2ra-643/22 — incasarea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-643/22 — incasarea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-643/22

2-21094431-01-2ra-11052022

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vadim

Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Cernei

împotriva Galinei Burlac cu privire la încasarea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru

Vulpe, a fost casată hotărârea din 06 august 2021 și încheierea din 05 noiembrie 2021

a Judecătoriei Edineț, sediul Central, și a fost emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea

a fost respinsă integral,

constată:

La 23 iunie 2021, Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Burlac cu privire la încasarea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 02 martie 2020, Galina Burlac a

depus o plângere la Procuratura r-nului Ocnița, în care a indicat că, Vadim Cernei a

instalat sub streșina casei sale de locuit, camere de supraveghere video, prin intermediul

cărora se monitorizează și gospodăria ei.

Prin încheierea din 24 martie 2020, emisă de către șeful SP nr. 3, Bîrlădeni, r-nul

Ocnița, d-nul Ghenadie Caraulean, în urma examinării plângerii depuse de către Galina

Burlac s-a constatat că, pe faptul dat, la 13 februarie 2020 a fost constituită comisia în

următoarea componență: primarul-Iurii Lupu; secretar al consiliului local-Lucheria

Dumitraș; asistent social- Vasile Cojocaru; inspector principal- Vasile Bogomolnîi;

agent-șef adjunct- Ghenadie Caraulan.

A menționat că, în urma verificării, comisia a concluzionat că camerele de

1

supraveghere video, de la domiciliul lui Vadim Cernei, nu filmează gospodăria Galinei

Burlac, și că Vadim Cernei nu a admis careva încălcări la montarea și exploatarea

sistemului de înregistrare video și a sistemului de iluminare a gospodăriei sale.

Reclamantul a comunicat că, a prezentat decizia CNPDCP, care a fost eliberată în

urma efectuării controlului la data de 20 august 2019, prin care se confirm că, câmpul

visual al camerei video a fost setat în parametrii săi tehnici, prin blocarea cu fundal

negru a spațiului ce nu depășește spațiul privat al lui Vadim Cernei, și prin care se

confirm că ultimul nu a admis careva încălcări de lege.

A invocat reclamantul că, în urma acțiunilor pârâtei, a fost nevoit să piardă timpul

său personal, deplasându-se la Inspectoratul de Polție, la Procuratură, la instanțele de

judecată, ceea ce i-a provocat stări de frică/teamă pentru viața și sănătatea sa și a familei

sale.

Reclamantul a mai subliniat că, i-a fost creat un disconfort emoțional, precum și

stări de stres din cauza amintirilor neplăcute care s-au petrecut, și consideră că Galinei

Burlac îi revine obligația de a-i recupera prejudiciul moral, or, ultima poartă răspundere

pentru crearea disconfortului emoțional.

A solicitat, încasarea din contul Galinei Burlac în beneficiul lui Vadim Cernei a

prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 4 000

lei.

Prin hotărârea din 06 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, acțiunea a

fost admisă parțial. A fost încasat din contul Galinei Burlac în beneficiul lui Vadim

Cernei, prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei și cheltuielile de judecată suportate,

sub formă de cheltuieli de asistență juridică, în mărime de 2 000 lei. În rest, pretențiile

lui Vadim Cernei au fost respinse.

Instanța de fond a constatat existența prejudiciului moral și anume a suferințelor

psihice și de incomodare suportate de către Vadim Cernei, în urma acțiunilor întreprinse

de către Galina Burlac, prin înaintarea plîngerii din data de 02 martie 2020 la

Procuratura r-nului Ocnița. Or, Vadim Cernei a pierdut din timpul său personal pentru

a explica organelor de drept abilitate cu investigarea plîngerii faptul că a instalat

camerile de luat vederi în conformitate cu legea în vigoare și nu a săvârșit careva

încălcări din spațiul său privat, ținând cont de viața privată a vecinilor. La fel, în ședința

de judecată, s-a constatat cu certitudine că Vadim Cernei a fost obligat să asiste la

examinările făcute de comisia constituită de APL, de a se deplasa la IP Ocnița,

Procuratură și la instanțele de judecată, circumstanțe care l-au afectat mult,

considerîndu-se a fi “un infractor”, după cum ultimul a menționat în ședința de judecată.

La acest capitol, instanța de fond a mai menționat că, prejudiciile nepatrimoniale

sau extrapatrimoniale, denumite și daune morale, reprezintă acele consecințe

dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, nu au un conținut economic și care rezultă

din încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Deși de regulă, încălcarea unui

drept patrimonial are ca rezultat un prejudiciu patrimonial, este posibil ca această

încălcare să nu producă exclusiv un prejudiciu de această natură, ci să însemne și un

prejudiciu moral nepatrimonial. La fel, încălcarea unui drept personal nepatrimonial nu

va însemna întotdeauna numai un prejudiciu nepatrimonial, moral, fiind posibil să se

concretizeze și într-un prejudiciu cu un caracter patrimonial.

