3ra-789/21 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale si a prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-789/21 Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Central (jud: V.Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G.Colev, A.Curdov, Șt.Starciuc) D E C I Z I E 24 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Varban împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, terți Inspectoratul de Poliție Comrat și Direcția de Poliție a Unității Administrative Teritoriale Găgăuzia, cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral, împotriva deciziei din 5 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă: La 16 martie 2018, Mihail Varban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți Inspectoratul de Poliție Comrat și Direcția de Poliție a Unității Administrative Teritoriale Găgăuzia, cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin ordinul nr. 80 ef din 16 februarie 2018 al Inspectoratului General al Poliției, cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului- criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de poliție Comrat al Direcției de Poliție Unității Administrative Teritoriale Găgăuzia a IGP al MAI, inspector principal Mihail Varban, a fost sancționat disciplinar cu concedierea din poliție. La baza ordinului a fost pusă comiterea de către Mihail Varban a două abateri disciplinare și anume precum că la data de 8 ianuarie 2018 se afla la serviciu în stare de ebrietate și la data de 10 ianuarie 2018 a lipsit de la serviciu mai mult de 4 ore consecutiv.

A relatat că, potrivit cerințelor pct. 37 din Statutul disciplinar al polițistului, ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, 1 a dispozițiilor prezentului Statut disciplinar și contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu, legalității, prevenirea și combaterea ilegalităților, educarea polițiștilor în spiritul executării întocmai și la timp a actelor normative.

Sarcinile anchetei de serviciu, conform pct. 38 din Statutul disciplinar al polițistului sunt: examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzelor abaterilor disciplinare comise de către polițiști; stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere. A considerat că, au fost încălcate principiile de efectuare a anchetei de serviciu susmenționate în privința sa și i s-a aplicat sancțiune disciplinară pentru acțiuni pe care nu le-a comis.

Iar potrivit art. 39 alin. (1), (2) și alin. (4) din Legea privind funcționarul public cu statut special, durata săptămânii de muncă a funcționarilor publici cu statut special este de 40 de ore. Formele de organizare a timpului de muncă, programul de muncă, evidența globală a timpului de muncă și acordarea repausului săptămânal pentru funcționarii publici cu statut special se stabilesc de către angajator în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Atragerea funcționarilor publici cu statut special la muncă suplimentară în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare se efectuează în cazurile stabilite de legislația muncii, în baza unui act administrativ motivat al angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta, care se aduce la cunoștința salariaților contra semnătură, astfel încît să se asigure continuitatea serviciului și capacitatea de acțiune a entității.

În perioada de la 15 decembrie 2017 pînă la 9 ianuarie 2018, Mihail Varban a activat în fiecare zi fără repaus cu încălcarea duratei timpului lucrativ conform legislației stabilite. În afară de aceasta, a fost atras la muncă și în timp de noapte. Reclamantul a menționat că data de 8 ianuarie 2018, conform art. 111 Codul muncii, a fost zi de sărbătoare nelucrătoare și de aceea atragerea lui la muncă în ziua menționată a fost posibilă doar în baza actului administrativ întemeiat, cu care reclamantul urma să facă cunoștință contra semnătură. A specificat că, nu i-a fost adus la cunoștință ordinul privind necesitatea atragerii sale la muncă pentru data de 8 ianuarie 2018. În opinia reclamantului, afirmațiile precum că la data de 8 ianuarie 2018, Mihail Varban se afla la serviciu în stare de ebrietate, nu corespund realității, deoarece lipsește ordinul privind atragerea sa la muncă pentru acea zi și respectiv nu a luat act cu acesta.

A mai indicat Mihail Varban că, nu a comis abatere disciplinară nici la data de 10 ianuarie 2018, deoarece din conținutul ordinului i se impută absența la muncă mai mult de 4 ore consecutiv. Luând în considerație programul de muncă, absența de la muncă mai mult de 4 ore nu este posibilă, deoarece de la orele 08:00 pînă la 12:00 și de la 13:00 pînă la 17:00 timpul de lucru constituie câte 4 ore, însă nu mai mult cum este indicat în ordin. Pauza de masă nu este timpul de muncă și nu poate fi luat în considerație în acest caz. A relatat că, ordinul privind aplicarea sancțiunii disciplinare nu a fost emis în termen de 30 de zile stabilit de lege, calculat din momentul stabilirii sancțiunii 2 disciplinare.

