3ra-789/21 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale si a prejudiciului moral

3ra-789/21 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale si a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-789/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Central (jud: V.Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G.Colev, A.Curdov, Șt.Starciuc)

D E C I Z I E

24 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Mihail Varban împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, terți Inspectoratul de Poliție Comrat și Direcția de Poliție a

Unității Administrative Teritoriale Găgăuzia, cu privire la anularea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 5 mai 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2018, Mihail Varban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției, terți Inspectoratul de Poliție Comrat și

Direcția de Poliție a Unității Administrative Teritoriale Găgăuzia, cu privire la

anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și a

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin ordinul nr. 80 ef din 16 februarie 2018 al

Inspectoratului General al Poliției, cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului-

criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de poliție Comrat al Direcției

de Poliție Unității Administrative Teritoriale Găgăuzia a IGP al MAI, inspector

principal Mihail Varban, a fost sancționat disciplinar cu concedierea din poliție.

La baza ordinului a fost pusă comiterea de către Mihail Varban a două abateri

disciplinare și anume precum că la data de 8 ianuarie 2018 se afla la serviciu în stare

de ebrietate și la data de 10 ianuarie 2018 a lipsit de la serviciu mai mult de 4 ore

consecutiv.

A relatat că, potrivit cerințelor pct. 37 din Statutul disciplinar al polițistului,

ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare,

1

a dispozițiilor prezentului Statut disciplinar și contribuie la consolidarea disciplinei

de serviciu, legalității, prevenirea și combaterea ilegalităților, educarea polițiștilor în

spiritul executării întocmai și la timp a actelor normative.

Sarcinile anchetei de serviciu, conform pct. 38 din Statutul disciplinar al

polițistului sunt: examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a

circumstanțelor cauzelor abaterilor disciplinare comise de către polițiști; stabilirea

cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare;

identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în

vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată

potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

A considerat că, au fost încălcate principiile de efectuare a anchetei de serviciu

susmenționate în privința sa și i s-a aplicat sancțiune disciplinară pentru acțiuni pe

care nu le-a comis.

Iar potrivit art. 39 alin. (1), (2) și alin. (4) din Legea privind funcționarul public

cu statut special, durata săptămânii de muncă a funcționarilor publici cu statut special

este de 40 de ore. Formele de organizare a timpului de muncă, programul de muncă,

evidența globală a timpului de muncă și acordarea repausului săptămânal pentru

funcționarii publici cu statut special se stabilesc de către angajator în conformitate cu

prevederile legislației în vigoare. Atragerea funcționarilor publici cu statut special la

muncă suplimentară în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare se

efectuează în cazurile stabilite de legislația muncii, în baza unui act administrativ

motivat al angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta, care se aduce

la cunoștința salariaților contra semnătură, astfel încît să se asigure continuitatea

serviciului și capacitatea de acțiune a entității.

În perioada de la 15 decembrie 2017 pînă la 9 ianuarie 2018, Mihail Varban a

activat în fiecare zi fără repaus cu încălcarea duratei timpului lucrativ conform

legislației stabilite. În afară de aceasta, a fost atras la muncă și în timp de noapte.

Reclamantul a menționat că data de 8 ianuarie 2018, conform art. 111 Codul

muncii, a fost zi de sărbătoare nelucrătoare și de aceea atragerea lui la muncă în ziua

menționată a fost posibilă doar în baza actului administrativ întemeiat, cu care

reclamantul urma să facă cunoștință contra semnătură. A specificat că, nu i-a fost

adus la cunoștință ordinul privind necesitatea atragerii sale la muncă pentru data de 8

ianuarie 2018.

În opinia reclamantului, afirmațiile precum că la data de 8 ianuarie 2018, Mihail

Varban se afla la serviciu în stare de ebrietate, nu corespund realității, deoarece

lipsește ordinul privind atragerea sa la muncă pentru acea zi și respectiv nu a luat act

cu acesta.

