3ra-267/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-267/22 2-18194317-01-3ra-13042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, Ec. Palanciuc) D E C I Z I E 29 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Mardari împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa- Ceban, notar Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan-Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru- Melnic, notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore Condorachi, notar Iana Pulbere cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie cu privire la admiterea acțiunii înaintate de Maria Mardari, c o n s t a t ă : La data de 18 octombrie 2018 Maria Mardari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan- Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar 1 Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic, notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore Condorachi, notar Iana Pulbere cu privire la anularea actului administrativ (f.d.

1-9 vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis de Autoritatea Națională de Integritate este ilegal și contrar normelor imperative stabilite în Constituția Republicii Moldova, CEDO, jurisprudența CtEDO, Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, Legea nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității notarilor, Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, Legea nr. 780 din 27 decembrie 2011 privind actele legislative, Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, ordinul Ministrului Justiției nr. 168 din 29 aprilie 2009 privind aprobarea Regulamentului Comisiei de licențiere a activității notariale și principiilor generale ale dreptului internațional și jurisprudenței Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Reclamanta Maria Mardari a specificat că, a fost numită în calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale prin ordinul Ministrului Justiției nr. 1047 din 16 noiembrie 2016 cu privire la aprobarea componenței nominale a Comisiei de licențiere a activității notariale. Respectiv, la 12 decembrie 2016, Comisia de licențiere a activității notariale, cu participarea membrilor Comisiei, inclusiv a reclamantei, a adoptat hotărârea nr. 1 privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, conform listei, unde la numărul „75” este indicată Marcelina Mardari, fiica Mariei Mardari, fapt despre care reclamanta a anunțat membrii Comisiei de licențiere a activității notariale, inclusiv președintele Comisiei și s-a abținut de la vot.

Reclamanta a relatat că, la 13 februarie 2017, Comisia de licențiere a activității notariale, cu participarea inclusiv a Mariei Mardari, a adoptat hotărârea nr. 2 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu recomandarea Ministerului Justiției de a elibera licență pentru activitatea notarială pentru 25 de persoane, unde la numărul „9” este indicată Marcelina Mardari, fiica Mariei Mardari, fapt despre care reclamanta a anunțat membrii Comisiei de licențiere a activității notariale, inclusiv președintele Comisiei și s-a abținut de la vot.

Reclamanta a invocat că, având la bază circumstanțele de fapt, expuse mai sus, Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul de constatare nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018, invocând prevederile art. 12, 14 și 23 alin. (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și prevederile art. 19 și art. 35-39 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Reclamanta Maria Mardari a menționat că, deși în punctul 5 al Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, Autoritatea Națională de Integritate dispune constatarea nulității hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 și hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017, nu indică informații referitor la persoanele menționate în aceste hotărâri, neinformându-le despre posibila anulare a actelor ce le vizează.

2 Reclamanta Maria Mardari a subliniat că, la 12 decembrie 2016, când a fost adoptată hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1, erau în vigoare Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat și ordinul Ministrului Justiției nr. 168 din 29 aprilie 2009, prin care a fost adoptat Regulamentul Comisiei de licențiere a activității notariale.

Iar, conform prevederilor dispozițiilor Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legii nr. 133 din data de 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, termenul limită pentru Guvern de a pune în concordanță actele sale normative cu prezentele legi, expira la 30 ianuarie 2017 și respectiv 01 februarie 2017. Totodată, reclamanta a menționat că Legea nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității notariale a intrat în vigoare la 26 februarie 2017, iar noul Regulament privind organizarea și funcționarea Comisei de licențiere a activității notariale și procedura de selectare a membrilor Comisiei de licențiere a activității notariale, a fost aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr. 641 din 11 august 2017, astfel aceste prevederi nu pot fi aplicate retroactiv pentru actele săvârșite la data de 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017. Reclamanta Maria Mardari a specificat că, nu este vina membrilor Comisiei de licențiere a activității notariale, care au adoptat hotărârea nr. 2 din 13 februarie 2017, care formal contravine prevederilor Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, or,

Comisia de licențiere a activității notariale s-a condus în activitatea sa de Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, care era în vigoare la acel moment. Iar, responsabilitatea de neajustare a legislației la noile modificări legislative aparține Guvernului Republicii Moldova. Cu referire la argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că, prin informația prezentată de Ministerul Justiției la 24 august 2018, este stabilit faptul că în Registrul nr. 4 de evidență al informațiilor cu privire la conflictul de interese raportate de angajat, nu este înregistrată nici o informație declarată de Maria Mardari, reclamanta a invocat că, ea nu este angajata Ministerului Justiției.

