2r-15/21 — Încasarea datoriei

Dosar nr. 2r-15/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – I. Maxim Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Malîi, O. Cojocaru, I. Dutca DECIZIE 03 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de avocatul Bujoreanu Eugeniu, în interesele ÎM ”Incaso” SRL, în cauza civilă, în procedura cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM ”Incaso” SRL către Cotoman Andrei, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2020, prin care s-a restituit apelul declarat de avocatul Bujoreanu Eugeniu, în interesele ÎM ”Incaso” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 iunie 2020, a c o ns ta t at : La 11 decembrie 2019, ÎM ”Incaso” SRL a depus cerere de chemare în judecată, în procedura cererilor cu valoare redusă, împotriva lui Cotoman Andrei, solicitând încasarea datoriei în sumă de 3600 lei, constituită din 1800 lei - împrumutul restant și 1800 lei - penalitatea contractuală, ce reprezintă 1% din suma datoriei restante calculată pentru o perioadă de 100 zile de întârziere, a cheltuielilor de asistenta juridică în sumă de 500 lei și a taxei de stat în sumă de 270 lei, achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, la 26 mai 2017, între SEBO Credit, în calitate de împrumutător și Cotoman Andrei, în calitate de împrumutat, a fost încheiat contractul de împrumut nr. AG4659570. Pentru nerespectarea graficului de rambursare a împrumutului, împrumutatul s-a angajat să plătească pe lângă valoarea împrumutului principal, o taxă aferentă Contractului de împrumut, dobânda și o penalitate contractuală, care se raportează duratei de întârziere. Astfel, deși SEBO Credit și-a onorat obligațiunea, transferând împrumutatului suma creditului acordat, Cotoman Andrei până la data adresării în instanța de judecată nu și-a onorat obligațiunile asumate în conformitate cu prevederile contractului menționat supra.

Despre faptul nerespectării clauzelor contractuale, pârâtul a fost înștiințat prin intermediul notificărilor recomandate, însă acesta nu a întreprins acțiuni în vederea stingerii datoriei contractuale. 1 Suplimentar, reclamanta a susținut că, prezenta cerere este înaintată de către ÎM ”Incaso” SRL în calitate de creditor, în baza contractului de cesiune încheiat între SEBO Credit SRL și ÎM ”Incaso” SRL. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 iunie 2020, cererea de chemare în judecată depusă de ÎM ”Incaso” SRL către Cotoman Andrei, cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întîrziere, a penalității și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 30 iunie 2020, acționând în interesele ÎM ”Incaso” SRL, avocatul Bujoreanu Eugeniu a declarat apel, solicitând casarea hotărârii judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2020, nu s-a dat curs cererii de apel, și i s-a acordat apelantului un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii, pentru prezentarea cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele Legii, cu indicarea motivelor de drept și de fapt pe care se întemeiază apelul și pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat în sumă de 202,50 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2020, apelul declarat de ÎM ”Incaso” SRL, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 iunie 2020, în cauza civilă, în procedura cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM ”Incaso” SRL către Cotoman Andrei, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost restituit, în temeiul art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă. La 04 noiembrie 2020, avocatul Bujoreanu Eugeniu în interesele ÎM ”Incaso” SRL, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2020, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs, reprezentantul recurentei a indicat că, cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2020, prin care nu s-a dat curs cererii de apel și respectiv s-a solicitat înlăturarea neajunsurilor stabilite în actul judecătoresc, a făcut cunoștință la 14 octombrie 2020, astfel termenul limită pentru depunerea cererii de apel motivate și achitarea taxei de stat era de 24 octombrie 2020. Respectiv, faptul că cererea de apel motivată și dovada de achitare a taxei de stat a fost expediată în adresa Curții de Apel Chișinău, prin intermediul serviciului poștal la 21 octombrie 2020, demonstrează respectarea condițiilor impuse de instanță pentru primirea în procedură și punerea pe rol a cererii de apel.

Cu referire la art. 425 din Codul de procedură civilă, este de menționat că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel, a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 19 octombrie 2020, fiind expediată reprezentantului recurentului pentru cunoștință la 30 octombrie 2020, prin intermediul poștei electronice. (f.d.68) Astfel, Colegiul constată că recursul depus prin intermediul serviciului poștal, la 04 noiembrie 2020 (f.d.87), a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale aplicabile la caz, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Bujoreanu Eugeniu în interesele ÎM ”Incaso” SRL, este 2 neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță se constată că, la 30 iunie 2020, avocatul Bujoreanu Eugeniu, în interesele ÎM ”Incaso” SRL, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 iunie 2020, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM ”Incaso” SRL către Cotoman Andrei, cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întîrziere, a penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2020, nu s-a dat curs cererii de apel, fiind acordat apelantului un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii în cauză, pentru prezentarea cererii de apel cu indicarea motivelor de drept și de fapt pe care se întemeiază și pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat în sumă de 202,50 lei. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2020, apelul declarat a fost restituit, în temeiul art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă.