Din conținutul ordinului reiese că starea de ebrietate a reclamantului a fost stabilită la data de 8 ianuarie 2018, iar faptul absenței la muncă a fost stabilit la 10 ianuarie 2018. Respectiv, ordinul privind pedeapsa disciplinară putea fi emis nu mai târziu de 10 februarie 2018. Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 80 ef din 16 februarie 2018 al Inspectoratului General al Poliției, restabilirea în funcția deținută de ofițer-criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, încasarea salariului pentru absența forțată începând cu 17 februarie 2018, încasarea prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central acțiunea a fost admisă parțial. S-a anulat ordinul nr. 80 ef din 16 februarie 2018 a Inspectoratului General al Poliției, cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului- criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție UTA Găgăuzia a IGP al MAI, inspector principal Mihail Varban și cu privire la anularea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, s-a restabilit Mihail Varban în funcția de ofițer criminalist al Serviciului Criminalistică din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat din Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia IGP MAI. S-a încasat din contul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Mihail Varban salariu pentru absență forțată de la muncă de la 17 februarie 2018 pînă la data restabilirii în funcție.

În rest, acțiunea a fost respinsă,ca neîntemeiată. La 19 noiembrie 2020, Inspectoratul General al Poliției a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată. Prin decizia din 05 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției și s-a menținut hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central. La 11 mai 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de recurs nemotivat împotriva deciziei din 05 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, care ulterior la 06 iulie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești al instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi privind respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că intimatul/reclamantul a ocupat funcția de ofițer – criminalist al Inspectoratului de Poliție Comrat, făcând parte din grupuri operative, iar implicarea acestuia la muncă în zilele de sărbători legale și nelucrătoare s-a făcut în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului unităților de serviciu ale autorităților afacerilor interne, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 51 din 21 februarie 2001, Regulamentul în scopul reacționării prompte la petițiile și informațiile despre săvîrșirea infracțiunilor și incidentelor, efectuării acțiunilor de urmărire penală, operative de investigație și Instrucțiunei privind organizarea activității de cercetare penală în unitățile Inspectoratului General al Poliției, aprobată prin Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 138 din 11 noiembrie 2013, cu un grafic de serviciu aprobat de șeful unității, care este adus la cunoștința salariatului.

3 Recurentul a menționat că Mihail Varban a luat cunoștință și a fost de acord cu programul de serviciu aprobat pentru luna ianuarie 2018, în caz contrar, în conformitate cu dispoziția art. 6 alin. (6) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nu ar fi trebuit să intre în funcție și să depună un raport motivat la superiorul său. Inspectoratul General al Poliției a notat că Mihail Varban nu a prezentat nici un raport prin care să-și exprime dezacordul vis-a-vis de programul de serviciu aprobat de șeful unității pentru luna ianuarie 2018. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 05 mai 2021, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Decizia motivată din 05 mai 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată Inspectoratului General al Poliției la 10 iunie 2021, fapt confirmat prin copia avizului de recepție/livrare ( vol. I, f.d.

230). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Inspectoratul General al Poliției s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 11 mai 2021, iar recursul motivat la 06 iulie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 19 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului Mihail Varban și terților Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul de Poliție Comrat a fost expediată copia recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Până la examinarea recursului, intimatul Mihail Varban și terții Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul de Poliție Comrat nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

Prin încheierea din 08 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de 4 Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral, s-a pronunțat în favoarea temeiniciei acțiunii, pe care a admis-o parțial. Judecând apelul depus de Inspectoratul General al Poliției, Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 05 mai 2021, a conchis asupra netemeiniciei acestuia, motiv pentru care a menținut hotărârea primei instanțe. Colegiul reține că soluția înstanțelor de judecată inferioare este greșită din considerentele ce urmează. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 și Legea nr. 190/1994 cu privire la petiționare.

