2ra-707/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-707/21 Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul central (jud. I. Dragulean) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 19 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu împotriva lui Silvii Dornean cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu și menținută hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 9 iulie 2020, Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Silvii Dornean cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 10 mai 2020, orele 22:30, pârâtul Dornean Silvii, aflându-se la domiciliul său din sat. XXXXX r-nul XXXXX, a inițiat o ceartă, în urma căreia a agresat-o fizic, cauzându-i vătămări corporale neînsemnate, fapt confirmat prin concluziile medicului-legist Sava Vremea, menționate în raportul de constatare medico-legală nr. 202019P0269 din 12 mai 2020. Potrivit hotărârii din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, Silvii Dornean a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 781 Cod contravențional (episodul din 8 mai 2020), fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 50 ore.

La fel, prin aceeași hotărâre, Silvii Dornean a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 781 Cod contravențional (episodul din 10 mai 2020), unde în calitate de victimă pe marginea cauzei contravenționale a figurat dânsa, care de altfel este și soacra pârâtului, fiindu-i aplicată pedeapsa sub 1 formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 50 ore, iar în conformitate cu art. 44 Cod contravențional, pentru concurs de contravenții, prin cumulul sancțiunilor aplicate, lui Silvii Dornean i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 60 ore. A menționat că, în urma acțiunilor prejudiciabile ale pârâtului, a fost afectată sufletește, fapt ce se remarcă prin trăirile negative suferite, iar emoțiile negative ce persistă și în prezent au afectat-o enorm psihic.

Astfel, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice suportate de dânsa constituie suma de 10 000 de lei. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 16, 19, 2025, 2036, 2037 Cod civil, art. 94, 96, 166, 167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Silvii Dornean în beneficiul ei a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, a fost admisă acțiunea parțial. Au fost încasate de la Silvii Dornean în beneficiul Tamarei Sorocoletni suma de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, a fost pretenția Tamarei Sorocoletni cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 8 000 de lei, ca neîntemeiată. A fost încasată de la Silvii Dornean în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei. Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu și menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit existența vinovăției pârâtului/intimat și legătura de cauzalitate între fapta ilicită comisă și prejudiciul moral cauzat victimei. Astfel, au concluzionat prima instanță și instanța de apel despre necesitatea compensării prejudiciului moral cauzat Tamarei Sorocoletni, victimă a contravenției, de către Silvii Dornean, persoana care a fost recunoscută vinovată de comiterea acestei contravenții.

Pe cale de consecință, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că suma de 2 000 de lei reprezintă cuantumul rezonabil al despăgubirii bănești pentru prejudiciul moral cauzat, acesta fiind unul ce corespunde situației în care s-a produs fapta și consecințelor acestei fapte, reprezentând o despăgubire suficientă și readucând echilibrul între fapta comisă și drepturile reclamantei/apelantă, în calitate de victimă, încălcate de pârât/intimat. La 19 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, judecarea recursului și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

2 În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată, eronată și pripită, circumstanțele cauzei civile nefiind constatate just de către instanța de apel, fiind dată o apreciere incorectă a situației de fapt. Având în vedere prevederile art. 45 alin. (1) Cod contravențional și art. 1998 alin. (1), 2037 Cod civil, a menționat că acțiunile intimatului Silvii Domean sunt prejudiciabile și săvârșite cu vinovăție, or ultimul prin hotărârea din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, a fost recunoscut vinovat pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 781 Cod contravențional. În urma celor întâmplate, acțiunile violențe ale intimatului i-au dezechilibrat starea emoțională, a devenit iritată, impulsivă și foarte sensibilă.

Respectiv, a considerat că suma de 10 000 de lei reprezintă o compensație echitabilă și rezonabilă pentru suferințele fizice și psihice. Astfel, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părților, de circumstanțele cazului concret în care reclamantului i-au fost cauzate suferințe psihice. Prin urmare, la examinarea cerinței cu privire la compensarea prejudiciului moral, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, a considerat că prejudiciul moral cauzat prin contravenție se estimează la suma de 10 000 de lei, sumă care în opinia sa constituie o satisfacție echitabilă și rezonabilă și care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat. Instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare. Soluția dată de către instanța de apel este una pripită fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și fără determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

La 16 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Silvii Dornean a depus referință la recursul declarat de Tamara Sorocoletni, solicitând respingerea recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 19 februarie 2021 împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de 3 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

4 În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5