Reclamanta Maria Mardari a subliniat că, procedura declarării conflictului de interese, rezolvarea situațiilor conflictelor de interese și înregistrarea acestor situații de conflict de interese, nu au fost prevăzute în Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat și Regulamentul Comisiei de licențiere a activității notariale, aprobat prin ordinul Ministrului de Justiție nr. 168 din 29 aprilie 2009. Iar în activitatea sa, Comisia de licențiere a activității notariale s-a condus de aceste acte legislative. Reclamanta Maria Mardari a solicitat admiterea cererii de chemare de judecată și anularea integrală a Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, ca fiind un act administrativ neîntemeiat, ilegal și emis contrar prevederilor legii.

Prin hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Maria Mardari împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, 3 notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan-Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic, notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore Condorachi, notar Iana Pulbere cu privire la anularea Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018 în privința reclamantei Maria Mardari.

S-a anulat Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința reclamantei Maria Mardari (f.d. 208-220 vol. I). La data de 09 martie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a depus apel împotriva hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.206- 207 vol. I). Hotărârea motivată din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Autorității Naționale de Integritate la data de 07 aprilie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8001417791AS, anexat la materialele dosarului (f.d.249 vol. I). La data de 04 mai 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.5-10 vol. II) Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Autorității Naționale de Integritate.

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă decizie cu privire la admiterea acțiunii înaintate de către Maria Mardari împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia Patrașcu, Fedora Palic, Vitalii Pistruga, Marcel Conoval, Petru Niculiță, Luminița Covali, Daniela Popa-Ceban, Cristian Brînza, Doina Bernevec, Marcelina Mardari, Eugenia Cavcaliuc, Elena Sternioală, Cristina Veveriță, Marina Bejan-Umanschi, Cristina Strâmbu, Marina Lesnic, Anastasia Sîrbu, Nina Stratulat, Ruxanda Pavalatii, Stela Tatian, Irina Moraru-Melnic, Marina Butnaru, Valentin Golubciuc, Mihaela Cujbă, Grigore Condorachi, Iana Pulbere, privind anularea Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, în privința Mariei Mardari.

S-a anulat Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis de către Autoritatea Națională de Integritate, în privința Mariei Mardari. (f.d.120-136 vol. II). La data de 02 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la data de 08 decembrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus la Curtea de Apel Chișinău, recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar, la data de 17 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la 18 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a depus motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Maria Mardari (f.d., 166-169 vol. II, 3-15 vol. III).

În motivarea recursului, recurenta a menționat că, la 28 septembrie 2018, inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate a emis Actul de constatare nr. 14/04, prin care a stabilit în acțiunile Mariei Mardari nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese, respectiv consumarea conflictelor de interese, prin participarea la emiterea hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 4 din 12 decembrie 2016, precum și a hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din data de 13 februarie 2017. Cu privire la faptul că, inspectorul de integritate în Actul de constatare a făcut trimitere la cadrul normativ, care nu era în vigoare la momentul consumării faptelor, recurenta a menționat că, inspectorul de integritate a examinat circumstanțele cauzei prin prisma Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și a Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și în baza cadrului normativ de activitate a Comisiei de licențiere a activității notariale, în vigoare la acel moment.

Or, trimiterile inspectorului de integritate la prevederile normative în vigoare în prezent, s-au făcut cu titlu informativ. Referitor la concluzia instanței de apel precum că, Maria Mardari a participat la procedura de vot pentru ceilalți candidați, iar în partea ce o vizează pe fiica acesteia, a declarat conflictul de interese și s-a abținut de la procedura de vot, recurenta a relatat că, Maria Mardari s-a conformat parțial rigorilor legale de declarare și soluționare a conflictului de interese.

Recurenta Autoritatea Națională de Integritate a specificat că, Maria Mardari a fost chemată să participe la examinarea dosarelor de admitere la concursul de suplinire a funcțiilor vacante de notar, în acest sens fiind întocmit procesul-verbal al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 6 din 12 decembrie 2016 și adoptată hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016. După care a participat la procedura de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la procedura de vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar, fiind întocmit procesul-verbal al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 4 din 13 februarie 2017 și emisă hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr.2 din 13 februarie 2017 de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu recomandarea Ministerului Justiției de a elibera licență pentru activitatea notarială.

În continuare, recurenta a invocat că, Maria Mardari s-a abținut prin autorecuzare de la examinarea dosarului de admitere la concurs a candidatului Marcelina Mardari doar în cadrul ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016. Însă, aceasta a participat la semnarea hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016, de admitere a 120 de persoane la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, printre care se numără și candidatul Marcelina Mardari.

La fel, recurenta a specificat că, Maria Mardari a mai participat la procedura de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la procedura de vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar, inclusiv în privința Marcelinei Mardari, fiica intimatei, în cadrul ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale din 13 februarie 2017 și la semnarea hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017. Recurenta a menționat că, faptul participării la adoptarea hotărârilor vizate, se confirmă prin semnătura aplicată de Maria Mardari și prin informația care se conține în procesul-verbal al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 4 din data de 13 februarie 2017, unde este indicat că președintele a supus votului chestiunea privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar 5 și s-a votat pro -9, împotrivă - 1, cu întocmirea opiniei separate, iar persoana care a întocmit opinie separată este Diana Zgardan.