Instanța a remarcat faptul că, mărimea prejudiciului moral se stabilește

2

independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăție al pîrîtei, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, luându-se în considerație circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul precum și statutul social al persoanei vătămate.

La caz, instanța de fond a considerat că, Vadim Cernei a prezentat probe pertinente

și concludente care să confirme că prin acțiunile Galinei Burlac i-a fost afectată starea

psihică și respectiv i-a fost cauzat prejudiciu moral, și astfel, ținând cont și de statului

lui Vadim Cernei, care practivă activitate de administrator autorizat, a estimat

prejudiciul moral în cuantum de 2 000 lei.

Instanța de fond a respins cerința privind încasarea sumei de 3 468,75 lei, cu titlu

de venit ratat, din motiv că această sumă nu a fost argumentată nici în fapt, nici în drept.

Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de Vadim Cernei, pretinse a fi

încasate de la Galina Burlac, sub forma cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de

4 000 lei, instanța de fond a menționat că potrivit art. 82 CPC, cheltuielile de judecată

se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii.

Astfel, s-a constatat că, Vadim Cernei a beneficiat de asistența juridică atât a

avocatului Ghenadie Odobescu, în temeiul mandatului nr. 1610045 din data de 21 iunie

2021, cât și a avocatului Cristina Lungu în temeiul mandatului nr. 1609990, care fac

parte din cadrul Biroului asociat de avocați “Odobescu & Partenerii”, iar pentru

asistența jurdică acordată, acesta a achitat suma de 4 000 lei, fapt confirmat prin

anexarea la materialele dosarului a bonul de plată în original.

În contextul în care s-a constatat întemeiată parțial cererea de chemare în judecată

depusă, ținînd cont de prestația avocatului Ghenadie Odobescu, care a întocmit, semnat

și depus cererea în instanța de judecată, și avocatul Cristina Lungu care a participat la

ședințele de judecată de pregătire a cauzei spre examinare și nemijlocit examinare în

fond, instanța a considerat parțial întemeiată cerința de recuperare a cheltuielilor de

asistență juridică suportate de către Vadim Cernei, dispunând încasarea de la Galina

Burlac în beneficiul acestuia a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta

cauză ca fiind estimate la suma de 2 000 lei.

La 10 august 2021, Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe a

depus o cerere prin care a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare privind

soluționarea problemei repartizării cheltuielilor de judecate suportate de către Galina

Burlac și încasarea din contul lui Vadim Cernei în beneficiul acesteia, a cheltuielilor de

judecată formate din cheltuielile de asistență juridică, proporțional părții respinse din

pretențiile lui Vadim Cernei.

Prin încheierea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost

respinsă cererea Galinei Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe, privind

emiterea unei hotărâri suplimentare.

Instanța de fond a reiterat la acest capitol că, în conformitate cu prevederile art. 94

alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească,

la cerere, părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată

proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din

pretențiile reclamantului, iar art. 96 alin. (1) CPC, prevede că instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză

3

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut cîștig

de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Prin urmare, având în vedere că instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de

asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile, instanța

de fond a constatat că partea care a pierdut procesul urmează a fi considerată Galina

Burlac, fapt pentru care ultima nu poate beneficia de recuperarea cheltuielilor de

asistență juridică suportate.

La 10 august 2021, Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe a

depus apel împotriva hotărârii 06 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

respinsă.

La 22 noiembrie 2021, Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe

a depus recurs împotriva încheierii din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei decizii prin care să fie soluționată

problema repartizării cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe. A fost

casată hotărârea din 06 august 2021 și încheierea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă

integral. A fost încasat din contul lui Vadim Cernei în beneficiul Galinei Burlac,

cheltuielile de judecată în mărime de 3 075 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, prima instanța nu a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, iar probelor prezentate nu le-a fost dată

o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele.

Întru justificarea acestei concluzii, instanța de apel a relevat că apariția răspunderii

delictuale se angajează în rezultatul încălcării unei obligații legale cu caracter general

(născută dintr-un raport civil absolut), care revine tuturor – de a nu leza drepturile altora

prin fapte ilicite. Or, răspunderea delictuală se naște prin încălcarea unor drepturi

absolute ale persoanei vătămate. Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar

ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și

condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai

prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite.

Instanța de apel a reținut prevederile art.15 și 20 ale Constituției RM, potrivit

cărora cetățenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate

prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. Orice persoană

are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente

împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o

lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Potrivit art. 52-53 din Constituția Republicii Moldova, orice persoană dispune de

dreptul de a adresa cereri sau petiții organelor statale și autorităților publice locale, care,

în limitele competenței lor și în termenele stabilite, sînt obligate de a examina cererile

și petițiile respective și de a răspunde motivat la acestea.

4

Curtea de Apel Bălți a conchis că, drept temei pentru plata despăgubirilor morale

constituie comiterea faptei delictuale și vinovăția persoanei răspunzătoare de cauzarea

prejudiciului, iar legătura cauzală între acțiunile săvârșite de Galina Burlac și pretinsul

prejudiciu moral cauzat lui Vadim Cernei nu s-a stabilit a fi.

