3rh-30/23 — anularea actului de constatare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului de constatare
- Temei legal
- temeiuiurile declararii revizuirii, teremenul de depunere a revizuirii
3rh-30/23 — anularea actului de constatare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la respingerea ca inadmisibile a cererilor de revizuire depuse de
Manoli Lilia,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Manoli Lilia
împotriva Ministerului Justiției, Comisiei de licențiere a activității notariale,
Comisiei de concurs cu privire la anularea actelor administrative,
împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție,
(Dosarul nr. 3rh-30/23
NR. PIGD 2—18070890-01-3rh-17052023
Circumstanțele invocate de către revizuent nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute
la art. 449 lit. b) CPC
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)
Instanța de recurs (S. Filincova, A. Cobăneanu, G. Stratulat, Iu. Bejenaru, D. Mardari)
27 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților cererile de revizuire depuse de Manoli Lilia,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 ianuarie 2017 Manoli Lilia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, Comisiei de Licențiere a activității notariale și
Comisiei de concurs cu privire la contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii, Manoli Lilia a menționat că la 05 decembrie 2016 a
înaintat Comisiei de licențiere a activității notariale o cerere, prin care a solicitat
admiterea la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar.
Reclamanta a invocat că prin Hotărârea nr. 1 a Comisiei de licențiere a activității
notariale, cererea sa a fost respinsă pe motivul efectuării stagiului în condiții de
incompatibilitate (necorespunderea prevederilor pct. 9-15 din Regulamentul cu
privire la condițiile de efectuare a stagiului în biroul notarului), inclusiv și faptul că
nu este confirmată efectuarea stagiului în biroul notarului timp de 10 luni.
Astfel, a relatat că la 13 decembrie 2016 a contestat hotărârea Comisiei de
licențiere a activității notariale, iar prin răspunsul din 15 decembrie 2016, contestația
a fost respinsă.
De asemenea, Manoli Lilia a reiterat că la 16 decembrie 2016 a avut loc ședința
Comisiei de licențiere a activității notariale pentru reexaminarea cererii de admitere
la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, iar secretarul Comisiei era
obligată să o informeze despre rezultatele reexaminării cererii sale.
La data de 21 decembrie 2016 s-a adresat Ministerului Justiției cu cerere
prealabilă, prin care a solicitat anularea hotărârilor Comisiei de licențiere a activității
notariale nr. 1 și 2 din 12 decembrie 2016 și respectiv 16 decembrie 2016, în partea
ce ține de respingerea cererii privind admiterea la concursul pentru suplinirea
locurilor vacante de notar și obligarea Comisiei de licențiere a activității notariale să
adopte hotărârea privind admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea
locurilor vacante de notar, cu atribuirea calificativului – admis.
Reclamanta a menționat că cererea prealabilă nu a fost examinată de Ministerul
Justiției, dar a fost redirecționată spre soluționare Comisiei de licențiere a activității
notariale, care prin hotărârea nr. 3 din 26 decembrie 2016 a respins cererea prealabilă.
A invocat că în pct. 2 din hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale
din 12 decembrie 2016, prin care s-a respins candidatura sa pentru a participa la
concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, s-a făcut referire la pct. 9-15
din Regulamentul cu privire la condițiile de efectuare a stagiului în biroul notarului,
cu toate că aceste prevederi au constituit subiectul examinării cererii cu privire la
prelungirea termenului de efectuare a stagiului cu 2 luni, schimbarea notarului
2
conducător de stagiu în persoana Ninei Avram, depusă la data de 21 iulie 2016.
La fel a susținut că contractul de efectuare a stagiului în biroul notarului Boico
Liliana a fost încheiat pentru perioada 06 octombrie 2014 – 06 octombrie 2015, însă
independent de voința părților, în perioada 07 august 2015 – 06 octombrie 2015 a
lipsit în calitatea sa de notar stagiar din biroul notarului Boico Liliana.
În acest sens, la 21 iulie 2016 a depus pe numele Ministrului Justiției o cerere,
prin care a solicitat prelungirea termenului de efectuare a stagiului cu 2 luni și
schimbarea notarului conducător al stagiului, deoarece notarul Boico Liliana
conducător al stagiului, a refuzat prelungirea contractului pentru perioada solicitată.
Astfel, prin ordinului Ministerului Justiției nr. 945 din 30 septembrie 2016 a
fost prelungit termenul de efectuare a stagiului în biroul notarului cu schimbarea
conducătorului de stagiu.