Recurenta Autoritatea Națională de Integritate a specificat că, materialele dosarului confirmă indubitabil că, Maria Mardari a participat la luarea deciziilor în privința persoanei apropiate, aflându-se în conflict de interese nedeclarat și nesoluționat în modul corespunzător, motiv pentru care a fost emis Actul de constatare nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018. Recurenta a explicat că, pentru a fi în prezența unui conflict real, este suficient ca subiectul declarării să participe la luarea unei decizii aflându-se într-un conflict de interese nedeclarat și nesoluționat. Prin urmare, consideră că instanța de apel a interpretat eronat noțiunea de conflict real de interese, indicând că, Maria Mardari nu s-a aflat într-un conflict de interese, deoarece nu a semnat actele unipersonal.

Or, conform însăși noțiunii de conflict real de interese, este suficient și în măsură, admiterea unui conflict de interese, prin participarea la luarea unei decizii în cadrul unui organ colegial. Mai mult, probele dosarului demonstrează că, Maria Mardari a participat la luarea deciziei și în privința fiicei sale, nu doar în privința celorlalte persoane. La fel, recurenta a invocat că, instanța de apel eronat a reținut că, pentru existența conflictului de interese real, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții. Or, subiectul declarării se află într-o situație de conflict de interese real, fie când are un interes personal, fie când acțiunile sale vizează interesul personal legat de o persoană apropiată.

Iar, prin actul de constatare s-a stabilit conflictul de interese generat de relațiile Mariei Mardari cu o persoană apropiată, fiica sa. Prin urmare, faptul că deciziile, la luarea cărora a participat aceasta, vizează o persoană apropiată, pun la îndoială imparțialitatea Mariei Mardari în exercitarea atribuțiilor sale. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 6 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 noiembrie 2021, iar dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Autorității Naționale de Integritate la data de 29 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.138 vol. II). La data de 02 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la data de 08 decembrie 2021 la Curtea de Apel Chișinău, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.166-170 vol. II).

Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Autorității Naționale de Integritate la data de 15 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8006185884AS, anexat la actele cauzei (f.d. 178 vol. II). La data de 17 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de 18 februarie 2022 prin intermediul oficiului poștal, Autoritatea Națională de Integritate a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.3-15a vol. III). Astfel, recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate este în termen.

La data de 19 aprilie 2022, în adresa Mariei Mardari și a avocatului acesteia Constantin Lazari, precum și terților, Ministerului Justiției, lui Pavel Midrigan, Nataliei Patrașcu, notarului Fedora Palic, notarului Vitalii Pistruga, notarului Marcel Conoval, notarului Petru Niculiță, notarului Luminița Covali, notarului Daniela Popa-Ceban, notarului Cristian Brînza, notarului Doina Bernevec, notarului Marcelina Mardari, notarului Eugenia Cavcaliuc, notarului Elena Sternioală, notarului Cristina Veveriță, notarului Marina Bejan-Umanschi, notarului Cristina Strâmbu, notarului Marina Lesnic, notarului Anastasia Sîrbu, notarului Nina Stratulat, notarului Ruxanda Pavalatii, notarului Stela Tatian, notarului Irina Moraru-Melnic, notarului Marina Butnaru, notarului Valentin Golubciuc, notarului Mihaela Cujbă, notarului Grigore Condorachi și notarului Iana Pulbere a fost expediată copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Însă, aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe (f.d.16-38 vol. III). Instanța de recurs relevă că, ulterior la data de 18 mai 2022, în adresa notarului Petru Niculiță, notarului Luminița Covali, notarului Daniela Popa-Ceban, notarului Marcelina Mardari, notarului Elena Sternioală, notarului Marina Lesnic, notarului Anastasia Sîrbu și a Nataliei Patrașcu a fost expediată repetat copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă, aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe la recursul Autorității Naționale de Integritate. Totodată, la data de 04 mai 2022, avocatul Constantin Lazari, în interesele Mariei Mardari a depus referință la recursul Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f.d.

39-48 vol. III). Iar, la data de 24 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice și la data de 27 iunie 2022, la Curtea Supremă de Justiție, avocatul Constantin Lazari, în interesele Mariei Mardari a depus supliment la referință (f.d.97-104 vol. III). 7 Prin încheierea din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d. 96 vol. III). În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate, iar participanții nu au solicitat examinarea recursului în ședință publică.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Maria Mardari, din următoarele considerente. Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu art. 224 alin.(1) lit. f) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e). Din interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține că, Maria Mardari prin ordinul Ministrului Justiției nr. 1047 din 16 noiembrie 2016 a fost inclusă în componența nominală a Comisiei de licențiere a activității notariale.

