3rh-30/23 — Anularea actului de constatare

La 20 ianuarie 2017 Manoli Lilia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Comisiei de Licențiere a activității notariale și Comisiei de concurs cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii, Manoli Lilia a menționat că la 05 decembrie 2016 a înaintat Comisiei de licențiere a activității notariale o cerere, prin care a solicitat admiterea la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar.

Reclamanta a invocat că prin Hotărârea nr. 1 a Comisiei de licențiere a activității notariale, cererea sa a fost respinsă pe motivul efectuării stagiului în condiții de incompatibilitate (necorespunderea prevederilor pct. 9-15 din Regulamentul cu privire la condițiile de efectuare a stagiului în biroul notarului), inclusiv și faptul că nu este confirmată efectuarea stagiului în biroul notarului timp de 10 luni.

Astfel, a relatat că la 13 decembrie 2016 a contestat hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale, iar prin răspunsul din 15 decembrie 2016, contestația a fost respinsă.

De asemenea, Manoli Lilia a reiterat că la 16 decembrie 2016 a avut loc ședința Comisiei de licențiere a activității notariale pentru reexaminarea cererii de admitere la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, iar secretarul Comisiei era obligată să o informeze despre rezultatele reexaminării cererii sale.

La data de 21 decembrie 2016 s-a adresat Ministerului Justiției cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea hotărârilor Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 și 2 din 12 decembrie 2016 și respectiv 16 decembrie 2016, în partea ce ține de respingerea cererii privind admiterea la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar și obligarea Comisiei de licențiere a activității notariale să adopte hotărârea privind admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, cu atribuirea calificativului – admis.

Reclamanta a menționat că cererea prealabilă nu a fost examinată de Ministerul Justiției, dar a fost redirecționată spre soluționare Comisiei de licențiere a activității notariale, care prin hotărârea nr. 3 din 26 decembrie 2016 a respins cererea prealabilă.

A invocat că în pct. 2 din hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016, prin care s-a respins candidatura sa pentru a participa la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, s-a făcut referire la pct. 9-15 din Regulamentul cu privire la condițiile de efectuare a stagiului în biroul notarului, cu toate că aceste prevederi au constituit subiectul examinării cererii cu privire la prelungirea termenului de efectuare a stagiului cu 2 luni, schimbarea notarului 2 conducător de stagiu în persoana Ninei Avram, depusă la data de 21 iulie 2016.

La fel a susținut că contractul de efectuare a stagiului în biroul notarului Boico Liliana a fost încheiat pentru perioada 06 octombrie 2014 – 06 octombrie 2015, însă independent de voința părților, în perioada 07 august 2015 – 06 octombrie 2015 a lipsit în calitatea sa de notar stagiar din biroul notarului Boico Liliana.

În acest sens, la 21 iulie 2016 a depus pe numele Ministrului Justiției o cerere, prin care a solicitat prelungirea termenului de efectuare a stagiului cu 2 luni și schimbarea notarului conducător al stagiului, deoarece notarul Boico Liliana conducător al stagiului, a refuzat prelungirea contractului pentru perioada solicitată.

Astfel, prin ordinului Ministerului Justiției nr. 945 din 30 septembrie 2016 a fost prelungit termenul de efectuare a stagiului în biroul notarului cu schimbarea conducătorului de stagiu.

Totodată, Manoli Lilia a specificat că incompatibilitatea invocată drept temei de respingere a candidaturii sale pentru a participa la concurs, prevăzută de pct. 15 din Regulamentul cu privire la condițiile de efectuare a stagiului în biroul notarului, conform căruia notarul stagiar nu are dreptul să fie încadrat concomitent în altă activitate, cu excepția activității didactice și științifice, dar poate fi încadrat la biroul notarului în câmpul muncii, nu prezumă concedierea de la locul de muncă ci doar imposibilitatea încadrării concomitente a stagiarului în altă activitate.