Totodată, Manoli Lilia a specificat că incompatibilitatea invocată drept temei
de respingere a candidaturii sale pentru a participa la concurs, prevăzută de pct. 15
din Regulamentul cu privire la condițiile de efectuare a stagiului în biroul notarului,
conform căruia notarul stagiar nu are dreptul să fie încadrat concomitent în altă
activitate, cu excepția activității didactice și științifice, dar poate fi încadrat la biroul
notarului în câmpul muncii, nu prezumă concedierea de la locul de muncă ci doar
imposibilitatea încadrării concomitente a stagiarului în altă activitate.
La caz a menționat că pentru perioada 18 august 2014-14 mai 2017 a suspendat
raporturile sale de muncă cu Direcția Generală Economie, Reforme și Relații
Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, iar în careva activități pe perioada
efectuării stagiului, nu a fost încadrată.
A precizat de asemenea că hotărârea Comisiei de licențiere a activității
notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 a fost adoptată cu încălcarea procedurii în
partea ce ține de candidatura sa, or la ședința Comisiei erau prezenți 7 membri din
cei 11 nominalizați în componența acesteia, prin urmare ședința fiind nedeliberativă,
deoarece nu erau prezenți 2/3 din membrii acesteia, iar după publicarea hotărârii, a
constatat că aceasta a fost semnată de 9 membri ai Comisiei, 2 dintre care nu au fost
prezenți la momentul intervievării și la procedura de vot în privința candidaturii sale.
Reclamanta Manoli Lilia a solicitat constatarea ilegalității refuzului
Ministerului Justiției de a examina cererea prealabilă, constatarea ilegalității
acțiunilor Ministerului Justiției de remitere a cererii prealabile pentru a fi examinată
de autoritatea emitentă a actului contestat – Comisia de licențiere a activității
notariale, anularea pct. 1 din hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr.
3 din 26 decembrie 2016 în partea ce ține de respingerea cererii prealabile depusă la
Ministerul Justiției, anularea pct. 6 din hotărârea Comisiei de licențiere a activității
notariale nr. 3 din 26 decembrie 2016 în partea ce ține de respingerea cererii
prealabile depusă, anularea hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr.
2 din 16 decembrie 2016 în partea ce ține de respingerea candidaturii sale de a
participa la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, obligarea Comisiei
de licențiere a activității notariale să adopte hotărârea privind admiterea candidaturii
sale la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, cu atribuirea
calificativului – admis, obligarea Comisiei de concurs să organizeze susținerea
probelor de concurs.
Prin hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
acțiunea depusă de Manoli Lilia a fost respinsă.
Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Manoli Lilia, casată hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei
3
Chișinău, sediul Râșcani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare
în judecată înaintată depusă de Manoli Lilia a fost admisă. S-a constatat vătămarea
dreptului Liliei Manoli prin refuzul Ministerului Justiției de a examina cererea
prealabilă. S-a constatat vătămat dreptul Liliei Manoli prin acțiunea Ministerului
Justiției de trimitere a cererii prealabile, pentru a fi examinată de către autoritatea
emitentă a actului contestat – Comisia de Licențiere a activității notariale. S-a anulat
pct. 1 din hotărârea Comisiei de Licențiere a activității notariale nr. 3 din 26
decembrie 2016, în partea ce ține de respingerea cererii prealabile depusă de Manoli
Lilia organului ierarhic superior – Ministerul Justiției. S-a anulat pct. 6 din hotărârea
Comisiei de Licențiere a activității notariale nr. 3 din 26 decembrie 2016, în partea
ce ține de respingerea cererii prealabile depusă de Ministrul Justiției în interesul
candidatului Manoli Lilia. S-a anulat hotărârea Comisiei de Licențiere a activității
notariale nr. 2 din 16 decembrie 2016, în partea ce ține de reexaminarea cererii Liliei
Manoli, prin care a solicitat admiterea de a participa la concursul pentru suplinirea
locurilor vacante de notar și respingerea repetată a cererii. S-a anulat pct. 2 din
hotărârea Comisiei de Licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016,
în partea ce ține de respingerea candidaturii Liliei Manoli de a participa la concursul
pentru suplinirea locurilor vacante de notar. S-a obligat Comisia de licențiere a
activității notariale, să adopte hotărârea privind admiterea candidaturii Liliei Manoli,
la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, cu atribuirea calificativului
- admis. S-a obligat Comisia de concurs, să organizeze susținerea probelor de
concurs, pentru candidatul Manoli Lilia.