8 Iar, prin ordinul Ministrului Justiției nr. 147 din 06 martie 2017, Maria Mardari a fost exclusă din componența nominală a Comisiei de licențiere a activității notariale (f.d.108-109, 111 vol. I). Respectiv, fiind membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, Maria Mardari a participat la ședințele Comisiei de licențiere a activității notariale din data de 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, fapt confirmat prin procesele-verbale ale ședințelor nominalizate, anexate la materialele cauzei (f.d.114-117, 125-127 vol. I) La data de 12 decembrie 2016, Comisia de licențiere a activității notariale, a emis hotărârea nr. 1 privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, conform listei, sub numărul 75, fiind indicată Marcelina Mardari, fiica Mariei Mardari, care la acel moment era membru al Comisiei de licențiere a activității notariale (f.d.

119 vol. I). Iar, la 13 februarie 2017, Comisia de licențiere a activității notariale, cu participarea membrilor Comisiei, inclusiv a Mariei Mardari, a adoptat hotărârea nr. 2 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și a recomandat Ministerului Justiției, de a elibera licența pentru activitatea notarială, inclusiv Marcelinei Mardari, fiica Mariei Mardari (f.d. 128 vol. I). La data de 25 iulie 2018, Autoritatea Națională de Integritate, a întocmit procesul- verbal nr. 26/04 privind inițierea controlului referitor la eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către membrul Comisiei de licențiere a activității notariale- Maria Mardari (f.d.

101- 102, vol. I). Prin notificarea nr. 638 din 26 iulie 2018 Autoritatea Națională de Integritate a informat-o pe Maria Mardari despre inițierea procedurii privind eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese (f.d.103 vol. I). Notificarea a fost recepționată de Maria Mardari la data de 09 august 2018, fapt confirmat prin copia avizului de recepție DS2068469671AS, anexat la materialele cauzei (f.d.104 vol. I). Ulterior, prin invitația nr. 04-04/890 din 24 august 2018, Mariei Mardari i s-a solicitat prezentarea punctului de vedere asupra admiterii conflictului de interese generat de relația de rudenie cu persoana apropiată, Marcelina Mardari, în cazul votării și adoptării hotărârilor Comisiei de licențiere a activității notariale privind eliberarea licenței de notar în privința Marcelinei Mardari (f.d.133 vol. I). La 19 septembrie 2018, Maria Mardari a prezentat punctul de vedere asupra posibilei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese, în perioada exercitării mandatului de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale (f.d.134-136 vol. I) Prin Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis de Autoritatea Națională de Integritate a fost constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Maria Mardari, ex-membru al Comisiei de licențiere a activității notariale,

exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese reale, generate de relația cu persoana apropiată, în termenul și modul stabilit de lege, precum și admiterea conflictelor de interese consumate prin luarea deciziilor și semnarea actelor administrative în privința persoanei apropiate. S-a aplicat în privința Mariei Mardari interdicția de exercitare a funcției publice sau a funcției de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art. 23 alin. (6)-(8) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

S-a dispus sesizarea instanței de judecată, după rămânerea definitivă a Actului de constatare, în 9 vederea constatării nulității absolute a hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 și a hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017, semnate de Maria Mardari, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictele de interese (f.d.13-16 vol. I). La data de 18 octombrie 2018 Maria Mardari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan- Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic, notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore Condorachi, notar Iana Pulbere prin care a solicitat anularea integrală a Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate (f.d.

1-9 vol. I). Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin hotărârea din 03 martie 2022 a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Maria Mardari (f.d.202 vol. I). Judecând apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o nouă decizie cu privire la admiterea acțiunii înaintate de către Maria Mardari. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, Actul de constatare nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018, a fost emis de Autoritatea Națională de Integritate, în privința Mariei Mardari, sub egida Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, prin urmare instanța de fond urma să aplice această lege, în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat.

Instanța de apel a conchis că Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis în privința Mariei Mardari, urmează a fi anulat, ca fiind emis contrar prevederilor legii. Or, în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine că, Maria Mardari nu a admis conflict de interese, prin luarea deciziilor și semnarea actelor administrative în privința altor persoane or, aceasta nu a participat la luarea deciziilor în privința fiicei sale, Marcelina Mardari.

Instanța de apel a statuat că, hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, precum și hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, nu au fost semnate unipersonal de Maria Mardari, în postura sa de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, ci cu participarea tuturor membrilor Comisiei de licențiere a activității notariale.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și al hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de 10 Justiție consideră că soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare este greșită, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept material aplicabile litigiului dedus judecății. Instanța de recurs reiterează că, potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel corect a stabilit că prima instanță nu a aplicat legea, care trebuia să fie aplicată la verificarea legalității actului contestat, motiv din care hotărârea urmează a fi casată.