La caz a menționat că pentru perioada 18 august 2014-14 mai 2017 a suspendat raporturile sale de muncă cu Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, iar în careva activități pe perioada efectuării stagiului, nu a fost încadrată.

A precizat de asemenea că hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016 a fost adoptată cu încălcarea procedurii în partea ce ține de candidatura sa, or la ședința Comisiei erau prezenți 7 membri din cei 11 nominalizați în componența acesteia, prin urmare ședința fiind nedeliberativă, deoarece nu erau prezenți 2/3 din membrii acesteia, iar după publicarea hotărârii, a constatat că aceasta a fost semnată de 9 membri ai Comisiei, 2 dintre care nu au fost prezenți la momentul intervievării și la procedura de vot în privința candidaturii sale.

Reclamanta Manoli Lilia a solicitat constatarea ilegalității refuzului Ministerului Justiției de a examina cererea prealabilă, constatarea ilegalității acțiunilor Ministerului Justiției de remitere a cererii prealabile pentru a fi examinată de autoritatea emitentă a actului contestat – Comisia de licențiere a activității notariale, anularea pct. 1 din hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 3 din 26 decembrie 2016 în partea ce ține de respingerea cererii prealabile depusă la Ministerul Justiției, anularea pct. 6 din hotărârea Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 3 din 26 decembrie 2016 în partea ce ține de respingerea cererii prealabile depusă, anularea hotărârii Comisiei de licențiere a activității notariale nr. 2 din 16 decembrie 2016 în partea ce ține de respingerea candidaturii sale de a participa la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, obligarea Comisiei de licențiere a activității notariale să adopte hotărârea privind admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, cu atribuirea calificativului – admis, obligarea Comisiei de concurs să organizeze susținerea probelor de concurs.

Prin hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea depusă de Manoli Lilia a fost respinsă.

Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Manoli Lilia, casată hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei 3 Chișinău, sediul Râșcani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată înaintată depusă de Manoli Lilia a fost admisă. S-a constatat vătămarea dreptului Liliei Manoli prin refuzul Ministerului Justiției de a examina cererea prealabilă. S-a constatat vătămat dreptul Liliei Manoli prin acțiunea Ministerului Justiției de trimitere a cererii prealabile, pentru a fi examinată de către autoritatea emitentă a actului contestat – Comisia de Licențiere a activității notariale. S-a anulat pct. 1 din hotărârea Comisiei de Licențiere a activității notariale nr. 3 din 26 decembrie 2016, în partea ce ține de respingerea cererii prealabile depusă de Manoli Lilia organului ierarhic superior – Ministerul Justiției. S-a anulat pct. 6 din hotărârea Comisiei de Licențiere a activității notariale nr. 3 din 26 decembrie 2016, în partea ce ține de respingerea cererii prealabile depusă de Ministrul Justiției în interesul candidatului Manoli Lilia. S-a anulat hotărârea Comisiei de Licențiere a activității notariale nr. 2 din 16 decembrie 2016, în partea ce ține de reexaminarea cererii Liliei Manoli, prin care a solicitat admiterea de a participa la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar și respingerea repetată a cererii. S-a anulat pct. 2 din hotărârea Comisiei de Licențiere a activității notariale nr. 1 din 12 decembrie 2016, în partea ce ține de respingerea candidaturii Liliei Manoli de a participa la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar. S-a obligat Comisia de licențiere a activității notariale, să adopte hotărârea privind admiterea candidaturii Liliei Manoli, la concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar, cu atribuirea calificativului - admis. S-a obligat Comisia de concurs, să organizeze susținerea probelor de concurs, pentru candidatul Manoli Lilia.

La 22 mai 2018 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către Ministerului Justiției, s-a casat decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În decizia din 11 iulie 2018 Curtea Supremă de Justiție, cu referire la termenul declarării recursului, a indicat că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 25 ianuarie 2018, iar la data 26 martie Ministerul Justiției a recepționat decizia instanței de apel, fapt confirmat prin fișa de corespondență (f.d. 170). Astfel, instanța de recurs a stabilit că recursul depus de Ministerul Justiției la data de 22 mai 2018 a fost depus în termen.

