2ra-1187/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la exercitarea urmăririi penale în termen rezonabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului încălcării dreptului la exercitarea urmăririi penale în termen rezonabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1187/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la exercitarea urmăririi penale în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1187/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O. Dvornic)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cotruță, V. Sârbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
15 septembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul
recurentului Andrei Popa, avocatul Serghei Mocanu și a recursului declarat de către
reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Daniel
Pantea,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Popa
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
faptului încălcării dreptului la exercitarea urmăririi penale într-un termen rezonabil,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admis apelul declarat de către reprezentantul apelantului Andrei Popa, avocatul
Serghei Mocanu, a fost casată integral hotărârea din 10 martie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea parțială
a cererii de chemare în judecată depusă de către Andrei Popa, în partea constatării
încălcării dreptului acestuia la exercitarea urmăririi penale în privința sa într-un
termen rezonabil în cadrul dosarului penal, încasarea din contul bugetului de stat
prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui
Andrei Popa a sumei în mărime de 20 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului
moral și a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, cererea de
chemare în judecată a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată,
c o n s t a t ă:
La data de 18 ianuarie 2021, Andrei Popa a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea faptului
încălcării dreptului la exercitarea urmăririi penale într-un termen rezonabil,
repararea prejudiciului moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.
1
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 01 noiembrie 2016 de către SUP
al IP Buiucani în baza art. 191 alin.(5) Cod penal a fost pornită urmărirea penală în
cauza nr. 2016032850.
Afirmă reclamantul că, ulterior, la 23 decembrie 2016, Andrei Popa a fost
recunoscut în calitate de bănuit, iar la data de 23 martie 2017 a fost pus sub învinuire
în cauza penală nr. 2016032850 în baza art. 42,191 alin.(5) Cod penal.
Mai afirmă reclamantul faptul că, la 29 iunie 2020 cauzele penale nr.
2013790011 și nr.2016032850 au fost conexate.
Menționează acesta că, prin ordonanța procurorului delegat în Procuratura
pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale mun. Chișinău,
Viorel Gaina, la 26 august 2020, Andrei Popa a fost scos de sub urmărirea penală
în cauza penală nr. 2013790011.
Susține reclamantul că, dreptul acestuia la examinarea cauzei penale într-un
termen rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului de peste trei ani,
iar pornind de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011,
instanța este obligată să constate încălcarea dreptului subiectiv a lui Andrei Popa la
examinarea în termen rezonabil a procesului penal și să dispună încasarea din
contul bugetului de stat în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în mărime
de 5000 euro.
Cere reclamantul constatarea încălcării dreptului subiectiv la exercitarea
urmăririi penale într-un termen rezonabil în cadrul dosarului penal nr. 2013790011
precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 euro cât și încasarea
cheltuielilor de judecată în mărime de 4000 lei.
Prin hotărârea din 10 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către reprezentantul apelantului Andrei Popa, avocatul Serghei Mocanu,
a fost casată integral hotărârea din 10 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea parțială a cererii de
chemare în judecată depusă de către Andrei Popa, în partea constatării încălcării
dreptului acestuia la exercitarea urmăririi penale în privința sa într-un termen
rezonabil în cadrul dosarului penal, încasarea din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Andrei Popa a sumei în
mărime de 20 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral și a sumei de 1000
lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, cererea de chemare în judecată a fost
respinsă, ca fiind neîntemeiată.
În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima
instanță este în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța nu a constatat corect
toate circumstanțele, concluziile fiind neîntemeiate și contradictorii cu materialele
cauzei.
Din materialele cauzei rezultă că, la data de 18 ianuarie 2021, Andrei Popa a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu
privire la constatarea faptului încălcării dreptului la exercitarea urmăririi penale
2
într-un termen rezonabil, repararea prejudiciului moral cauzat și încasarea
cheltuielilor de judecată.
La caz, sa constatat că, la data de 01 noiembrie 2016 de către SUP al IP
Buiucani în baza art. 191 alin.(5) Cod penal a fost pornită urmărirea penală în cauza
nr. 2016032850.
În acest context, la 23 decembrie 2016, Andrei Popa a fost recunoscut în
calitate de bănuit, iar la data de 23 martie 2017 a fost pus sub învinuire în cauza
penală nr. 2016032850 în baza art. 42,191 alin.(5) Cod penal. Mai mult, la 29 iunie
2020 cauzele penale nr. 2013790011 și nr. 2016032850 au fost conexate.
Ulterior, prin ordonanța procurorului delegat în Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale mun. Chișinău, Viorel
Gaina, la 26 august 2020, Andrei Popa a fost scos de sub urmărirea penală în cauza
penală nr. 2013790011.
