2ra-1245/21 — Repararea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-1245/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central, judecător – V. Belous

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bița Anatolie,

în cauza civilă la cererea înaintată de Bița Anatolie către Bulmaga Ion cu privire

la recuperarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 04 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Bița Anatolie, fiind menținută hotărârea din 15

octombrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 18 iunie 2020, Bița Anatolie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către

Bulmaga Ion, solicitând recuperarea prejudiciului moral.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că, la 29 ianuarie 2020, în adresa

Inspectoratului de Politie Soroca a fost depusă cererea cetățeanului Bulmaga Ion,

înregistrată în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și

incidente R-2 nr. 635, prin care a reclamat că la 28 ianuarie 2020, în jurul orei 15.30,

în timp ce se afla în sala de ședințe nr. 5 a Judecătoriei Soroca, a fost insultat cu

expresii necenzurate de către vecinul său Bița Anatolie.

Pe marginea cazului dat, întru stabilirea tuturor circumstanțelor, au fost duse

discuții cu persoanele prezente la proces, și anume cu grefierii Nastas Olesea și

Chiroșca Ana, cu agentul constatator Ciumeica Viorel, care au comunicat că în

timpul ședinței, din partea cetățeanului Bița Anatolie, nu au fost folosite expresii

necenzurate în adresa lui Bulmaga Ion. La fel, din înregistrările audio din sălile de

ședințe nr. 5 și nr. 6 a Judecătoriei Soroca, nu au fost identificate cuvinte ce i-ar leza

onoarea și demnitatea cetățeanului Bulmaga Ion.

Astfel, din lipsa de probe, examinarea materialului a fost sistat.

Potrivit reclamantului, prin această informație falsă, reclamată de Bulmaga Ion,

i s-a cauzat o stare de stres, fiindu-i zdruncinată sănătatea; la fel, i-a fost lezată

onoarea și demnitatea de cetățean.

Reieșind din cele expuse, Bița Anatolie a solicitat încasarea de la Bulmaga Ion în

beneficiul său a sumei de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

1

Prin hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Bița Anatolie

împotriva lui Bulmaga Ion despre recuperarea prejudiciului moral.

Prin decizia din 04 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Bița Anatolie, fiind menținută hotărârea din 15 octombrie 2020 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central.

Pentru a decide astfel instanța de apel a conchis că reclamantul nu a dovedit că a

suportat un prejudiciu în urma acțiunilor pârâtului.

La 06 iulie 2021, Bița Anatolie a înaintat recurs asupra deciziei din 04 martie

2021 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar au fost invocate motive și circumstanțe similare celor din

cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, cu casarea deciziei din

04 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

La 18 august 2021, Bulmaga Ion a depus referință la cererea de recurs, solicitând

considerarea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bița

Anatolie este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 04

martie 2021 și expediată participanților la proces la 27 aprilie 2021 (f.d. 66), fiind

recepționată de recurent la 05 mai 2021 (f.d. 67). Astfel, având în vedere faptul că

recursul declarat împotriva deciziei din 04 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost

înregistrat la 06 iulie 2021, fiind expediat prin poștă la 02 iulie 2021 (f.d. 95), în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat

în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

2

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Bița Anatolie.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Bița Anatolie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

3