2ra-709 — încasarea prejudiciului

2ra-709 — încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-709/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător - E. Badan-Melnic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători - M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca

D E C I Z I E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

examinând recursurile declarate de Străisteanu Gheorghe și de Ministerul Justiției

al RM

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu Gheorghe

către Ministerul Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2021, prin care a fost

admis apelul declarat de Străisteanu Gheorghe, casată parțial hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2020 și emisă o nouă hotărâre în partea

casată,

c o n s t a t ă:

La 11 februarie 2020, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată către Ministerul Justiției RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral în mărime de

2000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 27 octombrie 2017 a depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal

de Stat cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și

repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 martie 2018, cererea

de chemare în judecată a fost admisă parțial.

Cu toate că la 29 martie 2018 a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei

instanțe, hotărârea integrală a fost întocmită timp de doi ani.

Totodată, la 06 noiembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie

(menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2020) prin care a

respins apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat și a admis apelul declarat de

Străisteanu Gheorghe, dispunând încasarea din contul Serviciului Fiscal de Stat în

beneficiul lui Străisteanu Gheorghe a sumei de 200 lei cu titlu de prejudiciu moral,

în rest pretențiile fiind respinse.

Astfel, reclamantul a menționat că examinarea cauzei care a fost extrem de

1

importantă pentru el, a durat 2 ani și 5 luni, ceea ce constituie o încălcare gravă a

termenului rezonabil și echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2020, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Străisteanu Gheorghe și s-a constatat încălcarea

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile la cererea înaintată de

Străisteanu Gheorghe împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a cererii în

termen legal și repararea prejudiciului moral.

În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La 08 septembrie 2020, Străisteanu Gheorghe a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2020, solicitând casarea

parțială a acesteia, în partea respingerii pretenției privind repararea prejudiciului

moral, și emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să

fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2021, a fost admis apelul

declarat de Străisteanu Gheorghe.

- S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07

septembrie 2020, în partea respingerii cererii cu privire la repararea prejudiciului

moral și s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care:

- S-a admis parțial cererea depusă de Străisteanu Gheorghe cu privire la repararea

prejudiciului moral.

- S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în

beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 300 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, cerința cu privire la repararea prejudiciului moral s-a respins, ca fiind

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare cu

circumstanțele cauzei, Curtea de apel a remarcat netemeinicia soluției primei

instanțe în partea în care s-a respins cererea cu privire la repararea prejudiciului

moral, cauzat în urma încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei civile.

Or, prin prisma Legii Parlamentului nr.87 din 21 aprilie 2011 ”privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești”, Străisteanu Gheorghe este îndreptățit de a solicita despăgubiri

morale.

De asemenea, instanța de apel a menționat că simpla constatare a încălcării nu

constituie prin sine o reparare a prejudiciului moral, or, încasarea acestuia constituie

o obligație impusă prin Lege. În acest context aplicarea art.5 alin.(2) al Legii

Parlamentului nr.87 din 21 aprilie 2011 ”privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești”,

constituie o excepție de la art.2 alin.(1), a aceleași legi și nu o regulă.

Totodată, instanța de apel a considerat că suma de 2000 lei solicitată de

Străisteanu Gheorghe cu titlu de prejudiciu moral, este exagerată, urmând a fi

încasată suma de 300 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat,

care în opinia instanței reprezintă o satisfacție echitabilă și rezonabilă în raport cu

perioada judecării cauzei, fiind în relație de proporționalitate cu gravitatea

suferințelor psihice suportate.

2

La 02 martie 2021, prin intermediul serviciului poștal, Străisteanu Gheorghe a

depus cerere de recurs prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 07 septembrie 2020 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 20

ianuarie 2021, în partea reparării prejudiciului moral și emiterea unei hotărâri noi

prin care să fie încasată de la bugetul de stat suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei

civile din 27 octombrie 2017.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, Străisteanu Gheorghe a

invocat că decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2021 și hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2020, în partea contestată,

sunt ilegale și emise contrar prevederilor legislației în vigoare.