A mai indicat Mihail Varban că, nu a comis abatere disciplinară nici la data de

10 ianuarie 2018, deoarece din conținutul ordinului i se impută absența la muncă mai

mult de 4 ore consecutiv. Luând în considerație programul de muncă, absența de la

muncă mai mult de 4 ore nu este posibilă, deoarece de la orele 08:00 pînă la 12:00 și

de la 13:00 pînă la 17:00 timpul de lucru constituie câte 4 ore, însă nu mai mult cum

este indicat în ordin. Pauza de masă nu este timpul de muncă și nu poate fi luat în

considerație în acest caz.

A relatat că, ordinul privind aplicarea sancțiunii disciplinare nu a fost emis în

termen de 30 de zile stabilit de lege, calculat din momentul stabilirii sancțiunii

2

disciplinare. Din conținutul ordinului reiese că starea de ebrietate a reclamantului a

fost stabilită la data de 8 ianuarie 2018, iar faptul absenței la muncă a fost stabilit la

10 ianuarie 2018. Respectiv, ordinul privind pedeapsa disciplinară putea fi emis nu

mai târziu de 10 februarie 2018.

Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 80 ef din 16 februarie 2018 al

Inspectoratului General al Poliției, restabilirea în funcția deținută de ofițer-criminalist

al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție

UTA Găgăuzia, încasarea salariului pentru absența forțată începând cu 17 februarie

2018, încasarea prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

acțiunea a fost admisă parțial. S-a anulat ordinul nr. 80 ef din 16 februarie 2018 a

Inspectoratului General al Poliției, cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului-

criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției

de Poliție UTA Găgăuzia a IGP al MAI, inspector principal Mihail Varban și cu

privire la anularea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, s-a restabilit

Mihail Varban în funcția de ofițer criminalist al Serviciului Criminalistică din cadrul

Inspectoratului de Poliție Comrat din Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia IGP MAI.

S-a încasat din contul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne în beneficiul lui Mihail Varban salariu pentru absență forțată de la muncă de

la 17 februarie 2018 pînă la data restabilirii în funcție. În rest, acțiunea a fost

respinsă,ca neîntemeiată.

La 19 noiembrie 2020, Inspectoratul General al Poliției a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 05 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Inspectoratul General al Poliției și s-a menținut hotărârea din 18

noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 11 mai 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de recurs

nemotivat împotriva deciziei din 05 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, care ulterior

la 06 iulie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea recursului, casarea

actelor judecătorești al instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi

privind respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că intimatul/reclamantul a

ocupat funcția de ofițer – criminalist al Inspectoratului de Poliție Comrat, făcând

parte din grupuri operative, iar implicarea acestuia la muncă în zilele de sărbători

legale și nelucrătoare s-a făcut în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului

unităților de serviciu ale autorităților afacerilor interne, aprobat prin Ordinul

ministrului afacerilor interne nr. 51 din 21 februarie 2001, Regulamentul în scopul

reacționării prompte la petițiile și informațiile despre săvîrșirea infracțiunilor și

incidentelor, efectuării acțiunilor de urmărire penală, operative de investigație și

Instrucțiunei privind organizarea activității de cercetare penală în unitățile

Inspectoratului General al Poliției, aprobată prin Ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr. 138 din 11 noiembrie 2013, cu un grafic de serviciu aprobat de șeful

unității, care este adus la cunoștința salariatului.

3

Recurentul a menționat că Mihail Varban a luat cunoștință și a fost de acord cu

programul de serviciu aprobat pentru luna ianuarie 2018, în caz contrar, în

conformitate cu dispoziția art. 6 alin. (6) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul

public cu statut special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nu ar fi trebuit să

intre în funcție și să depună un raport motivat la superiorul său.

Inspectoratul General al Poliției a notat că Mihail Varban nu a prezentat nici un

raport prin care să-și exprime dezacordul vis-a-vis de programul de serviciu aprobat

de șeful unității pentru luna ianuarie 2018.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 05 mai 2021, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Decizia motivată din 05

mai 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată Inspectoratului General al Poliției

la 10 iunie 2021, fapt confirmat prin copia avizului de recepție/livrare ( vol. I, f.d.