La 09 octombrie 2018 Manoli Lilia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea recursului cu respingerea acestuia ca fiind depus tardiv.

Revizuenta, ca temei de revizuire, a prezentat cererea ei adresată și recepționată de Ministerului Justiției la 16 martie 2018, la care era anexată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018. Astfel, termenul recursului curge de la 16 martie 2018 și recursul fiind depus la 22 mai 2018 - cu omiterea termenului.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Manoli Lilia.

CSJ a conchis că cererea din 16 martie 2018 adresată Ministerului Justiției, invocată drept temei de înaintare a revizuirii, a constituit obiect de examinare în instanța de recurs (f.d. 184), iar un alt act de către revizuentă nu a fost prezentat. 4

La 30 septembrie 2019 Manoli Lilia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea recursului declarat de Ministerul Justiției și respingerea acestuia ca fiind tardiv.

Drept circumstanțe noi apărute după emiterea deciziei a cărei revizuire se cere, revizuenta a prezentat răspunsul Ministerului Justiției din 16 iulie 2019, din care rezultă că la cererea adresată Ministerului Justiției la 16 martie 2018 a fost anexată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Manoli Lilia.

În motivarea încheirtii CSJ a reținut că Ministerul Justiției a recepționat decizia motivată la data de 26 martie 2019, fapt confirmat prin ștampila și numărul de intrare aplicat pe aceasta (f.d. 170 vol. I). Deci, data la care Ministerul Justiții a luat act de decizia motivată a instanței de apel urmează a se lua ca bază și punct de pornire pentru calcularea termenului de atac. Or, în lipsa unui act judecătoresc expediat de către instanța emitentă cu semnăturile în original, nimeni nu poate avea certitudinea că acel act nu a suferit modificări de formă sau substanță, ori că ar fi avut un text manipulat de către terți.

La 17 mai 2023 Manoli Lilia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea recursului declarat de Ministerul Justiției și respingerea acestuia ca fiind tardiv.

Revizuenta a indicat că, întrucât în motivarea încheierii CSJ din 6 noiembrie 2019 s-a reținut existența unui dubiu privind posibilitatea ca textul deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018, anexată de Manoli Lilia la cererea depusă la Ministerul Justiției nr. 5635 din 16 martie 2018, să fi fost modificat sau manipulat, avocatul Musteață Eugeniu a depus o plângere la Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani. Plângerea a fost transmisă după competență și înregistrată în Registrul de evidență a sesizărilor privind infracțiuni al IP Buiucani, vizând acțiuni presupus ilegale ale unor persoane necunoscute care ar fi alterat textul deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 3a-565/17 din 25 ianuarie 2018.

La 10 mai 2023 Manoli Grigore a primit copia ordonanței din 29 octombrie 2021 emisă de procurorul delegat Simion Caraja. Din aceasta rezultă că la 12 octombrie 2021 plângerea a fost înregistrată și s-a inițiat procesul penal nr. 1881/2021, iar la 29 octombrie 2021 s-a dispus refuzul pornirii urmăririi penale și clasarea cauzei, pe motiv că nu există faptă infracțională.

Totodată, ordonanța arată că, potrivit procesului-verbal de examinare din 20 octombrie 2021, copia deciziei anexate la cererea din 16 martie 2018 și decizia publicată pe Portalul național al instanțelor de judecată au un conținut identic, nefiind depistate modificări de formă sau de fond.

Prin urmare, ordonanța din 29 octombrie 2021 confirmă că textul deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018 anexat la cererea cu nr. 5635 a Ministerului Justiției nu a suferit nicio modificare de formă sau substanță.