Astfel, recurentul a remarcat că, în calitate de reclamant, a prezentat probe

incontestabile care confirmă faptul că prin încălcarea dreptului la examinarea în

termen rezonabil a cauzei civile din 27 octombrie 2017, instituțiile statului au trecut

peste toate limitele legale, circumstanțe care i-au provocat daune morale și materiale

irecuperabile.

De asemenea, a menționat că prejudiciul moral cauzat solicitat în mărime de 2000

lei este cu mult mai mic decât sumele oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile

Omului în cauze similare decise împotriva Republicii Moldova.

În concluzie, făcând referire la recomandările și practica instanțelor naționale în

cauze similare, recurentul a considerat neîntemeiată concluzia instanței de apel

privind compensarea prejudiciului moral în cuantum de 300 lei, deoarece termenul

de examinare a cauzei - 2 ani și 5 luni, este un termen care încalcă dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, dar și prevederile legislației naționale

și internaționale.

La 02 aprilie 2021, a fost înregistrată cererea de recurs depusă de Ministerul

Justiției al RM, prin care s-a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 20

ianuarie 2021 și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07

septembrie 2020.

În motivarea recursului s-a invocat că circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, care se consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe

veridice și suficiente, instanța a aplicat eronat normele de drept material și normele

de drept procedural, apreciind arbitrar poziția participanților la proces și a probelor

anexate la materialele cauzei.

Astfel, recurenta consideră că suma încasată de instanța de apel, nu poate fi

considerată o reparație echitabilă în sensul art. 41 din Convenție, datorită faptului că

pretențiile reclamantului sunt nejustificate.

Mai mult ca atât, a remarcat că în anumite situații acordarea de satisfacții

materiale nu constituie o regulă, deoarece, o recunoaștere oficială și publică a

violării poate constitui uneori prin sine o satisfacție.

În context, recurentul consideră că instanța de apel a interpretat norma art.5 alin.

(1) din Legea nr.87 distinct de întregul act normativ. La caz alin. (1) al art. 5 urma

să fie interpretat în coroborare cu alin.(2) al acestui articol care prevede că instanța

este în drept să decidă că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine

o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

Respectiv, instanța de apel urma să argumenteze preferința argumentelor în

3

favoarea obligării instanței de a dispune încasarea satisfacției echitabile, față de

argumentele în favoarea considerării că simpla constatare a încălcării dreptului

reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

În concluzie, cu referire la prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură

civilă în coroborare cu articolul 1423 alin. (1) din Codul civil, recurenta a menționat

că pretențiile cu titlu de compensare a prejudiciului moral sunt neîntemeiate. Or,

Străisteanu Gheorghe nu a prezentat probe pertinente și concludente care ar

confirma faptul cauzării unui asemenea prejudiciu, iar instanța de apel nu a verificat

întrunirea condițiilor de reparare a prejudiciului moral.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 20

ianuarie 2021, a fost expediată părților în proces la 02 martie 2021, prin intermediul

poștei electronice. (f.d.115)

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit

constată că cererile de recurs depuse de Străisteanu Gheorghe, la 02 martie 2021, și

de Ministerul Justiției al RM, la 07 aprilie 2021, sunt în termen.

Prin încheierea Completului Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 14 iulie 2021, recursurile declarate de

Străisteanu Gheorghe și de Ministerul Justiției al RM, au fost considerate

admisibile.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

declarat de Ministerul Justiției al RM și va admite recursul declarat de Străisteanu

Gheorghe, cu modificarea deciziei instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept: - să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs; - să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau

hotărârea primei instanțe.

La caz, potrivit circumstanțelor elucidate, se reține că la 27 octombrie 2017

Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului

Fiscal de Stat, cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, a

dreptului de examinare în termen a cererii și repararea prejudiciului moral.