În conformitate cu art. 258 alin. (1) și alin.(3) din Cod administrativ, procedurile administrative și procedurile prealabile inițiate pînă la data intrării în vigoare a prezentului cod, care nu au fost finalizate până la 1 aprilie 2019, se vor finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod. Această dispoziție este valabilă și pentru procedurile prealabile inițiate după data intrării în vigoare a prezentului cod referitoare la o procedură administrativă inițiată până la data intrării în vigoare a acestuia. Procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor 5 aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării legii vechi sub condiția că procedurile administrative și cererile prealabile au fost inițiate până la 1 aprilie 2019, legiuitorul optând pentru aplicarea imediată doar a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Colegiul reține că în speță se aplică în coroborare prevederile Codului administrativ și a Legii contenciosului administrativ.

Or, actul administrativ contestat a fost emis sub imperiul Legii contenciosului administrativ și acțiunea lui Mihail Varban a fost depusă la 16 martie 2018, până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Astfel, conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare la data depunerii acțiunii în instanța de judecată), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

De asemenea, conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi. În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. În corespundere cu prevederile art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Conform art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)–e). Implicit din circumstanțele cauzei și în special, din cererea de chemare în judecată rezultă că, reclamantul solicită anularea ordinului nr. 80 ef din16 februarie 2018 „cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA 6 Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afecerilor Interne, inspector principal Mihail Varban Gheorghe”, prin care în baza art. 50 lit. b), c),d) și e) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pct. 7 subpct.

2), 8),9) și 11) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, i s-a aplicat sancțiune disciplinară concediere din poliție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

La acest capitol, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de fond a admis parțial cerințele intimatului Mihail Varban și a anulat ordinul nr. 80 ef 16 februarie 2018 „cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afecerilor de Interne, inspector principal Mihail Varban Gheorghe”, s-a dispus restabilirea lui Mihail Varban în funcția de ofițer - criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de poliție Comrat al Direcției de poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne și s-a încasat de la recurent în beneficiul reclamantului/intimatului salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă.

Iar cerințele reclamantului în partea reparării prejudiciului moral în sumă de 30000 de lei au fost respinse ca fiind neîntemiate. La rândul său, Colegiul reține că instanța de apel prin soluția pronunțată a interpretat eronat normele de drept material, reținând ilegalitatea și netemeinicia ordinului comisarului-șef al Inspectoratului General al Poliției nr. 80 ef din 16 februarie 2018, prin care Mihail Varban a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „concediere”. Or, această concluzie vine în contradicție directă cu prevederile legale, care nemijlocit stabilesc sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate funcționarilor publici cu statut special, la caz ofițer-criminalist.

În temeiul art. 57 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvîrșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrîngerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa postului. Conform art. 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad special; e) retrogradare în funcție; f) concediere din funcția publică cu statut special.

Normele de drept enunțate statuează că angajatorul, este în drept să sancționeze disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile legii, în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

7 În acest context, instanța de recurs indică că din conținutul ordinului nr. 80 ef din 16 februarie 2018 al Inspectoratului General al Poliției „ cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afecerilor de Interne, inspector principal Mihail Varban Gheorghe”, rezultă că ultimul s-a prezentat la serviciu în stare de ebrietate alcoolică în ziua de 08 ianuarie 2018 și a absentat fără motive întemeiate de la locul de muncă 4 ore consecutiv la 10 februarie 2018. În situația dată, angajatorul a concluzionat că Mihail Varban a încălcat prevederile art. 50 lit. b), c),d) și e) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pct. 7 subpct.

2), 8),9) și 11) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu prevederile art. 50 lit. b),c) d) și e) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: b) să acționeze cu competență, responsabilitate și devotament pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea valorilor și intereselor naționale ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care viața, sănătatea și bunurile sale sânt amenințate, c) să respecte jurământul depus și normele deontologice, d) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu, e) să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale.

Conform pct.7 subpct. 2), 8), 9) și 11) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 629 din 08 august 2017, potrivit căruia funcționarul public cu statut special este obligat: 2)să respecte disciplina de serviciu, 8) să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale, 9) să promoveze și să consolideze prin propria prestație imaginea publică a instituției pe care o reprezintă și să respecte cerințele normelor unanim recunoscute de comportament în familie și societate, 11) să nu admită exercitarea atribuțiilor de serviciu sub influența băuturilor alcoolice, substanțelor narcotice sau psihotrope.

Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 08 august 2017, statuează la pct. 4 că, conduita profesională a funcționarului public cu statut special se bazează pe următoarele principii: subpct. 7) profesionalismul – îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, promptitudine și corectitudine; 11) loialitatea, obligația de a servi cu bună credință instituția în care activează, precum și interesele legitime ale cetățenilor, a se abține de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale instituției; subpct.

16) integritatea morală, adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate și respectate în societate. La punctul 5 din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, este indicat că funcționarul public cu statut special ocrotește și promovează următoarele valori morale și profesionale: 8 subpct. 3) onoarea și demnitatea, calități ce se manifestă prin reputația, autoritatea personală și devotamentul față de datoria civică și de serviciu.

Analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și normele legale citate mai sus, instanța de recurs constată, că ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 80 ef din 16 februarie 2018 „cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor de Interne, inspector principal Mihail Varban Gheorghe”, a fost emis în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii.

Totodată, instanța de recurs reiterează că în susținerea ilegalității ordinului de sancționare a lui Mihail Varban, instanțele de judecată ierarhic inferioare au luat în considerare, prioritar, 2 argumente: 1) nu a fost adus la cunoștință reclamantului /intimatului actul administrativ potrivit căruia urma să fie atras la muncă suplimentară în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare; 2) autoritatea publică eronat a interpretat că Mihail Varban a lipsit mai mult de 4 ore consecutiv e la locul de muncă. Instanța de recurs consideră că concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare în acest sens se bazează pe o intepretare eronată a circumstanțelor cauzei și cadrului normativ, aferent emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare funcționarului public cu statut special, Mihail Varban.

Colegiul menționează că în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. j) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei încălcări grave. Astfel, dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în limitele stabilite de lege. În acest context, este de menționat faptul că, pentru o singură abatere disciplinară gravă ofițerului – criminalist îi poate fi aplicată chiar și sancțiunea disciplinară „eliberare din serviciu”.

Iar, în cadrul anchetelor de serviciu, inițiate la data de 09 ianuarie 2018 și 10 ianuarie 2018, care ulterior la 12 ianuarie 2018 au fost comasate pentru examinare într-o singură procedură în privința elucidării circumstanțelor prezentării la lucru în presupusa stare de ebrietate alcoolică admisă de către Mihail Varban, precum și în privința verificării cauzei lipsei de la serviciu al ultimului de 4 ore consecutiv, s-a stabilit cu certitudine că Mihail Varban s-a prezentat pe 08 ianuarie 2018 la muncă în stare de ebrietate alcoolică, iar la 10 ianuarie 2018, reclamantul a părăsit samavolnic sediul Inspectoratului de Poliție Comrat și până la sfîrșitul zilei de muncă nu a mai revenit, fapt prin care a admis absența fără motive întemeiate de la locul de lucru de 4 ore consecutiv.

Or, aceste încălcări constituie abateri disciplinare pentru comiterea cărora poate fi aplicată sancțiunea disciplinară - concediere din funcție.

În continuare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită poziția instanțelor ierarhic 9 inferioare precum că reclamantului nu i-a fost comunicat că urmează să fie atras la muncă suplimentară în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare pentru luna ianuarie 2018, conform graficului de serviciu aprobat de șeful Inspectoratului de Poliție Comrat, or, pe acest caz au fost efectuate cercetări administrative în cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat, iar la materialele dosarului au fost anexate declarațiile (explicațiile) colaboratorilor, care se aflau în tură cu intimatul și au confirmat faptul că Mihail Varban cunoștea că este de servici, deși mai mult ca atât pe 08 ianuarie 2018, s-a aflat în stare de ebrietate.

Astfel, instanța de recurs reține dispozițiile pct. 9 al Regulamentului în scopul reacționării prompte la petițiile și informațiile despre săvârșirea infracțiunilor și incidentelor, efectuării acțiunilor de urmărire penală, operative de investigație etc., șeful organului (subdiviziunii) afacerilor interne organizează pe lîngă unitatea de gardă un grup operativ de urmărire penală și desemnează persoana de serviciu responsabilă. Conform pct.10 al Regulamentului în scopul reacționării prompte la petițiile și informațiile despre săvârșirea infracțiunilor și incidentelor, efectuării acțiunilor de urmărire penală, operative de investigație etc., regimului de lucru și componența grupei operative de urmărire penală se stabilește prin dispoziția șefului organului (subdiviziunii).