230).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Inspectoratul General al Poliției s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 11 mai 2021, iar recursul motivat

la 06 iulie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 19 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului Mihail

Varban și terților Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul de Poliție

Comrat a fost expediată copia recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea recursului, intimatul Mihail Varban și terții Direcția de

Poliție a UTA Găgăuzia și Inspectoratul de Poliție Comrat nu și-au valorificat

drepturile sale procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

Prin încheierea din 08 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul a

fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

4

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite

o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1)

Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect

contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale și

a prejudiciului moral, s-a pronunțat în favoarea temeiniciei acțiunii, pe care a admis-o

parțial.

Judecând apelul depus de Inspectoratul General al Poliției, Curtea de Apel

Comrat, prin decizia din 05 mai 2021, a conchis asupra netemeiniciei acestuia, motiv

pentru care a menținut hotărârea primei instanțe.

Colegiul reține că soluția înstanțelor de judecată inferioare este greșită din

considerentele ce urmează.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) și alin. (2) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului

administrativ nr. 793/2000 și Legea nr. 190/1994 cu privire la petiționare.

În conformitate cu art. 258 alin. (1) și alin.(3) din Cod administrativ, procedurile

administrative și procedurile prealabile inițiate pînă la data intrării în vigoare a

prezentului cod, care nu au fost finalizate până la 1 aprilie 2019, se vor finaliza

conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

Această dispoziție este valabilă și pentru procedurile prealabile inițiate după data

intrării în vigoare a prezentului cod referitoare la o procedură administrativă inițiată

până la data intrării în vigoare a acestuia.

Procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a

prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului

cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

5

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării legii vechi sub condiția că

procedurile administrative și cererile prealabile au fost inițiate până la 1 aprilie 2019,

legiuitorul optând pentru aplicarea imediată doar a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Colegiul reține că în speță se aplică în coroborare prevederile

Codului administrativ și a Legii contenciosului administrativ. Or, actul administrativ

contestat a fost emis sub imperiul Legii contenciosului administrativ și acțiunea lui

Mihail Varban a fost depusă la 16 martie 2018, până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Astfel, conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 (în vigoare la data depunerii acțiunii în instanța de judecată), orice

persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către

o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei

ce i-a fost cauzată.

De asemenea, conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului

administrativ, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele

administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept

recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice

și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității

publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în

tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a

primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța

de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate.

În corespundere cu prevederile art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul

în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca

fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

procedurii stabilite.

Conform art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, examinînd acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind

neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute

la lit. a)–e).

Implicit din circumstanțele cauzei și în special, din cererea de chemare în

judecată rezultă că, reclamantul solicită anularea ordinului nr. 80 ef din16 februarie

2018 „cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului

criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA

6

Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afecerilor Interne,

inspector principal Mihail Varban Gheorghe”, prin care în baza art. 50 lit. b), c),d) și

e) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pct. 7 subpct. 2), 8),9) și 11) din

Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, i s-a aplicat sancțiune disciplinară concediere din

poliție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la

serviciu, repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La acest capitol, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de fond a admis parțial cerințele

intimatului Mihail Varban și a anulat ordinul nr. 80 ef 16 februarie 2018 „cu privire

la sancționarea disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului criminalistic al

Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afecerilor de Interne, inspector

principal Mihail Varban Gheorghe”, s-a dispus restabilirea lui Mihail Varban în

funcția de ofițer - criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de poliție

Comrat al Direcției de poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne și s-a încasat de la recurent în beneficiul

reclamantului/intimatului salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă. Iar cerințele reclamantului în partea reparării prejudiciului moral în sumă de

30000 de lei au fost respinse ca fiind neîntemiate.

La rândul său, Colegiul reține că instanța de apel prin soluția pronunțată a

interpretat eronat normele de drept material, reținând ilegalitatea și netemeinicia

ordinului comisarului-șef al Inspectoratului General al Poliției nr. 80 ef din 16

februarie 2018, prin care Mihail Varban a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea

disciplinară sub formă de „concediere”.

Or, această concluzie vine în contradicție directă cu prevederile legale, care

nemijlocit stabilesc sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate funcționarilor publici cu

statut special, la caz ofițer-criminalist.