La 30 octombrie 2017, cererea de chemare în judecată a fost repartizată, prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului Pasecinic

Nicolae, iar prin încheierea din 01 noiembrie 2017, cererea de chemare în judecată a

fost primită în procedură, fixându-se ședința de judecată pentru 15 noiembrie 2017.

În ședința de judecată din 15 noiembrie 2017, reprezentantul Serviciului Fiscal de

4

Stat a formulat o cerere de conexare a cauzei civile cu o altă cauză, aflată în

procedura aceleiași instanțe. Prin încheierea din 15 noiembrie 20017, s-a dispus

transmiterea cauzei pentru examinarea posibilității de conexare judecătorului

Hadîrcă Victoria, iar prin încheierea din 21 decembrie 2017, cererea de conexare a

fost respinsă.

În urma Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 36/1 din 18 ianuarie

2018 privind specializarea judecătorilor în materie de insolvabilitate și lichidare în

cadrul Judecătoriilor și Curților de Apel, a fost emisă Dispoziția Președintelui

Judecătoriei Chișinău, nr. 5 din 22 ianuarie 2018, privind desemnarea judecătorului

Pasecinic Nicolae în calitate de judecător specializat în materie de insolvabilitate și

lichidare.

Ulterior, prin încheierea din 07 februarie 2018, Vicepreședintele Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani – Dorin Dulghieru, a dispus redistribuirea cauzei civile

intentată la cererea depusă de Străisteanu Gheorghe, altui judecător pentru

examinare, astfel, la 15 februarie 2018, cauza a fost repartizată aleatoriu

judecătorului Olga Ionașcu care a stabilit ședință de judecată pentru 19 martie 2018.

În ședința de judecată din 19 martie 2018, s-au prezentat reclamantul Străisteanu

Gheorghe și reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat, cauza fiind examinată în fond,

iar deliberarea a fost amânată pentru 27 martie 2018.

Astfel, la 27 martie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat

dispozitivul hotărârii pe marginea acțiunii lui Străisteanu Gheorghe, prin care a

admis parțial cererea de chemare în judecată și a constatat încălcarea de către

Serviciul Fiscal de Stat a dreptului lui Străisteanu Gheorghe de acces la informație și

de examinare în termen a cererii din 10 septembrie 2017, obligând Serviciul Fiscal

de Stat să-i comunice reclamantului informația solicitată prin cererea din 10

septembrie 2017 în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În

rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

La 29 martie 2018 și 23 aprilie 2018, Străisteanu Gheorghe și, respectiv, Serviciul

Fiscal de Stat au contestat cu apel actul judecătoresc, dosarul fiind expediat Curții

de Apel Chișinău pentru examinare în ordine de apel, la 15 august 2019.

Ședința de judecată stabilită pentru data de 23 octombrie 2019, a fost amânată

pentru data de 06 noiembrie 2019, întru asigurarea expedierii în adresa lui

Străisteanu Gheorghe a copiei referinței depuse de Serviciul Fiscal de Stat.

La ședința din 06 noiembrie 2019, în prezența reprezentatului Serviciului Fiscal

de Stat, Curtea de Apel Chișinău a emis decizia prin care s-a respins apelul declarat

de Serviciul Fiscal de Stat și s-a admis apelul declarat de Străisteanu Gheorghe, cu

casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 martie 2018, în

partea respingerii pretenției cu privire la încasarea prejudiciului moral, și s-a emis o

nouă hotărâre prin care pretenția a fost admisă parțial și s-a încasat de la Serviciul

Fiscal de Stat în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 200 lei. În rest

hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 26 noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2019, iar prin încheierea Curții Supreme

de Justiție din 05 februarie 2020, recursul a fost declarat inadmisibil.

Astfel, Străisteanu Gheorghe a depus prezenta cerere de chemare în judecată către

Ministerul Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei menționate supra, și repararea prejudiciului moral în

5

mărime de 2000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 septembrie 2020, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Străisteanu Gheorghe și s-a constatat încălcarea

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile la cererea înaintată de

Străisteanu Gheorghe împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a cererii în

termen legal și repararea prejudiciului moral.

