2ra-643/22 — incasarea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-643/22 2-21094431-01-2ra-11052022 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. C. Prisacari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) ÎNCHEIERE 22 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Cernei împotriva Galinei Burlac cu privire la încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de către Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe, a fost casată hotărârea din 06 august 2021 și încheierea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, și a fost emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea a fost respinsă integral, constată: La 23 iunie 2021, Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Burlac cu privire la încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 02 martie 2020, Galina Burlac a depus o plângere la Procuratura r-nului Ocnița, în care a indicat că, Vadim Cernei a instalat sub streșina casei sale de locuit, camere de supraveghere video, prin intermediul cărora se monitorizează și gospodăria ei. Prin încheierea din 24 martie 2020, emisă de către șeful SP nr. 3, Bîrlădeni, r-nul Ocnița, d-nul Ghenadie Caraulean, în urma examinării plângerii depuse de către Galina Burlac s-a constatat că, pe faptul dat, la 13 februarie 2020 a fost constituită comisia în următoarea componență: primarul-Iurii Lupu; secretar al consiliului local-Lucheria Dumitraș; asistent social- Vasile Cojocaru; inspector principal- Vasile Bogomolnîi; agent-șef adjunct- Ghenadie Caraulan.

A menționat că, în urma verificării, comisia a concluzionat că camerele de 1 supraveghere video, de la domiciliul lui Vadim Cernei, nu filmează gospodăria Galinei Burlac, și că Vadim Cernei nu a admis careva încălcări la montarea și exploatarea sistemului de înregistrare video și a sistemului de iluminare a gospodăriei sale. Reclamantul a comunicat că, a prezentat decizia CNPDCP, care a fost eliberată în urma efectuării controlului la data de 20 august 2019, prin care se confirm că, câmpul visual al camerei video a fost setat în parametrii săi tehnici, prin blocarea cu fundal negru a spațiului ce nu depășește spațiul privat al lui Vadim Cernei, și prin care se confirm că ultimul nu a admis careva încălcări de lege.

A invocat reclamantul că, în urma acțiunilor pârâtei, a fost nevoit să piardă timpul său personal, deplasându-se la Inspectoratul de Polție, la Procuratură, la instanțele de judecată, ceea ce i-a provocat stări de frică/teamă pentru viața și sănătatea sa și a familei sale. Reclamantul a mai subliniat că, i-a fost creat un disconfort emoțional, precum și stări de stres din cauza amintirilor neplăcute care s-au petrecut, și consideră că Galinei Burlac îi revine obligația de a-i recupera prejudiciul moral, or, ultima poartă răspundere pentru crearea disconfortului emoțional. A solicitat, încasarea din contul Galinei Burlac în beneficiul lui Vadim Cernei a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 4 000 lei.

Prin hotărârea din 06 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, acțiunea a fost admisă parțial. A fost încasat din contul Galinei Burlac în beneficiul lui Vadim Cernei, prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei și cheltuielile de judecată suportate, sub formă de cheltuieli de asistență juridică, în mărime de 2 000 lei. În rest, pretențiile lui Vadim Cernei au fost respinse. Instanța de fond a constatat existența prejudiciului moral și anume a suferințelor psihice și de incomodare suportate de către Vadim Cernei, în urma acțiunilor întreprinse de către Galina Burlac, prin înaintarea plîngerii din data de 02 martie 2020 la Procuratura r-nului Ocnița. Or, Vadim Cernei a pierdut din timpul său personal pentru a explica organelor de drept abilitate cu investigarea plîngerii faptul că a instalat camerile de luat vederi în conformitate cu legea în vigoare și nu a săvârșit careva încălcări din spațiul său privat, ținând cont de viața privată a vecinilor.

La fel, în ședința de judecată, s-a constatat cu certitudine că Vadim Cernei a fost obligat să asiste la examinările făcute de comisia constituită de APL, de a se deplasa la IP Ocnița, Procuratură și la instanțele de judecată, circumstanțe care l-au afectat mult, considerîndu-se a fi “un infractor”, după cum ultimul a menționat în ședința de judecată. La acest capitol, instanța de fond a mai menționat că, prejudiciile nepatrimoniale sau extrapatrimoniale, denumite și daune morale, reprezintă acele consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, nu au un conținut economic și care rezultă din încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Deși de regulă, încălcarea unui drept patrimonial are ca rezultat un prejudiciu patrimonial, este posibil ca această încălcare să nu producă exclusiv un prejudiciu de această natură, ci să însemne și un prejudiciu moral nepatrimonial.

