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea
actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare,
informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a
proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.
Prin urmare, instanța de recurs relevă că la soluționarea prezentului litigiu
urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie
2002 și ale Regulamentului Comisiei de licențiere a activității notariale, aprobat prin
ordinul Ministerului Justiției nr. 168 din 29 aprilie 2009, care în coroborare cu
prevederile Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie
2016 și Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie
2016, prevedeau obligația membrilor Comisiei de licențiere a activității notariale de a
declara conflictele de interese reale.
Or, prevederile Legii nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității
notariale, în vigoare din 26 februarie 2017 și a Regulamentului privind organizarea și
funcționarea Comisei de licențiere a activității notariale și procedura de selectare a
membrilor Comisiei de licențiere a activității notariale, aprobat prin ordinul Ministrului
Justiției nr. 641 la 11 august 2017 au fost indicate în Actul de constatare nr. 14/04 din
28 septembrie 2018 de Autoritatea Națională de Integritate cu titlu de informare.
Instanța de recurs reiterează că, prin Actul de constatare nr. 14/04 din data de
28 septembrie 2018, Autoritatea Națională de Integritate a constatat că Maria Mardari
nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese real, generat de relația de rudenie,
și în termenul și modul stabilit de lege, a admis conflictul de interese consumat prin
luarea deciziilor și semnarea actelor administrative în privința persoanei apropiate,
fiica Marcelina Mardari, și anume, în calitate de membru al Comisiei de licențiere a
activității notariale, a semnat hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr.
1 din 12 decembrie 2016, privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea
locurilor vacante de notar, precum și a participat la adoptarea și semnarea hotărârii nr.
2 din 13 februarie 2017, privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea
locurilor vacante de notar și recomandarea Ministerului Justiției, de a elibera licența
pentru activitatea notarială, inclusiv și pentru fiica acesteia, Marcelina Mardari.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție menționează că, însăși reclamanta Maria Mardari confirmă, atât în cererea de
chemare în judecată, cât și pe parcursul examinării cauzei, faptul că Marcelina Mardari
este fiica sa. Prin urmare, în cazul în care aceasta urma să examineze o cerere/un
demers sau să emită un act administrativ, să ia o decizie sau să participe la luarea unei
decizii în privința Marcelinei Mardari, era necesar să declare conflictul de interese real.
Or, conform prevederilor legale, în vigoare la data admiterii conflictelor de
interese, pentru a fi în prezența unui conflict real, era suficient ca subiectul declarării
să participe la luarea unei decizii aflându-se într-un conflict de interese nedeclarat și
nesoluționat. Respectiv, din însăși noțiunea de conflict real de interese rezultă că,
pentru admiterea unui conflict de interese este suficientă participarea la luarea unei
decizii în cadrul unui organ colegial. Or, subiectul declarării se află într-o situație de
16
conflict de interese real, fie când are un interes personal, fie când acțiunile sale vizează
interesul personal legat de o persoană apropiată.
Cu referire la admiterea conflictului de interese real de către Maria Mardari, în
calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, la emiterea hotărârii
Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016, privind
admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar,
instanța de recurs relevă următoarele.
Conform procesului-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei de licențiere a activității
notariale din 12 decembrie 2016, în cadrul acestei ședinței a fost examinată chestiunea
privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar,
inclusiv în privința Marcelinei Mardari, fiind propusă examinarea ficărui dosar separat
(f.d.115-116 vol. I).
În cadrul ședinței din 12 decembrie 2016, membrul Comisiei de licențiere a
activității notariale, Maria Mardari a anunțat membrii Comisiei despre faptul că printre
candidații concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar este și fiica sa,
Marcelina Mardari, declarându-și abținere, prin neparticiparea la vot și examinarea
chestiunii privind admiterea fiicei sale, Marcelina Mardari la concursul pentru
suplinirea locurilor vacante de notar, fapt confirmat prin procesul-verbal nr. 6 al
ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016 și
declarațiile președintelui Comisiei de licențiere a activității notariale, Pavel Midrigan,
oferite în cadrul ședinței primei instanțe (f.d.117, 200 verso vol. I).
Însă, deși Maria Mardari a declarat conflictul de interese existent la soluționarea
chestiunii privind admiterea fiicei sale, Marcelina Mardari la concursul pentru
suplinirea locurilor vacante de notar, aceasta a semnat hotărârea Comisiei de licențiere
a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 de admitere a 120 de persoane la
concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, printre care se numără și
candidatul Marcelina Mardari (f.d. 119-124 vol. I).
Respectiv, reclamanta nu s-a conformat prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea
privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în
vigoare la data admiterii conflictului de interese, 12 decembrie 2016, care prevede că
în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: să
informeze despre conflictul de interese în care se află și să nu rezolve cererea/demersul,
să nu emită actul administrativ, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în
exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la soluționarea
conflictului de interese.
Iar, în conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4) din Legea nominalizată mai sus,
conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul
organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate,
după caz. Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este
interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii. Subiectul
declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la
rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la
încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea
deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în privința
măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.