În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2021, a fost admis apelul

declarat de Străisteanu Gheorghe. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 07 septembrie 2020, în partea respingerii cererii cu privire la

repararea prejudiciului moral și s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care

s-a admis parțial cererea depusă de Străisteanu Gheorghe cu privire la repararea

prejudiciului moral și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al RM în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 300 lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

În rest, cerința cu privire la repararea prejudiciului moral s-a respins, ca fiind

neîntemeiată.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs, Străisteanu Gheorghe consideră că

cuantumul prejudiciului moral încasat de instanța de apel nu este în raport cu

suferințele pe care le-a avut în urma încălcării dreptului său de examinare în termen

a cauzei, iar Ministerul Justiției al RM consideră că instanța de apel fără temei a

dispus încasarea prejudiciului moral.

În materie de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție menționează că, conform art. 1 alin. (1) și (2) al Legii

nr. 87 din 21 aprilie 2011 ”privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești”, scopul prezentei legi este

crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești.

Aplicarea și interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma

legislației naționale, a prevederilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului.

Potrivit art. 2 al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică

ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în

instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel

de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile

stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot

fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului

(denumită în continuare reclamant).

6

Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală,

a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de

stat debitoare.

Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în

funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și

de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul

reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a

autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru

reclamant.

Conform art.4 alin.(1) - (3) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina probațiunii

lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției al RM, iar sarcina de

a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcаre și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,

autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea

responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un

raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz,

dosarul sau o copie de pe dosar.

Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris și

va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității

implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității

responsabile de executarea hotărârii judecătorești; date despre acțiunile procesuale

întreprinse, termenele de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile

procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte

date relevante privind respectarea termenului rezonabil.

Conform art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza

în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent

și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și

obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie

penală îndreptată împotriva sa.

Cerința Convenției trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare

durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul

autorităților competente și al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului

instanței și exercitarea căilor de atac.

Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înlăturarea

incertitudinii în care se găsesc părțile prin restabilirea, cât mai curând posibil, a

drepturilor încălcate și prin reinstaurarea legalității, care trebuie să guverneze toate

raporturile juridice într-un stat de drept, ceea ce constituie o garanție a unui proces

echitabil.

7

CEDO a declarat (în cauza Stogmuller vs Austria) că examinarea într-un termen

rezonabil a fiecărei cauze reprezintă o garanție procesuală, scopul căreia este de a

proteja toți justițiabilii împotriva duratei excesive a procedurii. Asemenea dispoziție

subliniază că, justiția nu trebuie să fie înfăptuită cu o întârziere care ar putea

compromite eficiența și credibilitatea sa. Convenția statuează exigența examinării

într-un termen rezonabil atât pentru cauzele civile, cât și penale.

În sensul enunțat, Colegiul lărgit reține că, pentru a determina dacă a fost sau nu

respectată garanția termenului rezonabil trebuie să fie luate în considerație doar

întârzierile imputabile Statului, care este responsabil de întârzieri cauzate de toate

autoritățile sale administrative sau judiciare. Dacă CEDO se pronunță asupra

cazurilor referitoare la durata unei proceduri, ea se referă la principiul unei bune

administrări a justiției, altfel spus la obligația instanțelor judecătorești naționale de a

expedia operativ dosarele care sunt depuse.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și prevederilor Legii

nr.87 din 21 aprilie 2011, încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei

urmează a fi stabilit prin următoarele criterii: - Complexitatea cauzei, ce se

determină pornind de la numărul părților implicate în proces, obiectul dedus

judecării din punct de vedere factologic sau juridic, astfel încât în circumstanțele

cauzei contravenționale examinate anterior de instanțele judecătorești; -

Comportamentul părților și a instanței de judecată, ce implică examinarea obiectivă

a atitudinii acestora în cadrul examinării cauzei corespunzătoare.