În temeiul art. 57 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se consideră

abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special,

săvîrșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative,

restrîngerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din

fișa postului.

Conform art. 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în

funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu

statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b)

mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad special; e) retrogradare în

funcție; f) concediere din funcția publică cu statut special.

Normele de drept enunțate statuează că angajatorul, este în drept să sancționeze

disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile

legii, în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

7

În acest context, instanța de recurs indică că din conținutul ordinului nr. 80 ef

din 16 februarie 2018 al Inspectoratului General al Poliției „ cu privire la sancționarea

disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de

Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afecerilor de Interne, inspector principal Mihail Varban

Gheorghe”, rezultă că ultimul s-a prezentat la serviciu în stare de ebrietate alcoolică

în ziua de 08 ianuarie 2018 și a absentat fără motive întemeiate de la locul de muncă

4 ore consecutiv la 10 februarie 2018.

În situația dată, angajatorul a concluzionat că Mihail Varban a încălcat

prevederile art. 50 lit. b), c),d) și e) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pct.

7 subpct. 2), 8),9) și 11) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu prevederile art. 50 lit. b),c) d) și e) al Legii nr. 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: b)

să acționeze cu competență, responsabilitate și devotament pentru îndeplinirea

atribuțiilor de serviciu, pentru protejarea și promovarea valorilor și intereselor

naționale ale Republicii Moldova, inclusiv în condițiile în care viața, sănătatea și

bunurile sale sânt amenințate, c) să respecte jurământul depus și normele

deontologice, d) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență,

să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și

conștiincioase a atribuțiilor de serviciu, e) să respecte principiile, normele și regulile

activității profesionale.

Conform pct.7 subpct. 2), 8), 9) și 11) din Codul de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 629 din 08 august 2017, potrivit căruia

funcționarul public cu statut special este obligat: 2)să respecte disciplina de serviciu,

8) să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale, 9) să promoveze

și să consolideze prin propria prestație imaginea publică a instituției pe care o

reprezintă și să respecte cerințele normelor unanim recunoscute de comportament în

familie și societate, 11) să nu admită exercitarea atribuțiilor de serviciu sub influența

băuturilor alcoolice, substanțelor narcotice sau psihotrope.

Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 08

august 2017, statuează la pct. 4 că, conduita profesională a funcționarului public cu

statut special se bazează pe următoarele principii: subpct. 7) profesionalismul –

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență,

promptitudine și corectitudine; 11) loialitatea, obligația de a servi cu bună credință

instituția în care activează, precum și interesele legitime ale cetățenilor, a se abține de

la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale

ale instituției; subpct. 16) integritatea morală, adoptarea unui comportament conform

normelor etice acceptate și respectate în societate.

La punctul 5 din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, este indicat că funcționarul public

cu statut special ocrotește și promovează următoarele valori morale și profesionale:

8

subpct. 3) onoarea și demnitatea, calități ce se manifestă prin reputația, autoritatea

personală și devotamentul față de datoria civică și de serviciu.

Analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și

normele legale citate mai sus, instanța de recurs constată, că ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 80 ef din 16 februarie 2018 „cu privire la sancționarea

disciplinară a ofițerului criminalist al Serviciului criminalistic al Inspectoratului de

Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor de Interne, inspector principal Mihail Varban

Gheorghe”, a fost emis în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu

respectarea procedurii.

Totodată, instanța de recurs reiterează că în susținerea ilegalității ordinului de

sancționare a lui Mihail Varban, instanțele de judecată ierarhic inferioare au luat în

considerare, prioritar, 2 argumente: 1) nu a fost adus la cunoștință reclamantului

/intimatului actul administrativ potrivit căruia urma să fie atras la muncă suplimentară

în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare; 2) autoritatea publică eronat

a interpretat că Mihail Varban a lipsit mai mult de 4 ore consecutiv e la locul de

muncă.

Instanța de recurs consideră că concluziile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare în acest sens se bazează pe o intepretare eronată a circumstanțelor cauzei

și cadrului normativ, aferent emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare

funcționarului public cu statut special, Mihail Varban.

