2ra-1136/21 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1136/21

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul central, Judecător – A. Mocanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Covaliov Natalia, în

interesele ÎM ”Incaso” SRL,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM ”Incaso” SRL către

Cuturov Victor cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2021, prin care s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, din 13 noiembrie 2020,

c o n s t a t ă:

La 29 iulie 2020, ÎM ”Incaso” SRL, prin intermediul avocatului Covaliov Natalia,

s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Cuturov Victor cu privire la

încasarea datoriei în mărime de 15558,01 lei și compensarea cheltuielilor de judecată

în mărime de 466,75 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de

chemare în judecată, precum și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 500

lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 26 august 2019, între MCP ”Finance” SRL,

în calitate de creditor, și Cuturov Victor, în calitate de debitor, a fost încheiat

contractul de împrumut, executat la aceeași dată la sediul creditorului.

Pentru nerespectarea graficului de rambursare a împrumutului, debitorul s-a

angajat să plătească pe lângă valoarea împrumutului principal, un comision pentru

acordarea creditului, dobânda și o penalitate contractuală, care se raportează duratei

de întindere.

În pofida faptului respectării obligațiunilor de către MCP ”Finance” SRL, debitorul

Cuturov Victor, nu și-a onorat obligațiunile, conform contractului.

Debitorul a fost înștiințat despre nerespectarea clauzelor contractuale, prin

intermediul notificărilor recomandate. Ulterior în adresa lui a fost expediată

reclamația prin care a fost informat repetat despre nerespectarea clauzelor

contractuale și despre rezilierea anticipată a contractului de către creditor, și

obligațiunea returnării împrumutului, a dobânzilor calculate, a taxei aferente la

contract și a penalităților calculate conform contractului.

La data înaintării cererii de chemare în judecată, datoria lui Cuturov Victor,

constituia 15558,01 lei, din care: 6500 lei - suma principală a contractului, 1739,01

lei - comision pentru furnizarea creditului, 819 lei - dobânda restantă conform

1

contractului și 6500 lei - penalitate contractuală, calculată conform 2 % din suma

datoriei restante.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din 13 noiembrie 2020,

cererea de chemare în judecată depusă de ÎM ”Incaso” SRL, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 07 decembrie 2020, avocatul Natalia Covaliov, în interesele ÎM ”Incaso” SRL,

a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din

13 noiembrie 2020, solicitând casarea integrală a hotărârii instanței de fond și

emiterea unei noi decizii privind încasarea de la Cuturov Victor a sumei de 15558,01

lei, a taxei de stat pentru două instanțe 817,75 lei și a cheltuielilor pentru asistența

juridică în sumă de 500 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2021, s-a respins apelul declarat

de avocatul Natalia Covaliov, în interesele ÎM ”Incaso” SRL și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din 13 noiembrie 2020.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare cu

circumstanțele cauzei, Curtea de apel a remarcat faptul că, între OCN ”MCP

Finance”SRL, în calitate de împrumutător, și Cuturov Victor, în calitate de

împrumutat, a fost încheiat contractul de împrumut nr.MD-0291900001227 din 26

august 2019, prin care împrumutătorul s-a obligat să-i acorde lui Cuturov Victor un

împrumut în sumă de 6500 lei pe un termen de 21 zile.

Totodată, la 01 aprilie 2019, între ÎM ”Incaso” SRL, în calitate de cesionar, și

OCN ”MCP Finance” SRL, în calitate de cedent, a fost încheiat contractul nr.2-

190329, de cesiune a creanțelor.

Astfel, Curtea de Apel a considerat justă concluzia primei instanțe că, contractul de

cesiune a creanțelor între MCP ”Finance” SRL și SRL ”Incaso” a fost încheiat

anterior datei acordării împrumutului, și că prin prisma prevederilor art.823 din Codul

civil, la data încheierii contractului de cesiune a creanței, MCP ”Finance” SRL nu

avea instituit raportul obligațional de împrumut cu Cuturov Victor, respectiv aceasta

nu avea o creanță sesizabilă și valabilă, care ar fi putut constitui obiectul cesionării.

În concluzie, instanța de apel a notat că, contractul de cesiune semnat între ÎM

”Incaso” SRL și OCN ”MCP Finance” SRL nu poate produce efecte juridice față de

Cuturov Victor, deoarece la data semnării respectivului contract de cesiune creditorul

nu deținea o creanță valabilă, transmisibilă și sesizabilă față de debitor.

La 07 iunie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Natalia Covaliov, în

interesele ÎM ”Incaso” SRL, a depus cerere de recurs, solicitând casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2021 și a hotărârii Judecătoriei Anenii Noi,

sediul central din 13 noiembrie 2020, cu emiterea unei noi decizii privind încasarea

de la Cuturov Victor a sumei de 10265,95 lei, a taxei de stat pentru trei instanțe

1050,81 lei și a cheltuielilor pentru asistența juridică în sumă de 500 lei.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, avocatul Natalia

Covaliov a invocat că concluziile primei instanțe și ale instanței de apel, sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, iar actele judecătorești sunt ilegale, emise

contrar prevederilor legislației în vigoare.

Astfel, avocatul a remarcat că, contractul de cesiune a creanțelor, produce efecte

juridice pentru viitor și reglementează posibilitatea de a transmite dreptul de creanță,

statuând obligațiile pe care le asumă fiecare din părțile contractante. În conformitate

cu Contractul de Cesiune a Creanțelor de viitor nr. 2/190329 din 01 aprilie 2019,

2

obiectul prezentului contract reprezintă transmiterea oneroasă a creanțelor către

Incaso.

De asemenea, ținând cont de prevederile art. 828 alin.(2) din Codul civil, a

evidențiat că, legiuitorul prevede modalitatea cesiunii unei creanțe care poate apărea

în viitor. Astfel, prima instanță a aplicat greșit legislația civilă, menționând că părțile

nu pot prevedea pentru viitor apariția unor eventuale datorii/creanțe care ar putea fi

cesionate, or scopul legii civile este de a reglementa nu doar relațiile existente la data

semnării contractului, dar și a celor care pot apărea în viitor.

Reieșind din prevederile art. 347 din Codul civil, a remarcat că contractul de

cesiune a creanței, în temeiul căruia a fost cesionată creanța intimatului, întrunește

condițiile de valabilitate a unui act juridic care poate da naștere la drepturi și obligații

de viitor.

Așadar, contractul de cesiune produce efecte juridice pentru viitor care

reglementează doar posibilitatea de a transmite dreptul de creanță și statuează

obligațiile pe care le asumă fiecare din părțile contractante.

A mai notat că actul de transmitere a creanței este parte integrantă a contractului de

cesiune, în temeiul căruia se transmit creanțele față de debitori.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie

2021, a fost expediată ÎM ”Incaso” SRL, la adresa de e-mail legal@incaso.md, la 08

aprilie 2021. (f.d.83)

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că cererea de recurs depusă de avocatul Covaliov Natalia, în

interesele ÎM ”Incaso” SRL, la 07 iunie 2021, prin intermediul serviciului poștal, este

în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul

Covaliov Natalia, în interesele ÎM ”Incaso” SRL, este neîntemeiat și urmează a fi

declarat inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide

în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o

referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

3

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurentă, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu

soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care

nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de avocatul Covaliov Natalia, în

interesele ÎM ”Incaso” SRL.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri care ar dicta declararea

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Covaliov Natalia, în

interesele ÎM ”Incaso” SRL.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4