Astfel, dreptul reclamantului la examinarea cauzei penale într-un termen
rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului de peste trei ani, iar
pornind de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, instanța
este obligată să constate încălcarea dreptului subiectiv a lui Andrei Popa la
examinarea în termen rezonabil a procesului penal și să dispună încasarea din
contul bugetului de stat în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în mărime
de 5000 euro.
La caz, instanța de apel just a constatat că, suma de 20 000 lei pentru
repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de
exercitare a urmăririi penale, constituie o satisfacție echitabilă a despăgubirilor, și
ar atinge scopul și finalitatea prevăzută de lege.
De asemenea, instanța de apel corect a reținut că, reclamantul nu a pus piedici
urmăririi penale, dar nici nu a intervenit cu cereri de accelerare, acordând termen
organului de urmărire penală pentru efectuarea acțiunilor necesare aflării
adevărului.
Prin urmare, la calcularea prejudiciului cauzat, întemeiat, instanța de apel a
concluzionat că, suma de 5000 euro pretinsă în calitate de prejudiciu moral, este
una exagerată în raport cu încălcarea invocată, iar suma prejudiciului de 20 000 lei,
ținînd cont de termenul urmăririi penale, miza reclamantului, interesul și
complexitatea procedurii poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce la o
satisfacție echitabilă persoanei vătămate, și este una corelativă cu practica judiciară
pe cazuri similare.
Mai mult ca atât, Colegiul ține să accentueze că, reieșind din practica
judiciară în instanțele naționale și recomandarea Consiliului Uniunii Avocaților din
30 martie 2012 privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către
instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, ordinul de plată anexat la
materialele cauzei, faptul că acțiunea a fost admisă parțial, urmează a fi admisă
parțial și pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de
4000 lei, cu încasarea sumei de 2000 lei, ce constituie cheltuielile de asistență
juridică suportate în cadrul examinării cauzei civile.
Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect
3
a ajuns la concluzia de a admite cererea de apel depusă de reprezentantul
apelantului Andrei Popa, avocatul Serghei Mocanu. A dispus casarea integrală a
hotărârii din 10 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea
unei noi hotărâri privind admiterea parțială a cererii de chemare în judecată depusă
de către Andrei Popa, în partea constatării încălcării dreptului acestuia la
exercitarea urmăririi penale în privința sa într-un termen rezonabil în cadrul
dosarului penal, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului
Justiției al RM în beneficiul lui Andrei Popa a sumei în mărime de 20 000 lei cu
titlu de reparare a prejudiciului moral și a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca fiind
neîntemeiată.
La 26 mai 2021, reprezentantul recurentului Andrei Popa, avocatul Serghei
Mocanu a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 20 mai
2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a
a deciziei instanței de apel în partea cuantumului prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată, cu modificarea în această parte a sumei cu titlu de
repararea a prejudiciului moral de 5000 euro și a sumei de 4000 lei cheltuieli de
judecată.
La 06 august 2021, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, Daniel Pantea, a depus cerere de recurs împotriva deciziei
instanței de apel din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe
din 10 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În motivarea recursurilor, recurenții au exprimat dezacordul cu decizia
recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul
prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.
Reprezentantul recurentului Andrei Popa, avocatul Serghei Mocanu și
reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Daniel Pantea au opinat că,
instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat
pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar
probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în
contradicție cu circumstanțele cauzei.
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 01 iulie 2021 și
la 09 august 2021 instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul,
informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 175).
Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură
civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 20 mai 2021, iar cererile de recurs
au fost depuse la 26 mai 2021 și la 06 august 2021.
Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la
proces la 28 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal,
4
conform scrisorii de însoțire (f.d.164, 165), însă careva date ce ar confirma
recepționarea acesteia de către recurenți la actele cauzei lipsesc. Astfel, recursurile
sunt declarate în termen.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de către reprezentantul
recurentului Andrei Popa, avocatul Serghei Mocanu și reprezentantul recurentului
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Daniel Pantea, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de către reprezentantul
recurentului Andrei Popa, avocatul Serghei Mocanu și reprezentantul recurentului
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Daniel Pantea, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul
părților recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
5
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera ca fiind inadmisibile recursurile declarate de către reprezentantul
recurentului Andrei Popa, avocatul Serghei Mocanu și reprezentantul recurentului
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Daniel Pantea.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului
Andrei Popa, avocatul Serghei Mocanu și recursul declarat de către reprezentantul
recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Daniel Pantea, împotriva
deciziei din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6