Colegiul menționează că în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. j) al Legii nr. 288

din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut

special poate să înceteze pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe

parcursul unui an sau pentru comiterea unei încălcări grave.

Astfel, dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în

limitele stabilite de lege.

În acest context, este de menționat faptul că, pentru o singură abatere

disciplinară gravă ofițerului – criminalist îi poate fi aplicată chiar și sancțiunea

disciplinară „eliberare din serviciu”.

Iar, în cadrul anchetelor de serviciu, inițiate la data de 09 ianuarie 2018 și 10

ianuarie 2018, care ulterior la 12 ianuarie 2018 au fost comasate pentru examinare

într-o singură procedură în privința elucidării circumstanțelor prezentării la lucru în

presupusa stare de ebrietate alcoolică admisă de către Mihail Varban, precum și în

privința verificării cauzei lipsei de la serviciu al ultimului de 4 ore consecutiv, s-a

stabilit cu certitudine că Mihail Varban s-a prezentat pe 08 ianuarie 2018 la muncă în

stare de ebrietate alcoolică, iar la 10 ianuarie 2018, reclamantul a părăsit

samavolnic sediul Inspectoratului de Poliție Comrat și până la sfîrșitul zilei de muncă

nu a mai revenit, fapt prin care a admis absența fără motive întemeiate de la locul de

lucru de 4 ore consecutiv.

Or, aceste încălcări constituie abateri disciplinare pentru comiterea cărora poate

fi aplicată sancțiunea disciplinară - concediere din funcție.

În continuare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită poziția instanțelor ierarhic

9

inferioare precum că reclamantului nu i-a fost comunicat că urmează să fie atras la

muncă suplimentară în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare pentru

luna ianuarie 2018, conform graficului de serviciu aprobat de șeful Inspectoratului de

Poliție Comrat, or, pe acest caz au fost efectuate cercetări administrative în cadrul

Inspectoratului de Poliție Comrat, iar la materialele dosarului au fost anexate

declarațiile (explicațiile) colaboratorilor, care se aflau în tură cu intimatul și au

confirmat faptul că Mihail Varban cunoștea că este de servici, deși mai mult ca atât

pe 08 ianuarie 2018, s-a aflat în stare de ebrietate.

Astfel, instanța de recurs reține dispozițiile pct. 9 al Regulamentului în scopul

reacționării prompte la petițiile și informațiile despre săvârșirea infracțiunilor și

incidentelor, efectuării acțiunilor de urmărire penală, operative de investigație etc.,

șeful organului (subdiviziunii) afacerilor interne organizează pe lîngă unitatea de

gardă un grup operativ de urmărire penală și desemnează persoana de serviciu

responsabilă.

Conform pct.10 al Regulamentului în scopul reacționării prompte la petițiile și

informațiile despre săvârșirea infracțiunilor și incidentelor, efectuării acțiunilor de

urmărire penală, operative de investigație etc., regimului de lucru și componența

grupei operative de urmărire penală se stabilește prin dispoziția șefului organului

(subdiviziunii).

Incidente speței sunt și prevederile pct. 138 al Instrucțiunii privind organizarea

activității de cercetare penală în unitățile Inspectoratului General de Poliție, aprobat

prin Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 138 din 11 noiembrie 2013,

potrivit căruia pe lângă unitățile de gardă al Inspectoratului General de Poliție,

conducătorul acestora în conformitate cu graficul respectiv, constituie zilnic grupul

sau, în dependență de situația operativă, mai multe grupuri operative și de urmărirea

penală, care activează pe parcursul a 24 de ore, în următoarea componență: ofițerul de

urmărire penală-superior al grupului, ofițerul de investigații, inspectorul de sector,

specialistul criminalist, inspectorul serviciului supraveghere transport și circulația

rutieră, după caz, și alți angajați ai organelor de poliție.

Astfel, sub imperiul prevederilor citate supra, instanța de recurs învederează că

reclamantul/intimatul Mihail Varban activa în calitate de ofițer criminalist al

Inspectoratului de Poliție Comrat, respectiv făcînd parte și din componența grupurilor

operative și de urmărire penală, iar implicarea sa la muncă în zilele de sărbători

nelucrătoare aveau loc în baza graficului de serviciu aprobat de șeful unității de

serviciu.

