2ra-1400/20 — incasarea cheltuielilor

2ra-1400/20 — incasarea cheltuielilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1400/2020

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud.R.Rusu-Parii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu)

Î N C H E I E R E

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Lupașcu Lilian, Lupașcu

Mariana și de către Slonovschi Feodot,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lupașcu Lilian

și Lupașcu Mariana împotriva lui Slonovschii Feodot privind încasarea

cheltuielilor de judecată suportate în cadrul unui dosar civil, încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 17 iunie 2019 reclamanții Lupașcu Lilian și Lupașcu Mariana au depus

cerere de chemare în judecată împotriva pîrîtului Slonovschi Feodot cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată și a pagubei morale.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au invocat faptul că,

cu Slonovschii Feodot sunt vecini din anul 2013 de cînd au procurat imobilul din

vecinătatea lui și tot atunci au hotărît să îmbunătățească condițiile de trai, începînd

a face diferite lucrări de reamenajare și reparație.

Au menționat că, au construit un gard pe proprietatea lor privată, la o distanță

de aproximativ 20 de cm depărtare de hotarul ce delimitează gospodăria lor de

gospodăria vecinului Slonovschi Feodot.

Au susținut că, cu vecinul lor Slonovschi Feodot, de la început erau în relații

bune, chiar le oferea sfaturi ce și unde ar fi bine să facă schimbări, iar mai tîrziu,

din careva motive necunoscute, a început să îi invidieze, apoi în genere nu mai

vorbea cu ei.

Au declarat reclamanții că, pîrîtul scria plîngeri pe la toate organele

competente din municipiu. După puțin timp, familia acestora a fost sesizată de

organele de drept, precum că îi crează diferite discomforturi în viața pîrîtului, în

legătură cu îmbunătățirea condițiilor de trai.

Reclamanții au invocat că, au încercat să converseze cu vecinul Slonovschi

Feodot despre situația creată, însă ultimul nici nu a dorit să asculte ceva,

1

continuînd să scrie și mai multe petiții în diferite instanțe pe tema gospodăriei

acestora, precum și acțiunile ultimilor de amenajare.

Au indicat că, permanent familia reclamanților este acționată de vecinul

Slonovschi Feodot în diferite instanțe atît de drept cît și administrative ale statului.

Pînă la moment, ultimul a depus mai mult de 100 de petiții la diferite organe, însă

nici una nu s-a adeverit, astfel, ei permanent se află în stare de stres emoțional și

psihic. Persistă simptome de anxietate cum ar fi tensiunea, neliniștea, preocupări

și teama de viitor precum și stări de depresie.

Reclamanul Lupașcu Lilian a invocat că, fiind o persoană decentă și corectă,

avînd studii în domeniul teologiei pastorale, nu poate trece ușuratic acțiunile de

șantaj asupra lor din partea vecinului, astfel au intrat într-o fază de epuizare, au

apărut diferite reacții fiziologice precum tulburările digestive și insomniile. A

pierdut pofta de mîncare, scăzînd în greutate, nu mai are careva dispoziție pozitivă

în viața de zi cu zi, a devenit nervos în familie, iar toate aceste acțiuni se răsfrîng

negativ asupra sănătății și a familiei sale.

Referitor la acțiunile de ponegrire a familiei sale din partea lui Slonovschi

Feodot, reclamantul a susținut că, a suferit și suferă în continuare șoția Mariana

Lupașcu, mai ales în această perioadă ultima era însărcinată și mereu era expusă

la un avort spontan.

A menționat faptul că, la moment vecinul Slonovschi Feodot continuă să

adreseze diferite petiții pe familia lor, unde din nou sunt predispuși la tensionări

psihice.

Au considerat că, în urma acțiunilor ilegale din partea vecinului Slonovschi

Feodot în legătură cu înaintarea cererii de chemare în judecată indicate în instanța

de judecată care pînă la urmă a fost respinsă și adresarea diferitor petiții nefondate

asupra familiei lor, a cauzat prejudiciu moral pe care îl evaluează în mărime de

20 000 lei pentru fiecare.

Au mai indicăt că, la data de 19.04.2017, vecinul Slonovschi Feodot prin

intermediul avocatului său Felișcan Victor, a depus cerere de chemare în judecată

către Lupașcu Lilian cu privire la înlăturarea încălcărilor dreptului de proprietate.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central la cererea respectivă a fost

atras ca intervenient accesoriu Lupașcu Mariana. Judecarea cauzei respective la

Judecătoria Soroca sediul central, s-a desfășurat pînă la data de 21.05.2018, avînd

loc 9 ședințe de judecată, unde cererea reclamantului a fost admisă parțial.