La fel, încălcarea unui drept personal nepatrimonial nu va însemna întotdeauna numai un prejudiciu nepatrimonial, moral, fiind posibil să se concretizeze și într-un prejudiciu cu un caracter patrimonial. Instanța a remarcat faptul că, mărimea prejudiciului moral se stabilește 2 independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăție al pîrîtei, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, luându-se în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul precum și statutul social al persoanei vătămate.

La caz, instanța de fond a considerat că, Vadim Cernei a prezentat probe pertinente și concludente care să confirme că prin acțiunile Galinei Burlac i-a fost afectată starea psihică și respectiv i-a fost cauzat prejudiciu moral, și astfel, ținând cont și de statului lui Vadim Cernei, care practivă activitate de administrator autorizat, a estimat prejudiciul moral în cuantum de 2 000 lei. Instanța de fond a respins cerința privind încasarea sumei de 3 468,75 lei, cu titlu de venit ratat, din motiv că această sumă nu a fost argumentată nici în fapt, nici în drept. Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de Vadim Cernei, pretinse a fi încasate de la Galina Burlac, sub forma cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 4 000 lei, instanța de fond a menționat că potrivit art. 82 CPC, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii.

Astfel, s-a constatat că, Vadim Cernei a beneficiat de asistența juridică atât a avocatului Ghenadie Odobescu, în temeiul mandatului nr. 1610045 din data de 21 iunie 2021, cât și a avocatului Cristina Lungu în temeiul mandatului nr. 1609990, care fac parte din cadrul Biroului asociat de avocați “Odobescu & Partenerii”, iar pentru asistența jurdică acordată, acesta a achitat suma de 4 000 lei, fapt confirmat prin anexarea la materialele dosarului a bonul de plată în original.

În contextul în care s-a constatat întemeiată parțial cererea de chemare în judecată depusă, ținînd cont de prestația avocatului Ghenadie Odobescu, care a întocmit, semnat și depus cererea în instanța de judecată, și avocatul Cristina Lungu care a participat la ședințele de judecată de pregătire a cauzei spre examinare și nemijlocit examinare în fond, instanța a considerat parțial întemeiată cerința de recuperare a cheltuielilor de asistență juridică suportate de către Vadim Cernei, dispunând încasarea de la Galina Burlac în beneficiul acestuia a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta cauză ca fiind estimate la suma de 2 000 lei.

La 10 august 2021, Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe a depus o cerere prin care a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare privind soluționarea problemei repartizării cheltuielilor de judecate suportate de către Galina Burlac și încasarea din contul lui Vadim Cernei în beneficiul acesteia, a cheltuielilor de judecată formate din cheltuielile de asistență juridică, proporțional părții respinse din pretențiile lui Vadim Cernei. Prin încheierea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost respinsă cererea Galinei Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe, privind emiterea unei hotărâri suplimentare. Instanța de fond a reiterat la acest capitol că, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului, iar art. 96 alin. (1) CPC, prevede că instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză 3 cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Prin urmare, având în vedere că instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile, instanța de fond a constatat că partea care a pierdut procesul urmează a fi considerată Galina Burlac, fapt pentru care ultima nu poate beneficia de recuperarea cheltuielilor de asistență juridică suportate. La 10 august 2021, Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe a depus apel împotriva hotărârii 06 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

La 22 noiembrie 2021, Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe a depus recurs împotriva încheierii din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei decizii prin care să fie soluționată problema repartizării cheltuielilor de judecată. Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de către Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe. A fost casată hotărârea din 06 august 2021 și încheierea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă integral. A fost încasat din contul lui Vadim Cernei în beneficiul Galinei Burlac, cheltuielile de judecată în mărime de 3 075 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, prima instanța nu a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, iar probelor prezentate nu le-a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele. Întru justificarea acestei concluzii, instanța de apel a relevat că apariția răspunderii delictuale se angajează în rezultatul încălcării unei obligații legale cu caracter general (născută dintr-un raport civil absolut), care revine tuturor – de a nu leza drepturile altora prin fapte ilicite. Or, răspunderea delictuală se naște prin încălcarea unor drepturi absolute ale persoanei vătămate.

Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite. Instanța de apel a reținut prevederile art.15 și 20 ale Constituției RM, potrivit cărora cetățenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție. Potrivit art. 52-53 din Constituția Republicii Moldova, orice persoană dispune de dreptul de a adresa cereri sau petiții organelor statale și autorităților publice locale, care, în limitele competenței lor și în termenele stabilite, sînt obligate de a examina cererile și petițiile respective și de a răspunde motivat la acestea. 4 Curtea de Apel Bălți a conchis că, drept temei pentru plata despăgubirilor morale constituie comiterea faptei delictuale și vinovăția persoanei răspunzătoare de cauzarea prejudiciului, iar legătura cauzală între acțiunile săvârșite de Galina Burlac și pretinsul prejudiciu moral cauzat lui Vadim Cernei nu s-a stabilit a fi.