17
Respectiv, instanța de recurs indică că, Maria Mardari deși a declarat conflictul
de interese și s-a abținut de la procedura de vot în privința fiicei sale, Marcelina
Mardari, aceasta s-a conformat parțial rigorilor legale de declarare și soluționare a
conflictului de interese.
Or, din materialele cauzei rezultă că, deși Maria Mardari a declarat conflictul de
interese în cadrul ședinței din 12 decembrie 2016 a Comisiei de licențiere a activității
notariale, aceasta nu a soluționat conflictul de interese și a semnat actul administrativ,
hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016, de
admitere la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, inclusiv și în privința
candidatului Marcelina Mardari.
Cu referire la admiterea conflictului de interese consumat de către Maria Mardari,
în calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, la adoptarea
hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017 privind
aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu
recomandarea Ministerului Justiției de a elibera licență pentru activitatea notarială,
instanța de recurs relevă următoarele.
Prevederile art. 12 alin. (10) din Legea privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictului de
interese, 13 februarie 2017, stipulează că, conflictul de interese consumat reprezintă
fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui
act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui
act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului,
a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin.(4).
La caz, instanța de recurs menționează că, Maria Mardari a participat la procedura
de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la
procedura de vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar, fiind
întocmit procesul-verbal al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 4
din 13 februarie 2017 și emisă hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale
nr.2 din 13 februarie 2017 de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea
locurilor vacante de notar cu recomandarea Ministerului Justiției de a elibera licență
pentru activitatea notarială, inclusiv în privința fiicei Marcelina Mardari.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție indică că, faptul participării Mariei Mardari la procedura de aprobare a
rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la procedura de
vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar, se confirmă prin
semnătura aplicată de aceasta pe hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale
nr.2 din 13 februarie 2017 și prin informația care se conține în procesul-verbal al
ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 4 din data de 13 februarie 2017,
unde este indicat că președintele a supus votului chestiunea privind aprobarea
rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și s-a votat
pro - 9, împotrivă - 1, cu întocmirea unei opinii separate, iar persoana care a întocmit
opinie separată este Diana Zgardan (f.d.125-131 vol. I).
Astfel, din materialele cauzei rezultă că, Maria Mardari a participat la procedura
de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la
procedura de vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar,
18
inclusiv în privința fiicei sale, Marcelina Mardari, fără a-și declara conflictul de
interese, prin abținere de la soluționarea chestiunii indicate, deși anterior la admiterea
la concurs a Marcelinei Mardari, intimata Maria Mardari a recunoscut existența
conflictului de interese, și la 12 decembrie 2016 și-a declarat abținere de la examinarea
dosarului candidatului la funcția de notar, Marcelina Mardari, pe motiv că aceasta este
fiica sa.
Prin urmare, Maria Mardari, în calitate de membru al Comisiei de licențiere a
activității notariale trebuia să informeze președintele Comisiei de licențiere a activității
notariale despre conflictul de interese în care se afla și este irelevant faptul că
informația cu privire la conflictul de interese nu este înregistrat în Registrul
Ministerului Justiției nr. 4 de evidență al informațiilor cu privire la conflictul de
interese raportate de angajat, or aceasta nu este angajata Ministerului Justiției.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție menționează că, instanțele de judecată eronat au interpretat
declarațiile președintelui Comisiei de licențiere a activității notariale, Pavel Midrigan,
invocând că, președintele Comisiei de licențiere a activității notariale a confirmat faptul
că Maria Mardari și-a declarat abținere de la examinarea dosarului candidatului la
funcția de notar, Marcelina Mardari în ședințele din 12 decembrie 2016 și din data de
13 februarie 2017.
Or, potrivit declarațiilor președintelui Comisiei de licențiere a activității notariale,
Pavel Midrigan, fixate în procesul-verbal al ședinței de judecată din data de
17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acesta a comunicat că doar
„la prima ședință unele persoane au declarat că vor fi și rude apropiate care solicită
licență”, iar „mențiunea că nu a participat la decizia asupra rudei, este indicată și în
procesul-verbal” (f.d.200 verso, vol. I)
Prin urmare, coroborând declarațiile președintelui Comisiei de licențiere a
activității notariale, Pavel Midrigan cu conținutul proceselor-verbale ale ședințelor
Comisiei de licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016 și din data de
13 februarie 2017, instanța de recurs conchide că Maria Mardari și-a declarat abținere
de la examinarea dosarului candidatului la funcția de notar, Marcelina Mardari doar în
ședința din 12 decembrie 2016. Or, în procesul-verbal a ședinței Comisiei de licențiere
a activității notariale din 13 februarie 2017 privind aprobarea rezultatelor concursului
pentru suplinirea locurilor vacante de notar și recomandarea Ministerului Justiției, de
a elibera licența pentru activitatea notarială, nu este indicat faptul că Maria Mardari și-
a declarat abținere de la examinarea dosarului candidatului la funcția de notar,
Marcelina Mardari (f.d.125-127 vol. I).
