2ra-1400/20 — incasarea cheltuielilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1400/20 — incasarea cheltuielilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1400/2020 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud.R.Rusu-Parii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu) Î N C H E I E R E 07 octombrie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana și de către Slonovschi Feodot, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lupașcu Lilian și Lupașcu Mariana împotriva lui Slonovschii Feodot privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate în cadrul unui dosar civil, încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 17 iunie 2019 reclamanții Lupașcu Lilian și Lupașcu Mariana au depus cerere de chemare în judecată împotriva pîrîtului Slonovschi Feodot cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și a pagubei morale.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au invocat faptul că, cu Slonovschii Feodot sunt vecini din anul 2013 de cînd au procurat imobilul din vecinătatea lui și tot atunci au hotărît să îmbunătățească condițiile de trai, începînd a face diferite lucrări de reamenajare și reparație. Au menționat că, au construit un gard pe proprietatea lor privată, la o distanță de aproximativ 20 de cm depărtare de hotarul ce delimitează gospodăria lor de gospodăria vecinului Slonovschi Feodot. Au susținut că, cu vecinul lor Slonovschi Feodot, de la început erau în relații bune, chiar le oferea sfaturi ce și unde ar fi bine să facă schimbări, iar mai tîrziu, din careva motive necunoscute, a început să îi invidieze, apoi în genere nu mai vorbea cu ei.
Au declarat reclamanții că, pîrîtul scria plîngeri pe la toate organele competente din municipiu. După puțin timp, familia acestora a fost sesizată de organele de drept, precum că îi crează diferite discomforturi în viața pîrîtului, în legătură cu îmbunătățirea condițiilor de trai. Reclamanții au invocat că, au încercat să converseze cu vecinul Slonovschi Feodot despre situația creată, însă ultimul nici nu a dorit să asculte ceva, 1 continuînd să scrie și mai multe petiții în diferite instanțe pe tema gospodăriei acestora, precum și acțiunile ultimilor de amenajare. Au indicat că, permanent familia reclamanților este acționată de vecinul Slonovschi Feodot în diferite instanțe atît de drept cît și administrative ale statului.
Pînă la moment, ultimul a depus mai mult de 100 de petiții la diferite organe, însă nici una nu s-a adeverit, astfel, ei permanent se află în stare de stres emoțional și psihic. Persistă simptome de anxietate cum ar fi tensiunea, neliniștea, preocupări și teama de viitor precum și stări de depresie. Reclamanul Lupașcu Lilian a invocat că, fiind o persoană decentă și corectă, avînd studii în domeniul teologiei pastorale, nu poate trece ușuratic acțiunile de șantaj asupra lor din partea vecinului, astfel au intrat într-o fază de epuizare, au apărut diferite reacții fiziologice precum tulburările digestive și insomniile. A pierdut pofta de mîncare, scăzînd în greutate, nu mai are careva dispoziție pozitivă în viața de zi cu zi, a devenit nervos în familie, iar toate aceste acțiuni se răsfrîng negativ asupra sănătății și a familiei sale.
Referitor la acțiunile de ponegrire a familiei sale din partea lui Slonovschi Feodot, reclamantul a susținut că, a suferit și suferă în continuare șoția Mariana Lupașcu, mai ales în această perioadă ultima era însărcinată și mereu era expusă la un avort spontan. A menționat faptul că, la moment vecinul Slonovschi Feodot continuă să adreseze diferite petiții pe familia lor, unde din nou sunt predispuși la tensionări psihice. Au considerat că, în urma acțiunilor ilegale din partea vecinului Slonovschi Feodot în legătură cu înaintarea cererii de chemare în judecată indicate în instanța de judecată care pînă la urmă a fost respinsă și adresarea diferitor petiții nefondate asupra familiei lor, a cauzat prejudiciu moral pe care îl evaluează în mărime de 20 000 lei pentru fiecare.