La 22 mai 2018 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
Prin decizia din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul
declarat de către Ministerului Justiției, s-a casat decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții
de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
În decizia din 11 iulie 2018 Curtea Supremă de Justiție, cu referire la termenul
declarării recursului, a indicat că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei
la 25 ianuarie 2018, iar la data 26 martie Ministerul Justiției a recepționat decizia
instanței de apel, fapt confirmat prin fișa de corespondență (f.d. 170). Astfel, instanța
de recurs a stabilit că recursul depus de Ministerul Justiției la data de 22 mai 2018 a
fost depus în termen.
La 09 octombrie 2018 Manoli Lilia a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea
cererii, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea recursului cu respingerea
acestuia ca fiind depus tardiv.
Revizuenta, ca temei de revizuire, a prezentat cererea ei adresată și
recepționată de Ministerului Justiției la 16 martie 2018, la care era anexată decizia
motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018. Astfel, termenul recursului
curge de la 16 martie 2018 și recursul fiind depus la 22 mai 2018 - cu omiterea
termenului.
Prin încheierea din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Manoli Lilia.
CSJ a conchis că cererea din 16 martie 2018 adresată Ministerului Justiției,
invocată drept temei de înaintare a revizuirii, a constituit obiect de examinare în
instanța de recurs (f.d. 184), iar un alt act de către revizuentă nu a fost prezentat.
4
La 30 septembrie 2019 Manoli Lilia a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea
cererii, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea recursului declarat de
Ministerul Justiției și respingerea acestuia ca fiind tardiv.
Drept circumstanțe noi apărute după emiterea deciziei a cărei revizuire se
cere, revizuenta a prezentat răspunsul Ministerului Justiției din 16 iulie 2019, din care
rezultă că la cererea adresată Ministerului Justiției la 16 martie 2018 a fost anexată
decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018.
Prin încheierea din 06 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Manoli Lilia.
În motivarea încheirtii CSJ a reținut că Ministerul Justiției a recepționat
decizia motivată la data de 26 martie 2019, fapt confirmat prin ștampila și numărul
de intrare aplicat pe aceasta (f.d. 170 vol. I). Deci, data la care Ministerul Justiții a
luat act de decizia motivată a instanței de apel urmează a se lua ca bază și punct de
pornire pentru calcularea termenului de atac. Or, în lipsa unui act judecătoresc
expediat de către instanța emitentă cu semnăturile în original, nimeni nu poate avea
certitudinea că acel act nu a suferit modificări de formă sau substanță, ori că ar fi avut
un text manipulat de către terți.
La 17 mai 2023 Manoli Lilia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii,
casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea recursului declarat de Ministerul
Justiției și respingerea acestuia ca fiind tardiv.
Revizuenta a indicat că, întrucât în motivarea încheierii CSJ din 6 noiembrie
2019 s-a reținut existența unui dubiu privind posibilitatea ca textul deciziei motivate
a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018, anexată de Manoli Lilia la cererea
depusă la Ministerul Justiției nr. 5635 din 16 martie 2018, să fi fost modificat sau
manipulat, avocatul Musteață Eugeniu a depus o plângere la Procuratura mun.
Chișinău, Oficiul Buiucani. Plângerea a fost transmisă după competență și
înregistrată în Registrul de evidență a sesizărilor privind infracțiuni al IP Buiucani,
vizând acțiuni presupus ilegale ale unor persoane necunoscute care ar fi alterat textul
deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 3a-565/17 din 25 ianuarie 2018.
La 10 mai 2023 Manoli Grigore a primit copia ordonanței din 29 octombrie
2021 emisă de procurorul delegat Simion Caraja. Din aceasta rezultă că la 12
octombrie 2021 plângerea a fost înregistrată și s-a inițiat procesul penal nr.
1881/2021, iar la 29 octombrie 2021 s-a dispus refuzul pornirii urmăririi penale și
clasarea cauzei, pe motiv că nu există faptă infracțională.
Totodată, ordonanța arată că, potrivit procesului-verbal de examinare din 20
octombrie 2021, copia deciziei anexate la cererea din 16 martie 2018 și decizia
publicată pe Portalul național al instanțelor de judecată au un conținut identic, nefiind
depistate modificări de formă sau de fond.
Prin urmare, ordonanța din 29 octombrie 2021 confirmă că textul deciziei
Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018 anexat la cererea cu nr. 5635 a
Ministerului Justiției nu a suferit nicio modificare de formă sau substanță.
