2ra-141/21 — încasarea penalității, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1807/20 2ra-141/21 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. M. Iftodi) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) ÎNCHEIERE 10 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Cernei Emilia, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cernei Emilia împotriva lui Burlac Anatolie cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 31 octombrie 2019, Cernei Emilia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Burlac Anatolie cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la data de 15 martie 2019 aproximativ ora 15:00, Burlac Anatolie a hotărât să pună gard între gospodăria lui și a fiului ei - Cernei Vadim întrucât între ei nu este instalat gard și din această cauză a început un conflict, în urma căruia pârâtul a numit-o cu cuvinte jignitoare iar calitatea de martor la aceste insulte o are cet. Voleac A. Totodată, a indicat că, pe acest caz de către IP Ocnița lui Burlac Anatolie ia fost întocmit procesul - verbal cu privire la contravenție în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional - injuria adusă în public, vorbele sau faptele care înjosesc onoarea și demnitatea persoanei. Deci, acțiunile pârâtului sunt prejudiciabile și săvârșite cu vinovăție.

Din această stare de fapt derivă că, cuvintele batjocoritoare adresate ei de către Burlac Anatolie fără careva pricini exprimă o vădită lipsă de respect și cu certitudine Cernei Emilia, în calitate de parte vătămată, a suferit un prejudiciu moral materializat într-o suferință psihică, care depășește măsura a ceea ce este normal suportabil. Astfel, a indicat că, din aceste considerente a decis să formuleze o cerere în instanța de judecată, pentru a încasa prejudiciul nepatrimonial în urma săvârșirii contravenției de injurie de către pârât și cheltuielile de judecată. Reclamanta a susținut că, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice suportate de ea constituie suma de 50 000 de lei, această sumă considerând-o necesară pentru a-și reabilita starea emoțională ce a fost dezechilibrată.

Drept urmare, 1 a considerat necesară încasarea unei despăgubiri în sumă de 50 000 de lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei și alte cheltuieli ce vor interveni în legătură cu soluționarea litigiului. Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Burlac Anatolie în beneficiul lui Cernei Emilia prejudiciul moral în sumă de 2 000 de lei. În rest cererea de chemare în judecată depusă de Cernei Emilia împotriva lui Burlac Anatolie cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Burlac Anatolie în beneficiul lui Cernei Emilia cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei.

S-a încasat de la Burlac Anatolie în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 de lei. Prin decizia din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins ca fiind neîntemeiat apelul declarat de Burlac Anatolie, reprezentat de avocatul Istrati Vasile și apelul declarat de Cernei Emilia, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu și s- a menținut hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele faptice ale litigiului dat, dând apreciere probelor conform prevederilor art. 130 CPC și a adoptat o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea normelor de drept material și procesual.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că ținând cont de criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite de persoana vinovată și suma acordată, a reținut ca fiind corectă soluția instanței de fond de admitere parțială a acțiunii în această latură. Mai mult ca atât, instanța de apel a considerat că, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de fond corect a reieșit din aprecierea justă și pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale compensatoare, având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecințele suferite pe plan psihic, gravitatea și caracterul acestora, sentimentul de afectare morală a persoanei.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că toate aceste criterii aplicate concret și adecvat în speță, justifică evaluarea făcută de instanța de fond cu determinarea mărimii prejudiciului moral de 2 000 de lei, suma fiind adecvată situației create, alegațiile apelanților Cernei Emilia prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie și ale apelantului Burlac Anatolie prin intermediul avocatului Istrati Vasile rămânând a fi lipsite de suport justificativ, și care nu denotă netemeinicia soluției instanței de fond. La 10 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Cernei Emilia, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

2 În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept material, precum și că instanțele au apreciat arbitrar probele. De asemenea, indicând prevederile art. 41 CEDO, a adus critici argumentelor instanței de fond menținute de instanța de apel, opinând că trebuie să existe o proporționalitate între suferințele provocate, care deși nu pot fi cuantificate, trebuie estimate, raportat la vârsta victimei și alte particularități ale acesteia. La fel, a pretins că încasarea sumei de 50 000 de lei, este una proporțională cu urmările prejudiciabile de ordin moral ale faptei ilicite descrise și cu suferințele produse părții vătămate, care în urma acțiunilor intimatului a suportat stări emoționale neplăcute.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului conform scrisorii de însoțire datate cu 08 decembrie 2020 (f.d.119). La 30 decembrie 2020, prin intermediul poștei, Burlac Anatolie, a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea declarării recursului inadmisibil. Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 septembrie 2020, iar cererea de recurs a fost depusă la 10 noiembrie 2020, ceea ce denotă că recursul este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Cernei Emilia, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Cernei Emilia, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea 3 esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Cernei Emilia, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cernei Emilia, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 4