Astfel, Colegiul lărgit atestă că, prima instanță și instanța de apel, corect au

constatat încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile la

cererea înaintată de Străisteanu Gheorghe împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de

examinare a cererii în termen legal și repararea prejudiciului moral.

Or, deși gradul de complexitate a cauzei (tergiversarea examinării căreia se

invocă), era unul mediu, iar părțile în proces nu au manifestat un comportament care

ar condiționa tergiversarea examinării prezentei cauze, în urma studierii materialelor

cauzei, se constată că factorul care a condiționat termenul îndelungat de examinare a

cauzei civile, a fost anume conduita instanței de fond, care, examinând cauza într-un

termen rezonabil (27 octombrie 2017 - depunerea cererii de chemare în judecată și

27 martie 2018 - emiterea hotărârii), a expediat dosarul Curții de Apel Chișinău,

abia la data de 15 august 2019.

În context, este de remarcat că termenul de la data depunerii cererii de apel (29

martie 2018) și până la soluționarea acesteia (06 noiembrie 2019) de asemenea, nu

poate fi considerat unul rezonabil.

Prin urmare, sunt întrunite temeiurile legale pentru constatarea faptului încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile, circumstanțe care, pe de o

parte, confirmă temeinicia concluziilor instanțelor inferioare, iar pe de alta, combat

argumentele Ministerului Justiției al RM invocate în acest sens.

Totodată, Colegiul lărgit apreciază rezumatul instanței de apel în comun cu

justificările lui Străisteanu Gheorghe și, respectiv, consideră neîntemeiate

argumentele Ministerului Justiției al RM, referitor la pretențiile de încasare a

prejudiciului moral, deoarece, potrivit prevederilor art.5 alin.(1) al Legii

Parlamentului nr. 87 din 21 aprilie 2011 ”privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

8

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești”, în

urma constatării faptului că, a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța

de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în

contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor

de judecată.

Mai mult ca atât, Colegiul lărgit consideră că compensarea prejudiciului moral

solicitat de Străisteanu Gheorghe, în sensul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, este

justificat prin faptul că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

a fost emis la 27 martie 2018, iar după contestarea cu apel, dosarul a fost expediat

Curții de Apel Chișinău abia la 15 august 2019, adică peste aproximativ un an și

șase luni.

În context, urmează de menționat că la caz, este întrunit încă un criteriu care

determină necesitatea compensării prejudiciului moral, și anume importanța cauzei

pentru reclamantul/recurent. Or, din împrejurările constatate, reiese că soluționarea

în ordine de apel a acțiunii împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a

cererii în termen legal și repararea prejudiciului moral, avea o importanță majoră

pentru Străisteanu Gheorghe. Însă, în perioada în care instanțele de judecată au

admis anumite deficiențe de procedură, reclamantul/recurent nu a putut obține în

termen rezonabil, o hotărâre judecătorească, care la rândul său i-ar conferi anumite

drepturi.

Suplimentar, Colegiul lărgit consideră că în cadrul procesului de judecată,

interesul lui Străisteanu Gheorghe pentru soluționarea cauzei în termen restrâns, s-a

manifestat inclusiv prin depunerea (peste o zi de la pronunțarea hotărârii) a cererii

de apel.

Ținând cont de circumstanțele elucidate supra în coroborare cu prevederile

legislației aplicabile cauzei, este apreciată concluzia instanței de apel că Străisteanu

Gheorghe este îndreptățit la despăgubiri pentru daune morale.

Cu referire la argumentele Ministerului Justiției al RM, precum că Străisteanu

Gheorghe ar fi acceptat tacit toate acțiunile întreprinse de autoritatea judecătorească,

Colegiul lărgit menționează că, participanții la proces nu pot influența asupra

conduitei instanței de judecată.

Astfel, insuficiența rolului diriguitor a instanțelor de judecată, nu-i poate fi

imputată lui Străisteanu Gheorghe în sensul art. 2 alin. (2) al Legii Parlamentului nr.