Or, prima instanță a verificat procedura emiterii actului administrativ contestat prin prisma Codului administrativ, care a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, deși, Actul de constatare nr. 14/04 emis de Autoritatea Națională de Integritate, supus controlului judiciar în prezentul litigiu, a fost adoptat până la data intrării în vigoare a Codului administrativ, la data de 28 septembrie 2018. Prin urmare, respectarea procedurii la emiterea actului contestat urma a fi verificată prin prisma Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000. Instanța de recurs relevă că potrivit art. 5 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor.

Conform art. 7 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, în domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, Autoritatea: constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor; solicită conducerii organizației publice 11 sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării tragerea la răspundere disciplinară a persoanei care a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor ori, după caz, dispunerea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia; solicită conducerii organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării suspendarea din funcție a subiectului declarării pe perioada examinării în instanță a actului de constatare, în cazul în care dispozitivul actului de constatare prevede încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor; soluționează conflictele de interese date în competența sa;

supraveghează modul de soluționare a conflictelor de interese de către conducătorii organizațiilor publice; adresează instanței de judecată cereri privind constatarea nulității absolute a actului administrativ emis/adoptat sau a actului juridic încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe, sau a deciziei luate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, stabilită printr-un act de constatare definitiv; adresează o cerere instanței de judecată de îndată ce a fost constatat conflictul de interese în vederea aplicării, ca măsură de asigurare, a suspendării, pe durata procesului, a actului administrativ emis/adoptat sau a actului juridic încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe, sau a deciziei luate; constată și examinează cauzele contravenționale privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, date în competența sa, și, după caz, aplică sancțiuni conform Codului contravențional al Republicii Moldova; ține Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică.

Conform art. 38 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, în urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că: persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese; persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate; persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilității sau al restricțiilor se întocmește în conformitate cu prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii. Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilității sau al restricțiilor rămîne definitiv după expirarea termenului specificat la art.36 alin.(1). Conform art. 3 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de 10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei 12 persoane, inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b). În conformitate cu art. 5 lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, subiecți cu drept de sesizare în contenciosul administrativ sînt persoana, inclusiv funcționarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri – în condițiile art.14 al prezentei legi. Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea citată supra, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de 10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

În conformitate cu art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

Prevederile art. 36 al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, persoana care a fost supusă controlului poate contesta actul de constatare în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ.

Instanța de recurs menționează că, obiect al litigiului dedus judecății îl constituie Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care a fost constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Maria Mardari, ex-membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese reale, generate de relația cu persoana apropiată, în termenul și modul stabilit de lege, precum 13 și admiterea conflictelor de interese consumate prin luarea deciziilor și semnarea actelor administrative în privința persoanei apropiate.

Conform art. 3 alin. (1) lit. i) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt membrii colegiilor/comisiilor de admitere în profesie, de evaluare, disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției.

Prevederile art. 11 al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, stipulează că, Comisia de licențiere a activității notariale se formează, prin ordinul ministrului justiției, pe un termen de 4 ani și este compusă din 11 membri: 6 notari (delegați de adunarea generală a notarilor), cîte un reprezentant din partea Procuraturii Generale și Ministerului Afacerilor Interne, un lector universitar în materie de drept (ales de senat) și 2 reprezentanți ai Ministerului Justiției. Persoanele care vor fi incluse în componența Comisiei se deleagă la solicitarea ministrului justiției. Comisia de licențiere a activității notariale adoptă hotărîri privind admiterea la concursul pentru suplinirea locurilor vacante, privind aprobarea rezultatelor concursului și eliberarea licenței pentru activitatea notarială.

Comisia de licențiere a activității notariale activează în baza unui regulament aprobat de Ministerul Justiției. Conform punctului 14 al Regulamentului Comisiei de licențiere a activității notariale, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 168 din 29 aprilie 2009 în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, Comisia are următoarele atribuții: admite la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar; aprobă rezultatele concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și propune eliberarea licențelor pentru activitate notarială; emite, la solicitarea Ministerului Justiției, avize consultative privind numărul de locuri vacante ce urmează a fi scoase la concurs, numărul de notari stagiari, înregistrarea contractelor de stagiu.

Respectiv, Maria Mardari fiind membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, începând cu data de 16 noiembrie 2016, când a fost inclusă în componența nominală a Comisiei de licențiere a activității notariale prin ordinul Ministrului Justiției nr. 1047 până la data de 06 martie 2017, când prin ordinul Ministrului Justiției nr. 147 a fost exclusă din componența nominală a Comisiei de licențiere a activității notariale, a fost subiect al declarării intereselor personale datorită calității sale de membru al Comisiei de admitere în profesie, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. i) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii pretinsului conflict de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017. Conform art. 2 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, interes personal reprezintă orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile internaționale,

precum și orice interes care rezultă din preferințele sau angajamentele persoanei, iar persoană apropiată este concubinul/concubina subiectului declarării, precum și persoana înrudită prin sînge sau prin adopție pînă la gradul IV (părinte, frate/soră, bunic, nepot, 14 unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate pînă la gradul II (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră) cu acesta. Potrivit art. 11 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, în procesul îndeplinirii atribuțiilor lor de serviciu, subiecții declarării sînt obligați să respecte următoarele principii generale de evitare a conflictelor de interese: servirea interesului public cu imparțialitate și obiectivitate; asigurarea transparenței și a controlului public al activității; responsabilitatea individuală și exemplul personal.

