2ra-1215/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1215/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul central (jud. I. Dragulean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

18 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alina

Turchin, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Alinei Turchin, reprezentată

de avocatul Ghenadie Odobescu împotriva lui Leonid Jidacevschi cu privire la

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Alina Turchin și menținută hotărârea din 17 februarie 2021

a Judecătoriei Edineț sediul central, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 3 noiembrie 2020, Alina Turchin, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Leonid Jidacevschi

cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, activând în calitate de bucătar la stâna de

capre ce aparține SRL „Capra de Aur”, fondatorul fiind Leonid Jidacevschi, situată

în sat. Alexeevca r-nul Edineț, nu i-a fost achitat salariul pentru lucrul efectuat în

perioada mai 2016 - septembrie 2017.

La 9 iunie 2020, a depus către Inspectoratul de Poliție Edineț, prin intermediul

Procuraturii r-nului Edineț, o plângere, care fiind examinată de către inspectorul

principal al IP Edineț, Veaceslav Gavriliuc, a refuzat în pornirea procedurii

contravenționale în privința fondatorului SRL „Capra de Aur”, Leonid Jidacevschi

prevăzută de art. 55 alin. (3) lit. (a), 552 și 57 alin. (1) Cod contravențional, din cauză

că termenul de prescripție de a atrage persoana la răspundere contravențională a

expirat.

A remarcat că din această stare derivă cu certitudine că a suferit un prejudiciu

moral materializat într-o suferință psihică, care depășește măsura a ceea ce este

normal suportabil.

1

Astfel, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice suportate

constituie suma de 10 000 de lei, necesară pentru a-i reabilita starea emoțională ce

i-a fost dezechilibrată.

Pârâtul cu vinovăție a acționat în mod ilicit și cauzând un prejudiciu moral

prin acțiunile sale, este pasibil de răspunderea de daune menționate în art. 1998 și

2036 alin. (1) Cod civil.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 16 alin. (1) lit. (g), 19

alin. (1), (3), (5), 2025 alin. (1), 2036 alin. (1)-(2), 2037 alin. (1)-(3) Cod civil,

art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Leonid Jidacevschi în beneficiul

său a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu nepatrimonial.

Prin hotărârea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Edineț sediul central, a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Alina Turchin și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că reclamanta/apelantă Alina Turchin a invocat că urma să i se achite

salariu de 3 000 de lei pe lună, pe care nu l-a primit, iar Leonid Zidacevschi a indicat

în explicația sa la poliție că ultima cu adevărat a activat la acesta la stână, la

înțelegere, cu un salariu de 2 000 de lei pe lună, pe care îl achita lunar.

Prima instanță și instanța de apel au notat că Alina Turchin nu a formulat o

acțiune civilă în judecată cu privire la încasarea restanței salariale, nu a confirmat

prin niciun mijloc de probă că pârâtul/intimat cu adevărat are față de aceasta restanțe

salariale.

Astfel, reclamanta/apelantă nu a prezentat niciun mijloc probant care să

confirme cauzarea prejudiciului moral, ținând cont că nici nu s-a stabilit la caz

existența restanțelor salariale față de aceasta, prin urmare, probele prezentate de

către Alina Turchin nu permit de a stabili dacă a fost cauzat sau nu un prejudiciu

moral în urma săvârșirii unui delict.

Totodată, a fost menționat că la caz, soluționarea cazului contravențional și

anume a faptelor contravenționale prevăzute la art. 55 alin. (3) lit. a), art. 552 și

art. 57 alin. (1) Cod contravențional, țin de competența Inspectoratului de Stat al

Muncii, dar nu a Inspectoratului de Poliție Edineț. Inspectoratul de Poliție Edineț a

fost în drept doar să constate contravențiile și să întocmească procesul-verbal de

constatare, pe care ulterior urma să-l expedieze organului competent în vederea

soluționării și emiterii unei decizii pe caz.

Prin urmare, ținând cont că concluzia cu privire la rezultatele controlului din

17 iunie 2020 a fost emisă de un organ necompetent, aceasta nu poate fi pus la baza

hotărârii.

La 22 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Alina Turchin,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei din

27 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

2

În susținerea recursului a reiterat că la 17 iunie 2020, de către IP Edineț a fost

emisă concluzia pe rezultatul controlului materialului înregistrat în R-2 a IP Edineț

sub nr. 2203 din 9 iunie 2020.

Astfel, în rezultat s-a ajuns la concluzia că dânsa a activat la SRL „Capra de

Aur”, dar nu i-a fost achitat salariul.

Având în vedere prevederile art. 130 alin. (3) CPC, a susținut că înscrisul

respectiv (concluzia IP Edineț) constituie o probă relevantă și pertinentă în sensul

legii.

A evidențiat că valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice

suportate de ea constituie suma de 10 000 de lei, considerând această sumă necesară

pentru a fi reabilitată starea emoțională ce a fost dezechilibrată.

Așadar, prin acțiunile ilegale ale intimatului, i-a fost adusă atingere la

drepturile sale nepatrimoniale, manifestată prin stări psihologice și anume prin

tristețe, deprimare, disconfort sufletesc enorm, neajutorare, inferioritate, disconfort

general, insatisfacție, stres și alte atribute ce definesc statutul moral.

La 12 iulie 2021, în adresa lui Leonid Jidacevschi a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Alina Turchin, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 95), fiind recepționată de către acesta la 16 iulie 2021, ceea ce se

atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 97).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 22 iunie 2021 împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alina Turchin, reprezentată de

avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alina Turchin, reprezentată de

avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Alina Turchin, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alina Turchin, reprezentată de

avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

5