Au declarat că, pentru a-și apăra interesele ei au fost nevoiți să-și angajeze

un avocat, întocmind contract oficial cu avocatul Gherman Diomid pentru

reprezentarea în instanța de judecată. Contractul fiind încheiat oficial la data de

27.11.2017 cu n/r 013/5, achitînd suma de 2 100 lei.

Hotărîrea Judecătoriei Soroca din 21.05.2018 a fost contestată de

Slonovschii Feodot și avocatul său Felișcan Victor la Curtea de Apel Bălți, fiind

nevoit să depună și el contestație, contestația fiind întocmită de către avocat.

Au relatat că, pentru a participa la judecarea apelului la Curtea de Apel Bălți

împotriva hotărîrii Judecătoriei Soroca din data de 21.05.2018, reclamanții au fost

nevoiți să întocmescă un alt contract cu avocatul Gherman Diomid, iar contractul

adăugător pentru participarea avocatului la instanța de apel Bălți, ei l-au încheiat

la data de 03.10.2018 cu n/r 068/5, achitînd suma de 2 100 lei.

2

Au susținut că, la Curtea de Apel Bălți au participat la 6 ședințe de judecată

și la data de 01.11.2018 apelul său a fost admis, iar apelul lui Slonovschii Feodot

și avocatul lui FelișcanVictor, au fost respinse, fiind dispus casarea integrală a

hotărîrii din 21.05.2018 cu emiterea unei noi soluții prin care acțiunea

reclamantului Slonovschi Feodot către Lupașcu Lilian, intervenient accesoriu

Lupașcu Mariana cu privire la înlăturarea obstacolelor la exercitarea dreptului de

proprietate și recuperarea dreptului moral, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În legătură cu cele menționate mai sus, reclamanții invocă faptul că, din

motiv ce au fost acționați în judecată nelegitim, pricinuindu-le prejudiciu material

și moral, au solicitat să fie despăgubiți.

Reclamanții au solicitat, admiterea cererii de chemare în judecată cu

încasarea de la Slonovschi Feodot în folosul lui Lupașcu Lilian cheltuielile de

judecată pentru procesul civil inițiat de ultimul în mărime de 4 200 lei pentru

asistența juridică și 75 lei achitarea taxei de stat la Curtea de Apel Bălți, cheltuieli

de deplasare și prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei.

Încasarea de la Slonovschi Feodot în folosul lui Lupașcu Mariana prejudiciul

moral în mărime de 20 000 lei. Încasarea de la Slonovschi Feodot în folosul lui

Lupașcu Lilian a tuturor cheltuielilor de judecată legată de prezenta acțiune.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 27 noiembrie 2019

acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat de la pîrîtul Slonovschi Feodot în beneficiul

Lupașcu Lilian, cheltuielile de judecată pentru procesul civil inițiat de ultimul în

mărime de 4 200 lei pentru asistența juridică și 75 lei achitarea taxei de stat la

Curtea de Apel Bălți, cheltuieli de deplasare și prejudiciul moral în mărime de 10

000 lei. S-a încasat de la pîrîtul Slonovschi Feodot în beneficiul Lupașcu Mariana

prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. S-a încasat de la pîrîtul Slonovschi

Feodot în beneficiul Lupașcu Lilian și Lupașcu Mariana suma de 1 202 lei ca taxă

de stat plătită la depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 iunie 2020 s-a admis apelul declarat

de Slonovschi Feodot. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din

27 noiembrie 2019 și s-a emis o nouă hotărîre după cum urmează: Acțiunea lui

Lupașcu Mariana împotriva lui Slonovschi Feodot privind încasarea cheltuielilor

de judecată suportate în cadrul unui dosar civil, încasarea prejudiciului moral, s-a

respins ca fiind neîntemeiată. S-a admis parțial acțiunea depusă de Lupașcu Lilian.