87 din 21 aprilie 2011 ”privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești”.

Suplimentar, cu referire la argumentele Ministerului Justiției al RM, Colegiul

lărgit reține că acesta face doar o descriere a circumstanțelor de fapt și normelor

legale referitoare la constatarea dreptului la examinarea în termen a cauzei, care de

altfel au fost elucidate de instanțele inferioare și cărora le-a fost dată apreciere

corectă, fără însă a elucida încălcarea esențială a unor prevederi legale în raport cu

circumstanțele cauzei.

În concluzie, analizând în ansamblul lor toate circumstanțele relevante speței în

cauză, prin prisma normelor legale ce reglementează soluționarea litigiului dat,

Colegiul lărgit consideră neîntemeiate argumentele recurentului cu privire la lipsa

9

de atitudine a lui Străisteanu Gheorghe față de termenul de examinare a cauzei și,

respectiv, constată temeinicia concluziilor instanțelor de judecată referitor la

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și compensarea

prejudiciului moral, or, la caz, instanța de judecată, în procedura căreia se afla

litigiul pornit dintre Străisteanu Gheorghe și Serviciul Fiscal de Stat, a admis

tergiversarea examinării cauzei.

Cu referire la cuantumul prejudiciului moral, în urma constatării încălcării

dreptului de examinare în termen rezonabil a cauzei, Colegiul lărgit reiterează că

acesta se stabilește în coroborare cu prevederile art.2 alin.(6) din Legea

Parlamentului nr. 87 din 21 aprilie 2011 ”privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești”.

De asemenea, în temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, în urma aprecierii criteriului de prejudiciu

moral, este necesar ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acesta să

aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în considerație

principiul general al echității și că suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu

sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare.

Este remarcabil faptul că decizia CEDO (cauza Marian și alții vs Republica

Moldova), ținând cont de jurisprudența sa în materie (cauza Scordino vs Italia (nr. 1)

[MC], nr. 36813/97, § 268-270, CEDO 2006 V, și Cristea, § 58-60), servește drept

punct de reper pentru stabilirea cuantumului prejudiciului moral, cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

În acest sens, Colegiul lărgit constată că fiind învestită cu examinarea prezentului

litigiu, constatând încălcarea dreptului lui Străisteanu Gheorghe de examinare în

termen rezonabil a cauzei și încasând de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al RM, prejudiciul moral în cuantum de 300 lei, instanța de

apel au dispus achitarea unei sume disproporționate perioadei de examinare a

cauzei.

Astfel, luând în considerație că hotărârea pe cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă la 27 octombrie 2017 de Străisteanu Gheorghe împotriva

Serviciului Fiscal de Stat cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, a fost emisă la 27

martie 2018 și, cu toate că cererea de apel a fost depusă la 29 martie 2018, hotărârea

integrală a fost întocmită timp de aproape doi ani, iar decizia Curții de Apel

Chișinău a fost emisă deja la 06 noiembrie 2019, cu alte cuvinte examinarea cauzei

a durat peste 2 ani, Colegiul lărgit consideră că suma de 1000 (o mie) lei, reprezintă

un cuantum echitabil și rezonabil al prejudiciului moral pe care Străisteanu

Gheorghe urmează să-l primească, în urma încălcării dreptului său de examinare în

termen rezonabil a cauzei.

Din cele enunțate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat

de Ministerul Justiției al RM, de a admite recursul declarat de Străisteanu Gheorghe

și de a modifica decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2021 în privința

10

majorării cuantumului prejudiciului moral cauzat reclamantului de la suma de 300

(trei sute) lei până la suma de 1000 (o mie) lei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al RM.

Se admite recursul declarat de Străisteanu Gheorghe.

Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2021, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu Gheorghe către Ministerul

Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, în partea cuantumului

prejudiciului moral încasat.

Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în

beneficiul lui Străisteanu Gheorghe, prejudiciul moral în mărime de 1000 (o mie)

lei, cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile.

În rest decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2021, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

11