În speță, instanța de apel a considerat că Galina Burlac, prin depunerea plângerii la organele de drept și ulterior contestarea actelor emise de organele de drept și instanțele judecătorești și-a valorificat dreptul său la protecția vieții private, totodată organele competente, verificând situația existentă, nu au stabilit ca o asemenea încălcare să fie produsă de către Vadim Cernei, motiv din care, lipsește fapta ilicită ce ar genera răspunderea delictuală civilă. De altfel, adresarea cetățeanului către organele de drept pentru verificarea unor situații existente între părți, nu poate servi temei de încasare a prejudiciului, doar din motivul că partea opusă este nevoită să-și justifice acțiunile, stabilite a fi legale de aceleași organe de drept.

Referitor la cerința privind recuperarea cheltuielilor de asistență juridică suportate, instanța de apel a precizat că, având în vedere faptul că acțiunea înaintată de către Vadim Cernei a fost respinsă, în conformitate cu dispozițiile art. 94, 96 CPC, ultimul urmează să compenseze părții care a avut câștig de cauză, Galina Burlac, cheltuielile de judecată suportate în cadrul prezentului proces. De asemenea, pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de avocat, faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză, și alți factori la discreția instanței.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, Galina Burlac a fost reprezentată de către avocatul Alexandru Vulpe în temeiul mandatului seria MA nr.1479854 din 13.07.2021 atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, acesta participând la ședințele de judecată din prima instanță: la 13.07.2021, 05.08.2021, 05.11.2021, a întocmit referință, a acumulat și prezentat probe, a înaintat demersuri. În instanța de apel avocatul a întocmit apelul preliminar și motivat, cerere de recurs, a participat la ședința de judecată de examinare a apelului din 15.12.2022.

Instanța de apel a stabilit că, pentru serviciile de asistență juridică Galina Burlac a achitat 3 000 lei, potrivit ordinului de plată seria QL nr. 578486 din 12.07.2021, și prin urmare, analizând activitatea avocatului Alexandru Vulpe în cadrul prezentei cauze, a considerat ca fiind reală, necesară și rezonabilă suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în legătură cu reprezentarea Galinei Burlac. La 22 aprilie 2022 Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și a materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

5 Recurentul a invocat că, acțiunile prejudiciabile ale intimatei l-au afectat sufletește, emoțiile negative persistând și până în prezent, care l-au afectat enorm psihic, deoarece suferințele emoționale durează în timp. A menționat că, aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu miza pentru reclamant, comportamentul părților, buna/rea-credință, durata neexecutării. La fel, a precizat că, se i-a în considerație principiul general al echității și suma nu trebuie să fie vădit disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare. Recurentul a afirmat că, sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerație argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretențiile excesive și vădit exagerate.

A comunicat că, luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, consideră necesar de a-i fi acordată o compensație morală în cuantum de 20 000 lei, ce reprezintă o satisfacție echitabilă în contextul art. 41 al CEDO, această sumă fiind o compensare suficientă și echitabilă. Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată, recurentul consideră că acestea urmează a fi încasate integral din contul Galinei Burlac. Iar, conform bonului de plată seria DAA nr. 13760122 din 21 iunie 2021, recurentul a suportat cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 4 000 lei. A precizat că, cheltuielile suportate au fost reale, necesare și raționale, motiv din care rezultă necesitatea și obligativitatea intimatei de a achita integral cheltuielile suportate de către recurent.

Prin notificarea din 11 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii referinței (f. d. 178). La 02 iunie 2022, Galina Burlac, reprezentată de avocatul Alexandru Vulpe, a depus referința, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Totodată, a solicitat compensarea cheltuielilor de asistență juridică, în sumă de 1 500 lei, ce constituie onorariul avocatului pentru întocmirea referinței la recursul declarat de către Vadim Cernei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei contestate la 06 aprilie 2022 (f.d. 158), fiind recepționată de către reprezentantul recurentului la 06 aprilie 2022, fapt confirmat prin înscrisul anexat. (f.d. 161) Astfel, recursul declarat la 22 aprilie 2022 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

6 Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie 7 să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Subsecvent, referitor la cererea intimatei cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, la faza examinării admisibilității cererii de recurs nu poate fi soluționată chestiunea cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, și în special a cheltuielilor de asistență juridică.

Or, pentru examinarea acestei chestiuni, urmează a fi apreciată necesitatea compensării cheltuielilor de asistență juridică în măsura în care acestea au fost necesare, realmente angajate și rezonabile, cu cercetarea în acest sens a suportului probator administrat. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Vadim Cernei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 8