Prevederile art. 12 alin. (3)-(6) și (10) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, stipulează că conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la soluționarea conflictului de interese.

Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate influența îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică. Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către persoana desemnată de conducătorul organizației publice.

Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin.(4). În conformitate cu art. 14 alin. (1)-(4) din Legea nominalizată mai sus, soluționarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situației de conflict și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului. Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate, după caz.

Pînă 15 la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii. Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că la soluționarea prezentului litigiu urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 și ale Regulamentului Comisiei de licențiere a activității notariale, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 168 din 29 aprilie 2009, care în coroborare cu prevederile Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, prevedeau obligația membrilor Comisiei de licențiere a activității notariale de a declara conflictele de interese reale.

Or, prevederile Legii nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității notariale, în vigoare din 26 februarie 2017 și a Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisei de licențiere a activității notariale și procedura de selectare a membrilor Comisiei de licențiere a activității notariale, aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr. 641 la 11 august 2017 au fost indicate în Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018 de Autoritatea Națională de Integritate cu titlu de informare.

Instanța de recurs reiterează că, prin Actul de constatare nr. 14/04 din data de 28 septembrie 2018, Autoritatea Națională de Integritate a constatat că Maria Mardari nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese real, generat de relația de rudenie, și în termenul și modul stabilit de lege, a admis conflictul de interese consumat prin luarea deciziilor și semnarea actelor administrative în privința persoanei apropiate, fiica Marcelina Mardari, și anume, în calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, a semnat hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016, privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, precum și a participat la adoptarea și semnarea hotărârii nr. 2 din 13 februarie 2017, privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și recomandarea Ministerului Justiției, de a elibera licența pentru activitatea notarială, inclusiv și pentru fiica acesteia, Marcelina Mardari.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, însăși reclamanta Maria Mardari confirmă, atât în cererea de chemare în judecată, cât și pe parcursul examinării cauzei, faptul că Marcelina Mardari este fiica sa. Prin urmare, în cazul în care aceasta urma să examineze o cerere/un demers sau să emită un act administrativ, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în privința Marcelinei Mardari, era necesar să declare conflictul de interese real. Or, conform prevederilor legale, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, pentru a fi în prezența unui conflict real, era suficient ca subiectul declarării să participe la luarea unei decizii aflându-se într-un conflict de interese nedeclarat și nesoluționat.

Respectiv, din însăși noțiunea de conflict real de interese rezultă că, pentru admiterea unui conflict de interese este suficientă participarea la luarea unei decizii în cadrul unui organ colegial. Or, subiectul declarării se află într-o situație de 16 conflict de interese real, fie când are un interes personal, fie când acțiunile sale vizează interesul personal legat de o persoană apropiată. Cu referire la admiterea conflictului de interese real de către Maria Mardari, în calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, la emiterea hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016, privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, instanța de recurs relevă următoarele.

Conform procesului-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016, în cadrul acestei ședinței a fost examinată chestiunea privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, inclusiv în privința Marcelinei Mardari, fiind propusă examinarea ficărui dosar separat (f.d.115-116 vol. I). În cadrul ședinței din 12 decembrie 2016, membrul Comisiei de licențiere a activității notariale, Maria Mardari a anunțat membrii Comisiei despre faptul că printre candidații concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar este și fiica sa, Marcelina Mardari, declarându-și abținere, prin neparticiparea la vot și examinarea chestiunii privind admiterea fiicei sale, Marcelina Mardari la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, fapt confirmat prin procesul-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016 și declarațiile președintelui Comisiei de licențiere a activității notariale, Pavel Midrigan, oferite în cadrul ședinței primei instanțe (f.d.117, 200 verso vol. I). Însă, deși Maria Mardari a declarat conflictul de interese existent la soluționarea chestiunii privind admiterea fiicei sale, Marcelina Mardari la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar,

aceasta a semnat hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 de admitere a 120 de persoane la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, printre care se numără și candidatul Marcelina Mardari (f.d. 119-124 vol. I). Respectiv, reclamanta nu s-a conformat prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictului de interese, 12 decembrie 2016, care prevede că în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: să informeze despre conflictul de interese în care se află și să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică pînă la soluționarea conflictului de interese.

Iar, în conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4) din Legea nominalizată mai sus, conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate, după caz. Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii. Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.