Respectiv, din materialele cauzei se atestă că de șeful Inspectoratului de Poliție

Comrat a fost aprobat graficul de serviciu pentru luna ianuarie 2018, potrivit căruia

pentru ziua de 08 ianuarie 2018, în serviciu a fost inclus și ofițerul criminalist Mihail

Varban.

La acest capitol, instanța de recurs notează că reclamantul Mihail Varban nu a

avut careva obiecții la graficul de serviciu pentru luna ianuarie 2018 aprobat de șeful

Inspectoratului de Poliție Comrat or, potrivit art. 6 alin. (6) al Legii nr. 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are dreptul să refuze, în scris

și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul său ierarhic dacă acestea

10

sînt ilegale și trebuie să le aducă la cunoștința superiorului ierarhic al persoanei care a

dat dispoziția, ceea ce la caz nu se atestă.

Mai mult ca atât, Colegiul civil menționează că însăși reclamantul/ intimatul în

explicația sa din 05 februarie 2018 a recunoscut că pe 08 ianuarie 2018, orele 08:00 a

intrat în serviciu și că a consumat băuturi alcoolice în timpul exercitării obligațiilor

sale funcționale (vol. I, f.d. 70).

Iar, în temeiul prevederilor art. 123 alin. (6) din Cod de procedură civilă, faptele

invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a

negat.

Totodată, se reține că starea de ebrietate a lui Mihail Varban în timpul orelor de

serviciu se confirmă și prin actul comisiei privind constatarea prezenței angajatului în

stare de ebrietate alcoolică la locul de muncă din 08 ianuarie 2018, care a fost

semnat dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului și ai salariatului. La

acest segment, instanța de recurs notează că reclamantul/ intimatul nu a avut careva

obiecții la actul dat, nu a contestat dispozițiile acestuia, ce denotă temeinicia

acestuia.

Suplimentar, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că la materialele cauzei sunt anexate graficul de

serviciu aprobat de șeful unității (vol.I, f.d. 88-89), potrivit căreia se confirmă că

intimatul a fost inclus în graficul de serviciua grupului operativ și raportul din 08

ianuarie 2018 a șefului adjunct al Comisariatului de Poliție Comrat, comisar principal

Iu. Cîlicic (vol.I, f.d. 49), raportul din 08 ianuarie 2018 a lui Burșov A. (vol.I, f.d.

50), raportul din 08 ianuarie 2018 a lui Uzun Dmitrii. (vol.I, f.d. 52), raportul din 08

ianuarie 2018 a lui Culigu S. (vol.I, f.d. 50), explicațiile din 09 ianuarie 2018 a lui

Diulger S.(vol. I, f.d. 63), din care contrar afirmațiilor reclamantului preluate de

instanțele de judecată rezultă că Mihail Varban a comis pe 08 ianuarie 2018 abaterea

disciplinară prin prezentarea la serviciu în stare de ebrietate.

În continuare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită poziția instanțelor ierarhic

inferioare precum că nu a fost probat nici faptul că reclamantul/ intimatul a lipsit de

la muncă 4 ore consecutiv.

Aici, instanța de recurs notează că absența de la lucru a 4 ore în cursul zilei de

muncă, ce-i dă dreptul angajatorului să concedieze salariatul pe acest temei, se

consideră aflarea nemotivată a salariatului în afara teritoriului unității, cu care se află

în raport de muncă, sau în afara teritoriului obiectului, unde el trebuie să

îndeplinească lucrul încredințat în conformitate cu obligațiunile de serviciu.

Sub acest aspect, instanța de recurs subliniază că din actele cauzei se atestă că

la 10 ianuarie 2018, Mihail Varban s-a prezentat la serviciu la orele 08:00, iar în

jurul orelor 08:40 a părăsit locul de muncă, invocînd că are nevoie să alimenteze

telefonul, după care nu a revenit la serviciu, fapt ce se confirmă prin explicațiile și

rapoartele colaboratorilor. Mai mult ca atît, însăși Mihail Varban a indicat în

explicația sa că a fost prezent la serviciu la orele 08:00, iar după volantă a plecat

acasă, fără a comunica cuiva motivele plecării sale (vol.I, f.d. 77).