Astfel, după data emiterii deciziei Curții Supreme de Justiție din 11 iulie
2018, s-a obținut o altă probă ce demonstrează circumstanțe importante, înlătură
dubiile și neclaritățile indicate anterior de CSJ inclusiv în încheierea din 06 noiembrie
2019, circumstanță importantă pentru soluționarea justă a cererii de recurs, prin
prisma prevederilor art. 434 din Codul de procedură civilă.
La data de 28 iunie 2023 Manoli Lilia a mai depus o cerere de revizuire,
5
invocând că după emiterea deciziei CSJ a cărei revizuire se cere, au apărut probe noi
relevante – Actul ANI nr. 14/04 din 28.09.2018 și decizia CSJ nr. 3ra-267/22 din
29.06.2022 – care trebuie avute în vedere la soluționarea prezentei cauze.
Actul de constatare ANI nr. 14/04 din 28.09.2018, confirmat ca fiind legal
prin Decizia CSJ nr. 3ra-267/22 din 29.06.2022, stabilește că Mardari Maria a
încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în exercitarea atribuțiilor de
membru al Comisiei de licențiere. În aceste condiții, hotărârile Comisiei de licențiere
privind respingerea candidaturii sale nu pot fi menținute, întrucât au fost adoptate în
contextul unui conflict de interese real, inclusiv în scopul favorizării fiicei acesteia.
În aceste condiții, probele prezentate sunt pertinente și esențiale pentru justa
soluționare a recursului, având caracter decisiv. Acestea confirmă nulitatea absolută
a hotărârilor Comisiei de licențiere a activității notariale semnate de Mardari Maria
cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, hotărâri pe care le-a
contestat în partea ce privește candidatura sa imediat după adoptare și aducerea lor la
cunoștință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 446 din Codul de procedură civilă:
„Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor
instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.
Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se
respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.186¹ pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești
care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun
revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de
atac.”
Art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Sânt în drept să depună cerere de revizuire: a) pârțile și alți participanți la proces.”
Art. 448 din Codul de procedură civilă:
„Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se
soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei
hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă
hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă
hotărîre.”
Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Revizuirea se declară în cazul în care:
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au
putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla
circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei;”
Art. 450 lit. b) CPC
„Cererea de revizuire se depune:
b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele
sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai
tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut
la art.449 lit.b)”.
Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
6
dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit
principiului autorității de lucru judecat (res judicata), atunci când instanțele
judecătorești au oferit o soluție definitivă asupra unei chestiuni litigioase, aceasta nu
mai poate fi repusă în discuție. Însă, acest principiu nu are un caracter absolut și poate
admite derogări doar în prezența unor circumstanțe esențiale și convingătoare, care
justifică redeschiderea procesului.
Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac cu caracter de retractare,
permite desființarea unei hotărâri irevocabile și reluarea judecății, dar este supusă
unor condiții stricte. În acest sens, Codul de procedură civilă reglementează expres
și exhaustiv, la art. 449, temeiurile în care poate fi solicitată revizuirea.
În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, temei de desființare
a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute
unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi
cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru
a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
În acest context, se impune precizarea că împrejurările invocate de revizuent
trebuie să fi existat în mod obiectiv la momentul examinării cauzei, adică anterior
pronunțării deciziei irevocabile de către Curtea Supremă de Justiție, însă, din cauza
unor circumstanțe independente de voința revizuentului, aceste împrejurări nu au fost
cunoscute și nu puteau fi cunoscute de către acesta, în pofida unei diligențe
rezonabile.
Această condiție stabilită de legiuitor reflectă natura excepțională a căii de
atac prin revizuire și justifică redeschiderea procesului doar în măsura în care apariția
sau identificarea ulterioară a unor împrejurări esențiale a fost determinată de factori
obiectivi, străini voinței părții interesate. Astfel, revizuirea nu poate fi utilizată ca un
mijloc de a reitera apărări sau dovezi care, în mod rezonabil, ar fi putut fi prezentate
în cadrul procesului inițial, ci doar ca o cale de remediere a unei imposibilități reale
și justificate de valorificare a unor circumstanțe relevante pentru soluționarea cauzei.
În calitate de argumente ale revizuirii Manoli Lilia invocă dezacordul său
cu concluziile anterioare ale instanței de revizuire, care a reținut că nu există
confirmări că Ministerul Justiției ar fi recepționat copia deciziei instanței de apel
anterior datei de 26 martie 2019 și că nu există certitudinea că actul la care se referă
Ministerul Justiției în scrisoarea din 26 iulie 2019, pretins a fi fost recepționat la 16
martie 2018, nu ar fi suferit modificări de formă sau de substanță ori nu ar fi fost
supus unor manipulări din partea terților.