Astfel, după data emiterii deciziei Curții Supreme de Justiție din 11 iulie 2018, s-a obținut o altă probă ce demonstrează circumstanțe importante, înlătură dubiile și neclaritățile indicate anterior de CSJ inclusiv în încheierea din 06 noiembrie 2019, circumstanță importantă pentru soluționarea justă a cererii de recurs, prin prisma prevederilor art. 434 din Codul de procedură civilă.

La data de 28 iunie 2023 Manoli Lilia a mai depus o cerere de revizuire, 5 invocând că după emiterea deciziei CSJ a cărei revizuire se cere, au apărut probe noi relevante – Actul ANI nr. 14/04 din 28.09.2018 și decizia CSJ nr. 3ra-267/22 din 29.06.2022 – care trebuie avute în vedere la soluționarea prezentei cauze.

Actul de constatare ANI nr. 14/04 din 28.09.2018, confirmat ca fiind legal prin Decizia CSJ nr. 3ra-267/22 din 29.06.2022, stabilește că Mardari Maria a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei de licențiere. În aceste condiții, hotărârile Comisiei de licențiere privind respingerea candidaturii sale nu pot fi menținute, întrucât au fost adoptate în contextul unui conflict de interese real, inclusiv în scopul favorizării fiicei acesteia.

În aceste condiții, probele prezentate sunt pertinente și esențiale pentru justa soluționare a recursului, având caracter decisiv. Acestea confirmă nulitatea absolută a hotărârilor Comisiei de licențiere a activității notariale semnate de Mardari Maria cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, hotărâri pe care le-a contestat în partea ce privește candidatura sa imediat după adoptare și aducerea lor la cunoștință.

Art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Sânt în drept să depună cerere de revizuire: a) pârțile și alți participanți la proces.”

Art. 448 din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.”

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei;”

Art. 450 lit. b) CPC „Cererea de revizuire se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b)”.

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de 6 dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac cu caracter de retractare, permite desființarea unei hotărâri irevocabile și reluarea judecății, dar este supusă unor condiții stricte. În acest sens, Codul de procedură civilă reglementează expres și exhaustiv, la art. 449, temeiurile în care poate fi solicitată revizuirea.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În acest context, se impune precizarea că împrejurările invocate de revizuent trebuie să fi existat în mod obiectiv la momentul examinării cauzei, adică anterior pronunțării deciziei irevocabile de către Curtea Supremă de Justiție, însă, din cauza unor circumstanțe independente de voința revizuentului, aceste împrejurări nu au fost cunoscute și nu puteau fi cunoscute de către acesta, în pofida unei diligențe rezonabile.

Această condiție stabilită de legiuitor reflectă natura excepțională a căii de atac prin revizuire și justifică redeschiderea procesului doar în măsura în care apariția sau identificarea ulterioară a unor împrejurări esențiale a fost determinată de factori obiectivi, străini voinței părții interesate. Astfel, revizuirea nu poate fi utilizată ca un mijloc de a reitera apărări sau dovezi care, în mod rezonabil, ar fi putut fi prezentate în cadrul procesului inițial, ci doar ca o cale de remediere a unei imposibilități reale și justificate de valorificare a unor circumstanțe relevante pentru soluționarea cauzei.

În calitate de argumente ale revizuirii Manoli Lilia invocă dezacordul său cu concluziile anterioare ale instanței de revizuire, care a reținut că nu există confirmări că Ministerul Justiției ar fi recepționat copia deciziei instanței de apel anterior datei de 26 martie 2019 și că nu există certitudinea că actul la care se referă Ministerul Justiției în scrisoarea din 26 iulie 2019, pretins a fi fost recepționat la 16 martie 2018, nu ar fi suferit modificări de formă sau de substanță ori nu ar fi fost supus unor manipulări din partea terților.

Revizuenta combate aceste argumente, invocând constatările Procuraturii municipiului Chișinău din ordonanța emisă la 29 octombrie 2021, potrivit cărora copia deciziei instanței de apel ridicată de la Manoli Lilia și copia aceleiași decizii disponibilă pe portalul instanțelor sunt identice, nefiind depistate modificări ale conținutului acesteia.