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul instanțelor inferioare
precum că, Maria Mardari nu a semnat unipersonal hotărârea Comisiei de licențiere a
activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 privind admiterea candidaților la
concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, precum și hotărârea Comisiei de
licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017 privind aprobarea
rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, dar în calitate sa
de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale.
19
Or, art. 3 alin. (1) lit. i) din Legea privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de
interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, prevede că subiect al declarării
intereselor personale este membrul Comisiei de admitere în profesie, de evaluare,
disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției. Respectiv, în cazul existenței
unui conflict de interese, membrul Comisiei de admitere în profesie, de evaluare,
disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției urmează să declare și să
soluționeze conflictul de interese.
Prin urmare, legiuitorul a stabilit că participarea la luarea unei decizii în cadrul
unui organ colegial în privința unei persoane apropiate, fără a declara și soluționa
conflictul de interese este suficientă pentru constatarea admiterii unui conflict de
interese de către membrul organului colegial.
Ținând cont de cele reținute supra și prevederile legale citate, Maria Mardari în
calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, nu a declarat și nu
a soluționat conflictul de interese reale, generat de relația de rudenie, și în termenul și
modul stabilit de lege, a admis conflictul de interese real și consumat, prin luarea
deciziilor și semnarea actelor administrative în privința persoanei apropiate, fiica
Marcelina Mardari, și anume, în calitate de membru al Comisiei de licențiere a
activității notariale, a semnat hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr.
1 din 12 decembrie 2016 privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea
locurilor vacante de notar, precum și a participat la adoptarea și semnarea hotărârii nr.
2 din 13 februarie 2017 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea
locurilor vacante de notar și recomandarea Ministerului Justiției, de a elibera licența
pentru activitatea notarială, inclusiv și pentru fiica acesteia, Marcelina Mardari.
Respectiv, instanța de recurs conchide că, materialele dosarului confirmă cu
certitudine că, Maria Mardari a participat la luarea deciziilor în privința persoanei
apropiate, aflându-se în conflict de interese nedeclarat și nesoluționat în modul
corespunzător.
Or, art. 14 alin. (3) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale
nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictului de interese,
12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, stabilește imperativ că, pînă la soluționarea
conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă întreprinderea
oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.
La fel, instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul intimatei, Maria
Mardari, expus în suplimentul la referința din 24 iunie 2022, precum că Autoritatea
Națională de Integritate, prin adoptarea Actului de constatare nr. 245/08 din 01 iunie
2022, a manifestat un tratament discriminatoriu față de reclamantă, contrar prevederilor
art. 137 alin. (4) din Codul administrativ, care stabilesc că, dacă într-un caz autoritatea
publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare
ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod.
Or, procedura administrativă invocată de intimata Maria Mardari nu reprezintă
caz similar cu litigiul dedus judecății și nu obligă autoritatea publică, Autoritatea
Națională de Integritate să își exercite dreptul discreționar în același mod.
Conform art. 26 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie
2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018,
adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, actul administrativ contestat poate fi
20
anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar
prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; este ilegal ca
fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.
Ținând cont de cele reținute supra, instanța de recurs relevă că, în litigiu dedus
judecății, nu se regăsesc temeiurile legale de a anula Actul de constatare nr. 14/04 din
28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, contestat de Maria
Mardari. Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform
prevederilor legii; cu respectarea competenței și conform procedurii stabilite, iar
cererea de chemare în judecat depusă de Maria Mardari urmează a fi respinsă.
Astfel, instanța de recurs consideră că, recursul depus de Autoritatea Națională de
Integritate este întemeiat și analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluțiile primei instanțe și a
instanței de apel contravin circumstanțelor cauzei. Or, atât prima instanță, cât și
instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, nu au cercetat sub toate aspectele
probele anexate la materialele cauzei și nu au dat apreciere tuturor argumentelor
invocate de către participanții la proces, motiv din care actele judecătorești de
dispoziție emise de acestea nu pot fi menținute.
Dezideratele relevate supra reliefează incertitudinea concluziei date de instanțele
inferioare, motiv din care se deduce că acestea au judecat formal cauza, fapt ce
constituie o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces
echitabil, care prin prisma articolului 238 din Codul administrativ, aveau o speranță că
instanța de judecată se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.
Finalmente, Colegiul învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns
instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind
prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă o decizie, prin care casează integral decizia
instanței de apel și emite o nouă decizie.
Din considerentele menționate supra, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, și de a casa integral decizia din
24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 martie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a
cererii de chemare în judecată depuse de Maria Mardari.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.
Se casează integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de
contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Mardari împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel
21
Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel
Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar
Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia
Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan-
Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar
Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic,
notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore
Condorachi, notar Iana Pulbere cu privire la anularea actului administrativ și se emite
o nouă decizie, prin care:
Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Maria Mardari împotriva
Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia
Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel Conoval, notar Petru
Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar Cristian Brînza,
notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia Cavcaliuc, notar Elena
Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan-Umanschi, notar Cristina
Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar Nina Stratulat, notar
Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic, notar Marina
Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore Condorachi,
notar Iana Pulbere cu privire la anularea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Nicolae Craiu
Aliona Miron
Nina Vascan
22