În speță, instanța de apel a considerat că Galina Burlac, prin depunerea plângerii

la organele de drept și ulterior contestarea actelor emise de organele de drept și

instanțele judecătorești și-a valorificat dreptul său la protecția vieții private, totodată

organele competente, verificând situația existentă, nu au stabilit ca o asemenea

încălcare să fie produsă de către Vadim Cernei, motiv din care, lipsește fapta ilicită ce

ar genera răspunderea delictuală civilă.

De altfel, adresarea cetățeanului către organele de drept pentru verificarea unor

situații existente între părți, nu poate servi temei de încasare a prejudiciului, doar din

motivul că partea opusă este nevoită să-și justifice acțiunile, stabilite a fi legale de

aceleași organe de drept.

Referitor la cerința privind recuperarea cheltuielilor de asistență juridică suportate,

instanța de apel a precizat că, având în vedere faptul că acțiunea înaintată de către

Vadim Cernei a fost respinsă, în conformitate cu dispozițiile art. 94, 96 CPC, ultimul

urmează să compenseze părții care a avut câștig de cauză, Galina Burlac, cheltuielile

de judecată suportate în cadrul prezentului proces.

De asemenea, pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța

de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei,

noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la

soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de avocat, faptul în ce măsură munca

avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare,

justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză, și alți factori la

discreția instanței.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, Galina Burlac a fost reprezentată de

către avocatul Alexandru Vulpe în temeiul mandatului seria MA nr.1479854 din

13.07.2021 atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, acesta participând la

ședințele de judecată din prima instanță: la 13.07.2021, 05.08.2021, 05.11.2021, a

întocmit referință, a acumulat și prezentat probe, a înaintat demersuri. În instanța de

apel avocatul a întocmit apelul preliminar și motivat, cerere de recurs, a participat la

ședința de judecată de examinare a apelului din 15.12.2022.

Instanța de apel a stabilit că, pentru serviciile de asistență juridică Galina Burlac a

achitat 3 000 lei, potrivit ordinului de plată seria QL nr. 578486 din 12.07.2021, și prin

urmare, analizând activitatea avocatului Alexandru Vulpe în cadrul prezentei cauze, a

considerat ca fiind reală, necesară și rezonabilă suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli

de judecată suportate în legătură cu reprezentarea Galinei Burlac.

La 22 aprilie 2022 Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța de apel a trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și a materialului anexat la dosar, fără

a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, în raport

cu regulile și legislația în vigoare.

5

Recurentul a invocat că, acțiunile prejudiciabile ale intimatei l-au afectat

sufletește, emoțiile negative persistând și până în prezent, care l-au afectat enorm psihic,

deoarece suferințele emoționale durează în timp.

A menționat că, aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu miza pentru

reclamant, comportamentul părților, buna/rea-credință, durata neexecutării.

La fel, a precizat că, se i-a în considerație principiul general al echității și suma nu

trebuie să fie vădit disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele

similare.

Recurentul a afirmat că, sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe

seama reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în

considerație argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretențiile excesive

și vădit exagerate.

A comunicat că, luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și

gravitatea suferințelor suportate, consideră necesar de a-i fi acordată o compensație

morală în cuantum de 20 000 lei, ce reprezintă o satisfacție echitabilă în contextul art.

41 al CEDO, această sumă fiind o compensare suficientă și echitabilă.

Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată, recurentul consideră că acestea

urmează a fi încasate integral din contul Galinei Burlac. Iar, conform bonului de plată

seria DAA nr. 13760122 din 21 iunie 2021, recurentul a suportat cheltuieli pentru

asistență juridică în mărime de 4 000 lei.

A precizat că, cheltuielile suportate au fost reale, necesare și raționale, motiv din

care rezultă necesitatea și obligativitatea intimatei de a achita integral cheltuielile

suportate de către recurent.

Prin notificarea din 11 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii referinței (f. d.

178).

La 02 iunie 2022, Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe, a

depus referința, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Totodată, a

solicitat compensarea cheltuielilor de asistență juridică, în sumă de 1 500 lei, ce

constituie onorariul avocatului pentru întocmirea referinței la recursul declarat de către

Vadim Cernei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei contestate la 06 aprilie 2022 (f.d. 158), fiind

recepționată de către reprezentantul recurentului la 06 aprilie 2022, fapt confirmat prin

înscrisul anexat. (f.d. 161)

Astfel, recursul declarat la 22 aprilie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

6

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Vadim Cernei, reprezentat

de avocatul Ghenadie Odobescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și

controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

7

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

către Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Subsecvent, referitor la cererea intimatei cu privire la compensarea cheltuielilor

de asistență juridică, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, la faza examinării admisibilității

cererii de recurs nu poate fi soluționată chestiunea cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată, și în special a cheltuielilor de asistență juridică. Or, pentru

examinarea acestei chestiuni, urmează a fi apreciată necesitatea compensării

cheltuielilor de asistență juridică în măsura în care acestea au fost necesare, realmente

angajate și rezonabile, cu cercetarea în acest sens a suportului probator administrat.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

8