În opinia revizuentei, această circumstanță înlătură dubiile și neclaritățile reținute anterior de Curtea Supremă de Justiție, inclusiv cele din încheierea din 6 noiembrie 2019, referitoare la posibilitatea ca decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018, anexată la cererea cu nr. 5635 din 16 martie 2018, să fi suferit modificări de formă sau de fond. 7

Cu toate acestea, instanța de revizuire apreciază că ordonanța din 29 octombrie 2021 nu poate constitui o circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Deși revizuenta susține că această ordonanță confirmă faptul că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018, anexată la cererea depusă la Ministerul Justiției la 16 martie 2018, nu a suferit modificări, această împrejurare nu reprezintă un fapt nou, ci o situație care exista și la momentul soluționării cauzei, iar revizuenta avea obligația procesuală să o dovedească în acea etapă.

În consecință, ordonanța din 29 octombrie 2021 nu poate fi calificată drept o circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) CPC, întrucât prin aceasta nu se relevă un eveniment nou și descoperit recent, ci o informație care putea și trebuia să fie demonstrată în cursul procesului anterior. Nevalorificarea acestor posibilități nu poate fi imputată unor împrejurări obiective care să fi împiedicat administrarea probei la momentul oportun.

Cu referire la Actul ANI nr. 14/04 din 28 septembrie 2018 și la Decizia CSJ nr. 3ra-267/22 din 29 iunie 2022, invocate în cererea de revizuire ca circumstanțe nou-descoperite în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul apreciază că acestea nu pot fi admise. Atât actul ANI, cât și decizia instanței supreme au fost depuse peste termenul prevăzut de art. 450 lit. b) CPC, care stabilește că, pentru cazul prevăzut la art. 449 lit. b), cererea de revizuire trebuie depusă în termen de 3 luni din ziua în care partea interesată a luat cunoștință de circumstanțele esențiale, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

Revizuenta susține că a aflat despre Actul ANI nr. 14/04 din 28 septembrie 2018 în mod întâmplător, la data de 30 martie 2023, când a completat declarația de avere și interese personale pentru anul 2022. Colegiul CSJ nu poate admite acest argument întrucât nu este unul credibil și suficient pentru a demonstra momentul real al luării la cunoștință.

Instanța reține că, potrivit legislației, actul de constatare se publică pe pagina web oficială a ANI după rămânerea sa definitivă, moment din care devine accesibil publicului. În speță, actul invocat a fost publicat la data de 06 iulie 2022, după ce a devenit irevocabilă prin decizia CSJ nr. 3ra-267/22 din 29 iunie 2022, iar această dată reprezintă, în sensul art. 450 CPC, momentul de la care partea interesată a putut lua cunoștință de circumstanțele invocate.

Prin urmare, în ipoteza cea mai favorabilă revizuentei, termenul de 3 luni a început să curgă de la 6 iulie 2022. Iar, Manoli Lilia a depus cererea de revizuire abia la 28 iunie 2023, depășind cu mult atât termenul de 3 luni, cât și criteriul de diligență procesuală cerut de lege.

Totodată, revizuenta nu a făcut dovada momentului real al luării la cunoștință de actul ANI, deși obligația de a proba această împrejurare îi aparține integral, inclusiv în ceea ce privește dovedirea respectării termenului legal de depunere a cererii de revizuire. Iar, o repunere în termen nu a fost solicitată.

În aceste condiții, instanța constată că cererea de revizuire în această latură a fost depusă cu încălcarea termenului legal, ceea ce atrage inadmisibilitatea revizuirii bazată pe actul ANI nr. 14/04 și pe decizia CSJ nr. 3ra-267/22.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererile de revizuire depuse de Manoli Lilia împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, art. 446 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul 8 de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibile cererile de revizuire depuse de Manoli Lilia, împotriva deciziei din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9