Incidente speței sunt și prevederile pct. 138 al Instrucțiunii privind organizarea activității de cercetare penală în unitățile Inspectoratului General de Poliție, aprobat prin Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 138 din 11 noiembrie 2013, potrivit căruia pe lângă unitățile de gardă al Inspectoratului General de Poliție, conducătorul acestora în conformitate cu graficul respectiv, constituie zilnic grupul sau, în dependență de situația operativă, mai multe grupuri operative și de urmărirea penală, care activează pe parcursul a 24 de ore, în următoarea componență: ofițerul de urmărire penală-superior al grupului, ofițerul de investigații, inspectorul de sector, specialistul criminalist, inspectorul serviciului supraveghere transport și circulația rutieră, după caz, și alți angajați ai organelor de poliție.

Astfel, sub imperiul prevederilor citate supra, instanța de recurs învederează că reclamantul/intimatul Mihail Varban activa în calitate de ofițer criminalist al Inspectoratului de Poliție Comrat, respectiv făcînd parte și din componența grupurilor operative și de urmărire penală, iar implicarea sa la muncă în zilele de sărbători nelucrătoare aveau loc în baza graficului de serviciu aprobat de șeful unității de serviciu. Respectiv, din materialele cauzei se atestă că de șeful Inspectoratului de Poliție Comrat a fost aprobat graficul de serviciu pentru luna ianuarie 2018, potrivit căruia pentru ziua de 08 ianuarie 2018, în serviciu a fost inclus și ofițerul criminalist Mihail Varban.

La acest capitol, instanța de recurs notează că reclamantul Mihail Varban nu a avut careva obiecții la graficul de serviciu pentru luna ianuarie 2018 aprobat de șeful Inspectoratului de Poliție Comrat or, potrivit art. 6 alin. (6) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul său ierarhic dacă acestea 10 sînt ilegale și trebuie să le aducă la cunoștința superiorului ierarhic al persoanei care a dat dispoziția, ceea ce la caz nu se atestă. Mai mult ca atât, Colegiul civil menționează că însăși reclamantul/ intimatul în explicația sa din 05 februarie 2018 a recunoscut că pe 08 ianuarie 2018, orele 08:00 a intrat în serviciu și că a consumat băuturi alcoolice în timpul exercitării obligațiilor sale funcționale (vol. I, f.d.

70). Iar, în temeiul prevederilor art. 123 alin. (6) din Cod de procedură civilă, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. Totodată, se reține că starea de ebrietate a lui Mihail Varban în timpul orelor de serviciu se confirmă și prin actul comisiei privind constatarea prezenței angajatului în stare de ebrietate alcoolică la locul de muncă din 08 ianuarie 2018, care a fost semnat dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului și ai salariatului. La acest segment, instanța de recurs notează că reclamantul/ intimatul nu a avut careva obiecții la actul dat, nu a contestat dispozițiile acestuia, ce denotă temeinicia acestuia.

Suplimentar, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că la materialele cauzei sunt anexate graficul de serviciu aprobat de șeful unității (vol.I, f.d. 88-89), potrivit căreia se confirmă că intimatul a fost inclus în graficul de serviciua grupului operativ și raportul din 08 ianuarie 2018 a șefului adjunct al Comisariatului de Poliție Comrat, comisar principal Iu. Cîlicic (vol.I, f.d. 49), raportul din 08 ianuarie 2018 a lui Burșov A. (vol.I, f.d. 50), raportul din 08 ianuarie 2018 a lui Uzun Dmitrii. (vol.I, f.d. 52), raportul din 08 ianuarie 2018 a lui Culigu S. (vol.I, f.d.

50), explicațiile din 09 ianuarie 2018 a lui Diulger S.(vol. I, f.d. 63), din care contrar afirmațiilor reclamantului preluate de instanțele de judecată rezultă că Mihail Varban a comis pe 08 ianuarie 2018 abaterea disciplinară prin prezentarea la serviciu în stare de ebrietate. În continuare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită poziția instanțelor ierarhic inferioare precum că nu a fost probat nici faptul că reclamantul/ intimatul a lipsit de la muncă 4 ore consecutiv.