Revizuenta combate aceste argumente, invocând constatările Procuraturii
municipiului Chișinău din ordonanța emisă la 29 octombrie 2021, potrivit cărora
copia deciziei instanței de apel ridicată de la Manoli Lilia și copia aceleiași decizii
disponibilă pe portalul instanțelor sunt identice, nefiind depistate modificări ale
conținutului acesteia.
În opinia revizuentei, această circumstanță înlătură dubiile și neclaritățile
reținute anterior de Curtea Supremă de Justiție, inclusiv cele din încheierea din 6
noiembrie 2019, referitoare la posibilitatea ca decizia motivată a Curții de Apel
Chișinău din 25 ianuarie 2018, anexată la cererea cu nr. 5635 din 16 martie 2018, să
fi suferit modificări de formă sau de fond.
7
Cu toate acestea, instanța de revizuire apreciază că ordonanța din 29
octombrie 2021 nu poate constitui o circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449
lit. b) din Codul de procedură civilă. Deși revizuenta susține că această ordonanță
confirmă faptul că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018,
anexată la cererea depusă la Ministerul Justiției la 16 martie 2018, nu a suferit
modificări, această împrejurare nu reprezintă un fapt nou, ci o situație care exista și
la momentul soluționării cauzei, iar revizuenta avea obligația procesuală să o
dovedească în acea etapă.
În consecință, ordonanța din 29 octombrie 2021 nu poate fi calificată drept
o circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) CPC, întrucât prin aceasta nu
se relevă un eveniment nou și descoperit recent, ci o informație care putea și trebuia
să fie demonstrată în cursul procesului anterior. Nevalorificarea acestor posibilități
nu poate fi imputată unor împrejurări obiective care să fi împiedicat administrarea
probei la momentul oportun.
Cu referire la Actul ANI nr. 14/04 din 28 septembrie 2018 și la Decizia CSJ
nr. 3ra-267/22 din 29 iunie 2022, invocate în cererea de revizuire ca circumstanțe
nou-descoperite în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul
apreciază că acestea nu pot fi admise. Atât actul ANI, cât și decizia instanței supreme
au fost depuse peste termenul prevăzut de art. 450 lit. b) CPC, care stabilește că,
pentru cazul prevăzut la art. 449 lit. b), cererea de revizuire trebuie depusă în termen
de 3 luni din ziua în care partea interesată a luat cunoștință de circumstanțele
esențiale, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Revizuenta susține că a aflat despre Actul ANI nr. 14/04 din 28 septembrie
2018 în mod întâmplător, la data de 30 martie 2023, când a completat declarația de
avere și interese personale pentru anul 2022. Colegiul CSJ nu poate admite acest
argument întrucât nu este unul credibil și suficient pentru a demonstra momentul real
al luării la cunoștință.
Instanța reține că, potrivit legislației, actul de constatare se publică pe pagina
web oficială a ANI după rămânerea sa definitivă, moment din care devine accesibil
publicului. În speță, actul invocat a fost publicat la data de 06 iulie 2022, după ce a
devenit irevocabilă prin decizia CSJ nr. 3ra-267/22 din 29 iunie 2022, iar această dată
reprezintă, în sensul art. 450 CPC, momentul de la care partea interesată a putut lua
cunoștință de circumstanțele invocate.
Prin urmare, în ipoteza cea mai favorabilă revizuentei, termenul de 3 luni a
început să curgă de la 6 iulie 2022. Iar, Manoli Lilia a depus cererea de revizuire abia
la 28 iunie 2023, depășind cu mult atât termenul de 3 luni, cât și criteriul de diligență
procesuală cerut de lege.
Totodată, revizuenta nu a făcut dovada momentului real al luării la
cunoștință de actul ANI, deși obligația de a proba această împrejurare îi aparține
integral, inclusiv în ceea ce privește dovedirea respectării termenului legal de
depunere a cererii de revizuire. Iar, o repunere în termen nu a fost solicitată.
În aceste condiții, instanța constată că cererea de revizuire în această latură
a fost depusă cu încălcarea termenului legal, ceea ce atrage inadmisibilitatea
revizuirii bazată pe actul ANI nr. 14/04 și pe decizia CSJ nr. 3ra-267/22.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că cererile de revizuire depuse de Manoli Lilia împotriva
deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, urmează a fi respinse ca fiind
inadmisibile.
În conformitate cu art. 269-270, art. 446 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul
8
de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca inadmisibile cererile de revizuire depuse de Manoli Lilia,
împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9