17 Respectiv, instanța de recurs indică că, Maria Mardari deși a declarat conflictul de interese și s-a abținut de la procedura de vot în privința fiicei sale, Marcelina Mardari, aceasta s-a conformat parțial rigorilor legale de declarare și soluționare a conflictului de interese. Or, din materialele cauzei rezultă că, deși Maria Mardari a declarat conflictul de interese în cadrul ședinței din 12 decembrie 2016 a Comisiei de licențiere a activității notariale, aceasta nu a soluționat conflictul de interese și a semnat actul administrativ, hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016, de admitere la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, inclusiv și în privința candidatului Marcelina Mardari.

Cu referire la admiterea conflictului de interese consumat de către Maria Mardari, în calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, la adoptarea hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu recomandarea Ministerului Justiției de a elibera licență pentru activitatea notarială, instanța de recurs relevă următoarele.

Prevederile art. 12 alin. (10) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictului de interese, 13 februarie 2017, stipulează că, conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin.(4). La caz, instanța de recurs menționează că, Maria Mardari a participat la procedura de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la procedura de vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar, fiind întocmit procesul-verbal al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 4 din 13 februarie 2017 și emisă hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr.2 din 13 februarie 2017 de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu recomandarea Ministerului Justiției de a elibera licență pentru activitatea notarială, inclusiv în privința fiicei Marcelina Mardari.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție indică că, faptul participării Mariei Mardari la procedura de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la procedura de vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar, se confirmă prin semnătura aplicată de aceasta pe hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr.2 din 13 februarie 2017 și prin informația care se conține în procesul-verbal al ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 4 din data de 13 februarie 2017, unde este indicat că președintele a supus votului chestiunea privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și s-a votat pro - 9, împotrivă - 1, cu întocmirea unei opinii separate, iar persoana care a întocmit opinie separată este Diana Zgardan (f.d.125-131 vol. I). Astfel, din materialele cauzei rezultă că, Maria Mardari a participat la procedura de aprobare a rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și la procedura de vot pentru promovarea concursului și admiterea în profesia de notar, 18 inclusiv în privința fiicei sale, Marcelina Mardari, fără a-și declara conflictul de interese,

prin abținere de la soluționarea chestiunii indicate, deși anterior la admiterea la concurs a Marcelinei Mardari, intimata Maria Mardari a recunoscut existența conflictului de interese, și la 12 decembrie 2016 și-a declarat abținere de la examinarea dosarului candidatului la funcția de notar, Marcelina Mardari, pe motiv că aceasta este fiica sa. Prin urmare, Maria Mardari, în calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale trebuia să informeze președintele Comisiei de licențiere a activității notariale despre conflictul de interese în care se afla și este irelevant faptul că informația cu privire la conflictul de interese nu este înregistrat în Registrul Ministerului Justiției nr. 4 de evidență al informațiilor cu privire la conflictul de interese raportate de angajat, or aceasta nu este angajata Ministerului Justiției.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, instanțele de judecată eronat au interpretat declarațiile președintelui Comisiei de licențiere a activității notariale, Pavel Midrigan, invocând că, președintele Comisiei de licențiere a activității notariale a confirmat faptul că Maria Mardari și-a declarat abținere de la examinarea dosarului candidatului la funcția de notar, Marcelina Mardari în ședințele din 12 decembrie 2016 și din data de 13 februarie 2017. Or, potrivit declarațiilor președintelui Comisiei de licențiere a activității notariale, Pavel Midrigan, fixate în procesul-verbal al ședinței de judecată din data de 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acesta a comunicat că doar „la prima ședință unele persoane au declarat că vor fi și rude apropiate care solicită licență”, iar „mențiunea că nu a participat la decizia asupra rudei, este indicată și în procesul-verbal” (f.d.200 verso, vol. I) Prin urmare, coroborând declarațiile președintelui Comisiei de licențiere a activității notariale, Pavel Midrigan cu conținutul proceselor-verbale ale ședințelor Comisiei de licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016 și din data de 13 februarie 2017,

instanța de recurs conchide că Maria Mardari și-a declarat abținere de la examinarea dosarului candidatului la funcția de notar, Marcelina Mardari doar în ședința din 12 decembrie 2016. Or, în procesul-verbal a ședinței Comisiei de licențiere a activității notariale din 13 februarie 2017 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și recomandarea Ministerului Justiției, de a elibera licența pentru activitatea notarială, nu este indicat faptul că Maria Mardari și- a declarat abținere de la examinarea dosarului candidatului la funcția de notar, Marcelina Mardari (f.d.125-127 vol. I). De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul instanțelor inferioare precum că, Maria Mardari nu a semnat unipersonal hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, precum și hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din 13 februarie 2017 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, dar în calitate sa de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale.