Colegiul civil consideră întemeiată încheierea atacată cu recurs, or, în conformitate cu prevederile art.368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Conform art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1). La caz, instanța de recurs reține că, încheierea din 28 septembrie 2020, prin care cererii de apel nu i s-a dat curs, a fost expediată apelantei ÎM ”Incaso” SRL, la adresa de e-mail – legal@incaso.md indicată în cererea de apel, la 06 octombrie 2020. (f.d. 43, 61) Din prevederile art.102 alin.(7) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs desprinde că, citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea termenelor de reclamare se consideră înmânate la data expirării termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.

Citațiile și înștiințările expediate la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate. Astfel, neajunsurile specificate în actul judecătoresc, urmau a fi înlăturate în decurs de 10 zile de la recepționarea acestuia, adică pînă la 16 octombrie 2020, însă după cum reiese din materialele cauzei, fiind obligată, în baza art.365 din Codul de procedură civilă, să respecte cerințele impuse de lege pentru conținutul cererii de apel, pînă la soluționarea chestiunii privind primirea pe rol a cererii de apel, și anume de a prezenta dovada achitării taxa de stat în termenul și cererea de 3 apel motivată, apelanta sau reprezentantul acesteia, nu au realizat această sarcină procedurală.

În aceiași ordine de idei, instanța consideră irelevante argumentele reprezentantului apelatei/recurentă ÎM ”Incaso” SRL, cu referire la faptul că ar fi făcut cunoștință cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2020, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, doar la data de 14 octombrie 2020, or, referitor la acest aspect, reprezentantul recurentei nu a prezentat probe concludente și pertinente. Respectiv, prin prisma art. 75 alin.(4) din Codul de procedură civilă, omiterea de către reprezentantul apelantei a termenului acordat pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, este interpretată de către Colegiu drept un comportament de rea-voință din partea apelantei și reprezentantului acesteia, dat fiind faptul că procedura de comunicare a actelor judecătorești a fost respectată, însă neajunsurile specificate, nu au fost înlăturate.

Or, constatând neînlăturarea neajunsurilor indicate în încheierea de a nu da curs cererii de apel, și anume că nu a fost depusă cererea de apel motivată și nu a fost prezentat bonul de plată a taxei de stat în termenul stabilit, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de apel, privind restituirea cererii de apel.

Totodată, Colegiul remarcă, că este afectat principiul disponibilității apelantului de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale stabilite la art. 61 CPC, în condițiile în care pe parcursul perioadei ce s-a scurs din data depunerii cererii de apel nemotivate de la 30 iunie 2020 și până la 16 octombrie 2020, apelanta nu a ținut cont de actele procedurale emise în cadrul procesului de judecată, or, partea procesului cunoștea și fără intervenția instanței de apel despre obligația de a întreprinde toate măsurile necesare procedurale, de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt însă ignorant de aceasta.

Este de menționat faptul că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție, însă, totodată, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute și normele dreptului internațional, la fixarea termenului limită de înlăturare a neajunsurilor, precum și a celui de prezentare a părților în ședința de judecată, instanța de judecată urmează să țină cont de proporționalitatea raporturilor juridice legate de disponibilitatea părților și rolul judecătorului în procesul civil. Importanța acestui fapt este determinată de echilibrul care trebuie menținut între puterea pe care o deține partea și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

La fel, Colegiul reține că actul judecătoresc de procedură implică cert obligația pozitivă a apelantei de a prezenta apelul motivat și a achita taxa de stat la depunerea cererii de apel, iar nerealizarea acestei sarcini procedurale denotă întrunirea în speță a temeiurilor legale pentru restituirea cererii de apel. Colegiul relevă că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

4 Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de avocatul Bujoreanu Eugeniu, în interesele ÎM ”Incaso” SRL împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2020, prin care s-a restituit cererea de apel declarată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 iunie 2020, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel este întemeiat și urmează a fi menținut de către instanța de recurs. Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Bujoreanu Eugeniu, în interesele ÎM ”Incaso” SRL.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2020, în cauza civilă, în procedura cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM ”Incaso” SRL către Cotoman Andrei, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5