S-a încasat de la Slonovschi Feodot în folosul lui Lupașcu Lilian cheltuielile de

judecată suportate în cadrul dosarului civil în sumă de 4 200 lei, cheltuieli de

asistență juridică. În rest, acțiunea lui Lupașcu Lilian împotriva lui Slonovschi

Feodot privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate în cadrul unui dosar

civil, încasarea prejudiciului moral, s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că instanța de fond just a

ajuns la concluzia că urmează a fi încasate cheltuielile de asistență juridică în

cuantum de 4 200 lei în folosul lui Lupașcu Lilian, ori ele au fost suportate de

către ultimul pentru servicii juridice, ele fiind reale, necesare și rezonabile,

confirmate prin bonurile de plată indicate mai sus, iar Slonovschi Feodot a pierdut

procesul anterior, astfel, norma legală impune încasarea acestor cheltuieli de la

partea care a pierdut procesul.

Este eronată și neîntemeiată soluția instanței de fond în partea încasării de la

Slonovschi Fodot în folosul lui Lupașcu Lilian a 75 lei cu statut de taxă de stat

3

achitată pentru instanța de apel, cheltuieli de deplasare și prejudicu moral în sumă

de 10 000 lei.

Potrivit prevederilor art.130 al.1) CPC, instanța judecătorească apreciază

probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul

și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Confrom prevederilor art. 137 alin. (1) CPC, se consideră înscris orice

document, act, convenție, contract, certificat, scrisoare de afacere ori scrisoare

personală, alt material expus în scris cu litere, cifre, semne grafice, precum și

primit prin fax, poștă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod

ce permite citirea informației care se referă la circumstanțe importante pentru

soluționarea cauzei și care pot confirma veridicitatea lor.

În conformitate cu art. 138 alin. (4) CPC, înscrisul se depune în original sau

în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a

originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act

normativ, circumstanțele cauzei trebuie confirmate numai cu documente în

original și cînd, ca urmare a soluționării cauzei, înscrisul își pierde efectul juridic

sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum

și în alte cazuri cînd instanța consideră necesară prezentarea originalului.

Ca înscris al suportării cheltuielilor de judecată în sumă de 75 lei, reclamanții

au prezentat bonul de plată (f.d.18) care nu este în original, după cum prevede

legea, fiind autentificat de Lupașcu. În condiția solicitării încasării cheltuielilor de

judecată în baza acestui bon, urma, în condițiile legii reclamanții să prezite

originalul acestui bon, ori în baza lui, ca urmare a soluționării cauzei, înscrisul își

pierde efectul juridic.

Instanța de apel a menționat, că reclamanții Lupașcu Lilian și Lupașcu

Marina nu au prezentat careva probe pertinente și utile, care ar dovedi că ei au

suportat cheltuieli de deplasare, ba mai mult, nici în cererea de chemare în

judecată reclamanții nu au indicat care este suma acestor cheltuieli de deplasare.

În aceste condiții, careva temei de a încasa careva cheltuieli de deplasare,

suportate de reclamanți în legătură cu examinarea unui alt litigiu, nu sînt, lipsind

în totalitate baza probatorie la acest capitol.

În partea încasării prejudiciului moral indicat de reclamanți, instanța de fond

a hotărît neîntemeiat încasarea prejudicului moral, ori legea nu prevede, în

asemenea cazuri, încasarea despăgubirilor morale.

La 04 august 2020 prin intermediul oficiului poștal Lupașcu Lilian,

Lupașcu Mariana au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii de admitere integrală a pretenții privind încasarea prejudiciului moral

în mărime de 20 000 de lei pentru fiecare.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

La 25 august 2020 Slonovschi Feodot a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel în partea încasării cheltuielile de asistență

4

juridică în cuantum de 4 200 lei și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și

neâtemeiată, aprecierea probelor a fost arbitrară.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 04 iunie

2020, și a fost recepționată de către Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana la 29 iunie

2020 și de către Slonovschi Feodot la 01 iulie 2020 conform avizelor de recepție

(f.d.251-252).

Astfel, recursurile depuse la 04 august 2020 și 25 august 2020 sunt depuse

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 07

septembrie 2020 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d.41), iar potrivit avizelor de recepție

recursul a fost recepționat de către Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana la 09

septembrie 2020 (f.d.43).

Prin referința depusă la 23 septembrie 2020 Lupașcu Lilian, Lupașcu

Mariana au solicitat respingerea recursului depus de Slonovschi Feodot ca fiind

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

5

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursurilor, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana și

de către Slonovschi Feodot.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Lupașcu Lilian, Lupașcu

Mariana și de către Slonovschi Feodot.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6