11

Respectiv, instanța de recurs atestă că instanțele ierarhic inferioare incorect au

constatat că absența la muncă de 4 ore la rînd fizic nu este posibil, pentru că de la

orele 08:00 pînă la orele 12:00 și de la ora 13:00 pînă la 17:00, timpul de lucru

constituie cîte 4 ore, or, la caz s-a demonstrat că contrar art. 86 alin. (1) lit. h) din

Codul muncii, reclamantul a absentat fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore

consecutiv în timpul zilei de muncă (fară a ține cont de pauza de masă).

Faptul că angajatorul în ordinul contestat a invocat că reclamantul a absentat

mai mult de 4 ore conseciutive în timpul zilei de muncă, nu consituie temei pentru

admiterea acțiunii.

În situația în care, conform art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii,

concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de

muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite

absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont

de pauza de masă) în timpul zilei de muncă, condiție ce se atesă la caz.

Prin urmare, Colegiul subliniază, că abaterea desciplinară comisă de Mihail

Varban se probează în baza notei explicative, declarațiilor, rapoartelor, toate acestea

fiind în coraborare și anexate la materialele cauzei.

Așadar, instanța de recurs reține că la caz, actul administrativ privind aplicarea

sancțiunii disciplinare intimatului a fost emis în strictă conformitate cu cerințele

legale.

Astfel, raportând circumstanțele expuse mai sus la cadrul legal invocat, se

constată că Mihail Varban a admis încălcarea normelor citate și a acționat în

contradicție cu dispozițiile cadrului legal pertinent. Or, s-a stabilit cu certitudine că

Mihail Varban a admis în activitatea sa abateri disciplinare prin încălcarea disciplinei

muncii, a prevederilor fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, ceea ce este inadmisibil, încălcînd astfel imaginea publică a instituției unde a

activat.

Prin urmare, Colegiul conchide că soluția instanțelor de judecată ierarhic

inferioare de admitere parțială a acțiunii și anularea a ordinului nr. 80 ef din 16

februarie 2018 „cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului criminalist al

Serviciului criminalistic al Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a

UTA Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor de

Interne, inspector principal Mihail Varban Gheorghe”, cu restabilirea lui în funcție și

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, este greșită, motiv

pentru care hotărârile urmează a fi casate cu emiterea unei noi decizii privind

respingerea acțiunii depuse de Mihail Varban. Or, la aplicarea sancțiunii disciplinare

reclamantului/intimatului au fost luate în considerare toate circumstanțele reale,

împrejurările obiective în care s-au săvârșit acțiunile incorecte/inacțiunile, cât și cele

personale – împrejurări subiective, care au legătură cu salariatul.

Luând în considerare cele expuse, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile Inspectoratului

General al Poliției au fost în concordanță cu circumstanțele speței, or, ordinul de

sancționare disciplinară a fost emis ca urmare a abaterilor disciplinare constatate.

12

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cît și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legale aplicabile speței,

motiv din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Varban urmează a fi respinsă.

Din considerentele menționate și reieșind din faptul, că cererea de recurs este

întemeiată, iar concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt

neîntemeiate, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie de

respingere a acțiunii depuse de Mihail Varban împotriva Inspectoratului General al

Poliției privind anularea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea

plăților salariale și a prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 224 alin.(10),3 lit. f), art. 248 alin.

(2) din Cod administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției.

Se casează integral decizia din 05 mai 2021 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Varban

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, terți

Inspectoratul de Poliție Comrat și Direcția de Poliție a Unității Administrative

Teritoriale Găgăuzia cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în

funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral cu emiterea unei noi

decizii, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Varban împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, terți

Inspectoratul de Poliție Comrat și Direcția de Poliție a Unității Administrative

Teritoriale Găgăuzia cu privire la anularea actului administrativ, restabilirea în

funcție, încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă

Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

13