Aici, instanța de recurs notează că absența de la lucru a 4 ore în cursul zilei de muncă, ce-i dă dreptul angajatorului să concedieze salariatul pe acest temei, se consideră aflarea nemotivată a salariatului în afara teritoriului unității, cu care se află în raport de muncă, sau în afara teritoriului obiectului, unde el trebuie să îndeplinească lucrul încredințat în conformitate cu obligațiunile de serviciu. Sub acest aspect, instanța de recurs subliniază că din actele cauzei se atestă că la 10 ianuarie 2018, Mihail Varban s-a prezentat la serviciu la orele 08:00, iar în jurul orelor 08:40 a părăsit locul de muncă, invocînd că are nevoie să alimenteze telefonul, după care nu a revenit la serviciu, fapt ce se confirmă prin explicațiile și rapoartele colaboratorilor.

Mai mult ca atît, însăși Mihail Varban a indicat în explicația sa că a fost prezent la serviciu la orele 08:00, iar după volantă a plecat acasă, fără a comunica cuiva motivele plecării sale (vol.I, f.d. 77). 11 Respectiv, instanța de recurs atestă că instanțele ierarhic inferioare incorect au constatat că absența la muncă de 4 ore la rînd fizic nu este posibil, pentru că de la orele 08:00 pînă la orele 12:00 și de la ora 13:00 pînă la 17:00, timpul de lucru constituie cîte 4 ore, or, la caz s-a demonstrat că contrar art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, reclamantul a absentat fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutiv în timpul zilei de muncă (fară a ține cont de pauza de masă).

Faptul că angajatorul în ordinul contestat a invocat că reclamantul a absentat mai mult de 4 ore conseciutive în timpul zilei de muncă, nu consituie temei pentru admiterea acțiunii. În situația în care, conform art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă, condiție ce se atesă la caz. Prin urmare, Colegiul subliniază, că abaterea desciplinară comisă de Mihail Varban se probează în baza notei explicative, declarațiilor, rapoartelor, toate acestea fiind în coraborare și anexate la materialele cauzei.

Așadar, instanța de recurs reține că la caz, actul administrativ privind aplicarea sancțiunii disciplinare intimatului a fost emis în strictă conformitate cu cerințele legale. Astfel, raportând circumstanțele expuse mai sus la cadrul legal invocat, se constată că Mihail Varban a admis încălcarea normelor citate și a acționat în contradicție cu dispozițiile cadrului legal pertinent. Or, s-a stabilit cu certitudine că Mihail Varban a admis în activitatea sa abateri disciplinare prin încălcarea disciplinei muncii, a prevederilor fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce este inadmisibil, încălcînd astfel imaginea publică a instituției unde a activat.

Prin urmare, Colegiul conchide că soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare de admitere parțială a acțiunii și anularea a ordinului nr. 80 ef din 16 februarie 2018 „cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor de Interne, inspector principal Mihail Varban Gheorghe”, cu restabilirea lui în funcție și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, este greșită, motiv pentru care hotărârile urmează a fi casate cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii depuse de Mihail Varban.

Or, la aplicarea sancțiunii disciplinare reclamantului/intimatului au fost luate în considerare toate circumstanțele reale, împrejurările obiective în care s-au săvârșit acțiunile incorecte/inacțiunile, cât și cele personale – împrejurări subiective, care au legătură cu salariatul. Luând în considerare cele expuse, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile Inspectoratului General al Poliției au fost în concordanță cu circumstanțele speței, or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis ca urmare a abaterilor disciplinare constatate. 12 Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima instanță, cît și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legale aplicabile speței, motiv din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Varban urmează a fi respinsă.

Din considerentele menționate și reieșind din faptul, că cererea de recurs este întemeiată, iar concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie de respingere a acțiunii depuse de Mihail Varban împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 224 alin.(10),3 lit. f), art. 248 alin. (2) din Cod administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției.

Se casează integral decizia din 05 mai 2021 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Varban împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, terți Inspectoratul de Poliție Comrat și Direcția de Poliție a Unității Administrative Teritoriale Găgăuzia cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral cu emiterea unei noi decizii, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Varban împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, terți Inspectoratul de Poliție Comrat și Direcția de Poliție a Unității Administrative Teritoriale Găgăuzia cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 13