19 Or, art. 3 alin. (1) lit. i) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictelor de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, prevede că subiect al declarării intereselor personale este membrul Comisiei de admitere în profesie, de evaluare, disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției. Respectiv, în cazul existenței unui conflict de interese, membrul Comisiei de admitere în profesie, de evaluare, disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției urmează să declare și să soluționeze conflictul de interese. Prin urmare, legiuitorul a stabilit că participarea la luarea unei decizii în cadrul unui organ colegial în privința unei persoane apropiate, fără a declara și soluționa conflictul de interese este suficientă pentru constatarea admiterii unui conflict de interese de către membrul organului colegial.

Ținând cont de cele reținute supra și prevederile legale citate, Maria Mardari în calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese reale, generat de relația de rudenie, și în termenul și modul stabilit de lege, a admis conflictul de interese real și consumat, prin luarea deciziilor și semnarea actelor administrative în privința persoanei apropiate, fiica Marcelina Mardari, și anume, în calitate de membru al Comisiei de licențiere a activității notariale, a semnat hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 privind admiterea candidaților la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, precum și a participat la adoptarea și semnarea hotărârii nr. 2 din 13 februarie 2017 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar și recomandarea Ministerului Justiției, de a elibera licența pentru activitatea notarială, inclusiv și pentru fiica acesteia, Marcelina Mardari.

Respectiv, instanța de recurs conchide că, materialele dosarului confirmă cu certitudine că, Maria Mardari a participat la luarea deciziilor în privința persoanei apropiate, aflându-se în conflict de interese nedeclarat și nesoluționat în modul corespunzător. Or, art. 14 alin. (3) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data admiterii conflictului de interese, 12 decembrie 2016 și 13 februarie 2017, stabilește imperativ că, pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.

La fel, instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul intimatei, Maria Mardari, expus în suplimentul la referința din 24 iunie 2022, precum că Autoritatea Națională de Integritate, prin adoptarea Actului de constatare nr. 245/08 din 01 iunie 2022, a manifestat un tratament discriminatoriu față de reclamantă, contrar prevederilor art. 137 alin. (4) din Codul administrativ, care stabilesc că, dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod. Or, procedura administrativă invocată de intimata Maria Mardari nu reprezintă caz similar cu litigiul dedus judecății și nu obligă autoritatea publică, Autoritatea Națională de Integritate să își exercite dreptul discreționar în același mod.

Conform art. 26 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în vigoare la data emiterii Actului de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, actul administrativ contestat poate fi 20 anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Ținând cont de cele reținute supra, instanța de recurs relevă că, în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiurile legale de a anula Actul de constatare nr. 14/04 din 28 septembrie 2018, adoptat de Autoritatea Națională de Integritate, contestat de Maria Mardari.

Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform prevederilor legii; cu respectarea competenței și conform procedurii stabilite, iar cererea de chemare în judecat depusă de Maria Mardari urmează a fi respinsă. Astfel, instanța de recurs consideră că, recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate este întemeiat și analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluțiile primei instanțe și a instanței de apel contravin circumstanțelor cauzei. Or, atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, nu au cercetat sub toate aspectele probele anexate la materialele cauzei și nu au dat apreciere tuturor argumentelor invocate de către participanții la proces, motiv din care actele judecătorești de dispoziție emise de acestea nu pot fi menținute.

Dezideratele relevate supra reliefează incertitudinea concluziei date de instanțele inferioare, motiv din care se deduce că acestea au judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil, care prin prisma articolului 238 din Codul administrativ, aveau o speranță că instanța de judecată se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate. Finalmente, Colegiul învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă o decizie, prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din considerentele menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, și de a casa integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Maria Mardari. În conformitate cu art. 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Mardari împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel 21 Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar Cristian Brînza, notar Doina Bernevec, notar Marcelina Mardari, notar Eugenia Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan- Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic, notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore Condorachi, notar Iana Pulbere cu privire la anularea actului administrativ și se emite o nouă decizie, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Maria Mardari împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Ministerul Justiției, Pavel Midrigan, Natalia Patrașcu, notar Fedora Palic, notar Vitalii Pistruga, notar Marcel Conoval, notar Petru Niculiță, notar Luminița Covali, notar Daniela Popa-Ceban, notar Cristian Brînza, notar Doina Bernevec,

notar Marcelina Mardari, notar Eugenia Cavcaliuc, notar Elena Sternioală, notar Cristina Veveriță, notar Marina Bejan-Umanschi, notar Cristina Strâmbu, notar Marina Lesnic, notar Anastasia Sîrbu, notar Nina Stratulat, notar Ruxanda Pavalatii, notar Stela Tatian, notar Irina Moraru-Melnic, notar Marina Butnaru, notar Valentin Golubciuc, notar Mihaela Cujbă, notar Grigore Condorachi, notar Iana Pulbere cu privire la anularea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan 22