Au mai indicăt că, la data de 19.04.2017, vecinul Slonovschi Feodot prin intermediul avocatului său Felișcan Victor, a depus cerere de chemare în judecată către Lupașcu Lilian cu privire la înlăturarea încălcărilor dreptului de proprietate. Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central la cererea respectivă a fost atras ca intervenient accesoriu Lupașcu Mariana. Judecarea cauzei respective la Judecătoria Soroca sediul central, s-a desfășurat pînă la data de 21.05.2018, avînd loc 9 ședințe de judecată, unde cererea reclamantului a fost admisă parțial. Au declarat că, pentru a-și apăra interesele ei au fost nevoiți să-și angajeze un avocat, întocmind contract oficial cu avocatul Gherman Diomid pentru reprezentarea în instanța de judecată.
Contractul fiind încheiat oficial la data de 27.11.2017 cu n/r 013/5, achitînd suma de 2 100 lei. Hotărîrea Judecătoriei Soroca din 21.05.2018 a fost contestată de Slonovschii Feodot și avocatul său Felișcan Victor la Curtea de Apel Bălți, fiind nevoit să depună și el contestație, contestația fiind întocmită de către avocat. Au relatat că, pentru a participa la judecarea apelului la Curtea de Apel Bălți împotriva hotărîrii Judecătoriei Soroca din data de 21.05.2018, reclamanții au fost nevoiți să întocmescă un alt contract cu avocatul Gherman Diomid, iar contractul adăugător pentru participarea avocatului la instanța de apel Bălți, ei l-au încheiat la data de 03.10.2018 cu n/r 068/5, achitînd suma de 2 100 lei.
2 Au susținut că, la Curtea de Apel Bălți au participat la 6 ședințe de judecată și la data de 01.11.2018 apelul său a fost admis, iar apelul lui Slonovschii Feodot și avocatul lui FelișcanVictor, au fost respinse, fiind dispus casarea integrală a hotărîrii din 21.05.2018 cu emiterea unei noi soluții prin care acțiunea reclamantului Slonovschi Feodot către Lupașcu Lilian, intervenient accesoriu Lupașcu Mariana cu privire la înlăturarea obstacolelor la exercitarea dreptului de proprietate și recuperarea dreptului moral, s-a respins ca fiind neîntemeiată. În legătură cu cele menționate mai sus, reclamanții invocă faptul că, din motiv ce au fost acționați în judecată nelegitim, pricinuindu-le prejudiciu material și moral, au solicitat să fie despăgubiți.
Reclamanții au solicitat, admiterea cererii de chemare în judecată cu încasarea de la Slonovschi Feodot în folosul lui Lupașcu Lilian cheltuielile de judecată pentru procesul civil inițiat de ultimul în mărime de 4 200 lei pentru asistența juridică și 75 lei achitarea taxei de stat la Curtea de Apel Bălți, cheltuieli de deplasare și prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei. Încasarea de la Slonovschi Feodot în folosul lui Lupașcu Mariana prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei. Încasarea de la Slonovschi Feodot în folosul lui Lupașcu Lilian a tuturor cheltuielilor de judecată legată de prezenta acțiune. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 27 noiembrie 2019 acțiunea s-a admis parțial.
S-a încasat de la pîrîtul Slonovschi Feodot în beneficiul Lupașcu Lilian, cheltuielile de judecată pentru procesul civil inițiat de ultimul în mărime de 4 200 lei pentru asistența juridică și 75 lei achitarea taxei de stat la Curtea de Apel Bălți, cheltuieli de deplasare și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. S-a încasat de la pîrîtul Slonovschi Feodot în beneficiul Lupașcu Mariana prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. S-a încasat de la pîrîtul Slonovschi Feodot în beneficiul Lupașcu Lilian și Lupașcu Mariana suma de 1 202 lei ca taxă de stat plătită la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 iunie 2020 s-a admis apelul declarat de Slonovschi Feodot.
