CALVI ET C.G. c. ITALIE

Publicat la 11 iulie 2022 Prima secțiune Cerere nr. 46412/21 Augusto CALVI și C.G. împotriva Italiei introduse la 20 septembrie 2021, comunicată la 24 iunie 2022: Reclamantul acționează în numele său (primul reclamant) și în numele vărului său C.G. (al doilea reclamant) care a fost pus sub formă de protecție juridică de către instanța de tutelă și plasat, începând cu 30 octombrie 2020, într-o instituție pentru persoane în vârstă dependente de vârstă ( Primul reclamant a solicitat să se întâlnească cu cel de-al doilea reclamant, însă, cu o primă decizie pozitivă a judecătorului de tutelă, administratorul ad-hoc amministratore di sostegno ) a refuzat orice contact. Garantul național al drepturilor persoanelor deținute (Garant Nazionale dei diritti delle persone detente o privatate della libertà personale se face de două ori (în mai 2021 și decembrie 2021) în R.S.A.

unde a fost plasat cel de-al doilea reclamant. El a subliniat că plasarea decisă împotriva voinței celui de-al doilea reclamant limitează puternic libertatea sa personală și a invitat autoritățile să ia măsuri pentru a se asigura că acesta este mai puțin izolat și că acesta poate ieși rapid din structură pentru a-și reintegra domiciliul. Sunt în discuție articolele 5 și 8 din convenție. RĂSPUNSURI CU PĂRȚILE Primul reclamant are locus standi , care îndeplinește cerințele articolului 34 din convenție, pentru a introduce prezenta cerere și în numele celui de-al doilea reclamant? (Centrul de resurse juridice în numele Valentine Câmpeanu c. România [GC], n 47848/08, § 102-103, CEDH 2014 , D.D.

c. Lituania , 13469/06, §§ 96-99, 14 februarie 2012, Blyudik c. Rusia, n 46401/08, § 41-44, 25 iunie 2019, Karpiylenko c. Ucraina, n 1509/12, § 102-114, 11 februarie 2016 și Zehentner c. Austria, n 20082/02, § 37-41, 16 iulie 2009) Cel de-al doilea reclamant este privat de libertate, cu încălcarea articolului 5 În acest sens, este detenția celui de-al doilea reclamant în conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. (e) din Convenție?

În special: este reclamantul căile legale A existat o încălcare a dreptului reclamanților la respectarea vieții lor private și de familie, contrară articolului 8 din convenție, având în vedere în special refuzul declarat al administratorului ad hoc de a permite vizite între primul și al doilea reclamant ( mutatis mutandis Mozer c. Republica Moldova și Rusia [GC], n 11138/10, § 193-195, 23 februarie 2016, 19 octombrie 2017, Lebois c. Bulgaria, n 67482/14, §§ 61-64 și Khoroshenko c. Rusia [GC], n 41418/04, § 106-148, CEDO 2015) A efectuat judecătorul de tutelă o evaluare detaliată și bine echilibrată a situației și nevoilor reclamantului în lumina elementelor disponibile și a examinat în detaliu dacă refuzul administratorului ad hoc a fost justificat și conform interesului celui de-al doilea reclamant?

Guvernul este invitat să prezinte toate documentele relevante referitoare la administrația ad-hoc amministrazione di sostegno ) referitoare la al doilea reclamant.

Publié le 11 juillet 2022

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 46412/21 Augusto CALVI et C.G. contre l’Italie introduite le 20 septembre 2021 communiquée le 24 juin 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

Le requérant agit en son propre nom (premier requérant) et au nom de son cousin C.G. (deuxième requérant) qui a été mis sous mesure de protection juridique par le juge des tutelles et placé, depuis le 30 octobre 2020, dans un établissement pour personnes âgées dépendantes (« R.S.A ». « residenza assistenziale sanitaria »). Le premier requérant a demandé à pouvoir rencontrer le deuxième requérant, mais, nonobstant une première décision positive du juge des tutelles, l’administrateur ad hoc ( amministratore di sostegno ) a refusé tout contact. Le Garant national des droits des personnes détenues ( Garante Nazionale dei diritti delle persone detenute o private della libertà personale ) s’est rendu deux fois (en mai 2021 et en décembre 2021) dans la R.S.A.

où le deuxième requérant a été placé. Il a souligné que le placement décidé contre la volonté du deuxième requérant limitait fortement sa liberté personnelle et a appelé les autorités à prendre des mesures pour qu’il soit moins isolé et qu’il puisse rapidement sortir de la structure afin de réintégrer son domicile. Sont en cause les articles 5 et 8 de la Convention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le premier requérant a-t-il le locus standi , répondant aux exigences de l’article 34 de la Convention, pour introduire la présente requête également au nom du deuxième requérant ? ( Centre de ressources juridiques au nom de Valentin Câmpeanu c. Roumanie [GC], n o 47848/08, §§ 102-103, CEDH 2014 , D.D. c. Lituanie , n o 13469/06, §§ 96-99, 14 février 2012, Blyudik c. Russie , n o 46401/08, §§ 41-44, 25 juin 2019, Karpylenko c.Ukraine , n o 15509/12, §§ 102-114, 11 février 2016, et Zehentner c. Autriche , n o 20082/02, §§ 37-41, 16 juillet 2009) ? 2. Le deuxième requérant est-il privé de sa liberté en violation de l’article 5 § 1 de la Convention ? Dans l’affirmative, la détention du deuxième requérant est-elle conforme à l’article 5 § 1 e) de la Convention ? En particulier : - le requérant est-il « aliéné » ? - son trouble est-il d’une nature et d’un degré tels qu’il justifie son placement dans la R.S.A.

? - son maintien en détention est-il justifié par la persistance de son trouble ? La détention du requérant a-t-elle été ordonnée selon « les voies légales » ? 3. Y a-t-il eu une violation du droit des requérants au respect de leur vie privée et familiale, contraire à l’article 8 de la Convention, compte tenu en particulier du refus allégué de l’administrateur ad hoc de permettre des visites entre le premier et le deuxième requérant ( mutatis mutandis Mozer c. République de Moldova et Russie [GC], n o 11138/10, §§ 193-195, 23 février 2016, 19 octobre 2017, Lebois c. Bulgarie , n o 67482/14, §§ 61-64, et Khoroshenko c. Russie [GC], n o 41418/04, §§ 106-148, CEDH 2015) ? 4. Le juge des tutelles a-t-il procédé à une évaluation détaillée et soigneusement équilibrée de l’ensemble de la situation et des besoins des requérants à la lumière des éléments disponibles et a-t-il examiné de manière approfondie si le refus de l’administrateur ad hoc était justifié et conforme à l’intérêt du deuxième requérant ? 5. Le Gouvernement est invité à soumettre tous les documents pertinents relatifs à l’administration ad hoc ( amministrazione di sostegno ) concernant le deuxième requérant.