S-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 27 noiembrie 2019 și s-a emis o nouă hotărîre după cum urmează: Acțiunea lui Lupașcu Mariana împotriva lui Slonovschi Feodot privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate în cadrul unui dosar civil, încasarea prejudiciului moral, s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a admis parțial acțiunea depusă de Lupașcu Lilian. S-a încasat de la Slonovschi Feodot în folosul lui Lupașcu Lilian cheltuielile de judecată suportate în cadrul dosarului civil în sumă de 4 200 lei, cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea lui Lupașcu Lilian împotriva lui Slonovschi Feodot privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate în cadrul unui dosar civil, încasarea prejudiciului moral, s-a respins, ca fiind neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că instanța de fond just a ajuns la concluzia că urmează a fi încasate cheltuielile de asistență juridică în cuantum de 4 200 lei în folosul lui Lupașcu Lilian, ori ele au fost suportate de către ultimul pentru servicii juridice, ele fiind reale, necesare și rezonabile, confirmate prin bonurile de plată indicate mai sus, iar Slonovschi Feodot a pierdut procesul anterior, astfel, norma legală impune încasarea acestor cheltuieli de la partea care a pierdut procesul. Este eronată și neîntemeiată soluția instanței de fond în partea încasării de la Slonovschi Fodot în folosul lui Lupașcu Lilian a 75 lei cu statut de taxă de stat 3 achitată pentru instanța de apel, cheltuieli de deplasare și prejudicu moral în sumă de 10 000 lei.
Potrivit prevederilor art.130 al.1) CPC, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Confrom prevederilor art. 137 alin. (1) CPC, se consideră înscris orice document, act, convenție, contract, certificat, scrisoare de afacere ori scrisoare personală, alt material expus în scris cu litere, cifre, semne grafice, precum și primit prin fax, poștă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite citirea informației care se referă la circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei și care pot confirma veridicitatea lor.
În conformitate cu art. 138 alin. (4) CPC, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanțele cauzei trebuie confirmate numai cu documente în original și cînd, ca urmare a soluționării cauzei, înscrisul își pierde efectul juridic sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și în alte cazuri cînd instanța consideră necesară prezentarea originalului. Ca înscris al suportării cheltuielilor de judecată în sumă de 75 lei, reclamanții au prezentat bonul de plată (f.d.18) care nu este în original, după cum prevede legea, fiind autentificat de Lupașcu.
În condiția solicitării încasării cheltuielilor de judecată în baza acestui bon, urma, în condițiile legii reclamanții să prezite originalul acestui bon, ori în baza lui, ca urmare a soluționării cauzei, înscrisul își pierde efectul juridic. Instanța de apel a menționat, că reclamanții Lupașcu Lilian și Lupașcu Marina nu au prezentat careva probe pertinente și utile, care ar dovedi că ei au suportat cheltuieli de deplasare, ba mai mult, nici în cererea de chemare în judecată reclamanții nu au indicat care este suma acestor cheltuieli de deplasare. În aceste condiții, careva temei de a încasa careva cheltuieli de deplasare, suportate de reclamanți în legătură cu examinarea unui alt litigiu, nu sînt, lipsind în totalitate baza probatorie la acest capitol.
În partea încasării prejudiciului moral indicat de reclamanți, instanța de fond a hotărît neîntemeiat încasarea prejudicului moral, ori legea nu prevede, în asemenea cazuri, încasarea despăgubirilor morale. La 04 august 2020 prin intermediul oficiului poștal Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a pretenții privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei pentru fiecare. În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.
La 25 august 2020 Slonovschi Feodot a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea încasării cheltuielile de asistență 4 juridică în cuantum de 4 200 lei și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neâtemeiată, aprecierea probelor a fost arbitrară. Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 04 iunie 2020, și a fost recepționată de către Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana la 29 iunie 2020 și de către Slonovschi Feodot la 01 iulie 2020 conform avizelor de recepție (f.d.251-252).
Astfel, recursurile depuse la 04 august 2020 și 25 august 2020 sunt depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 07 septembrie 2020 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d.41), iar potrivit avizelor de recepție recursul a fost recepționat de către Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana la 09 septembrie 2020 (f.d.43). Prin referința depusă la 23 septembrie 2020 Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana au solicitat respingerea recursului depus de Slonovschi Feodot ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al 5 din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind admisibile.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana și de către Slonovschi Feodot. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Lupașcu Lilian, Lupașcu Mariana și de către Slonovschi Feodot.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.