2ra-707/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-707/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul central (jud. I. Dragulean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tamara

Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Sorocoletni,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu împotriva lui Silvii Dornean cu privire

la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu și menținută hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul

central, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 9 iulie 2020, Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Silvii Dornean cu

privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 10 mai 2020, orele 22:30, pârâtul Dornean

Silvii, aflându-se la domiciliul său din sat. XXXXX r-nul XXXXX, a inițiat o ceartă,

în urma căreia a agresat-o fizic, cauzându-i vătămări corporale neînsemnate, fapt

confirmat prin concluziile medicului-legist Sava Vremea, menționate în raportul de

constatare medico-legală nr. 202019P0269 din 12 mai 2020.

Potrivit hotărârii din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, Silvii

Dornean a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 781

Cod contravențional (episodul din 8 mai 2020), fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 50 ore.

La fel, prin aceeași hotărâre, Silvii Dornean a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea contravenției prevăzute de art. 781 Cod contravențional (episodul din

10 mai 2020), unde în calitate de victimă pe marginea cauzei contravenționale a

figurat dânsa, care de altfel este și soacra pârâtului, fiindu-i aplicată pedeapsa sub

1

formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 50 ore, iar în

conformitate cu art. 44 Cod contravențional, pentru concurs de contravenții, prin

cumulul sancțiunilor aplicate, lui Silvii Dornean i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 60 ore.

A menționat că, în urma acțiunilor prejudiciabile ale pârâtului, a fost afectată

sufletește, fapt ce se remarcă prin trăirile negative suferite, iar emoțiile negative ce

persistă și în prezent au afectat-o enorm psihic.

Astfel, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice suportate

de dânsa constituie suma de 10 000 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 16, 19, 2025, 2036, 2037

Cod civil, art. 94, 96, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Silvii Dornean în beneficiul ei a

sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 2 000 de lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul central, a

fost admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate de la Silvii Dornean în beneficiul Tamarei Sorocoletni suma

de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

În rest, a fost pretenția Tamarei Sorocoletni cu privire la încasarea

prejudiciului moral în sumă de 8 000 de lei, ca neîntemeiată.

A fost încasată de la Silvii Dornean în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 100 de lei.

Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu și

menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au stabilit existența vinovăției pârâtului/intimat și legătura de cauzalitate între fapta

ilicită comisă și prejudiciul moral cauzat victimei.

Astfel, au concluzionat prima instanță și instanța de apel despre necesitatea

compensării prejudiciului moral cauzat Tamarei Sorocoletni, victimă a

contravenției, de către Silvii Dornean, persoana care a fost recunoscută vinovată de

comiterea acestei contravenții.

Pe cale de consecință, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că

suma de 2 000 de lei reprezintă cuantumul rezonabil al despăgubirii bănești pentru

prejudiciul moral cauzat, acesta fiind unul ce corespunde situației în care s-a produs

fapta și consecințelor acestei fapte, reprezentând o despăgubire suficientă și

readucând echilibrul între fapta comisă și drepturile reclamantei/apelantă, în calitate

de victimă, încălcate de pârât/intimat.

La 19 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Tamara Sorocoletni,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei din

21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel, judecarea recursului și emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

2

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, eronată și pripită, circumstanțele cauzei civile nefiind

constatate just de către instanța de apel, fiind dată o apreciere incorectă a situației de

fapt.

Având în vedere prevederile art. 45 alin. (1) Cod contravențional și art. 1998

alin. (1), 2037 Cod civil, a menționat că acțiunile intimatului Silvii Domean sunt

prejudiciabile și săvârșite cu vinovăție, or ultimul prin hotărârea din 11 iunie 2020 a

Judecătoriei Edineț sediul central, a fost recunoscut vinovat pentru comiterea

contravenției prevăzute de art. 781 Cod contravențional.

În urma celor întâmplate, acțiunile violențe ale intimatului i-au dezechilibrat

starea emoțională, a devenit iritată, impulsivă și foarte sensibilă.

Respectiv, a considerat că suma de 10 000 de lei reprezintă o compensație

echitabilă și rezonabilă pentru suferințele fizice și psihice.

Astfel, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze

prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită prin lege

să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de

noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părților, de circumstanțele cazului

concret în care reclamantului i-au fost cauzate suferințe psihice.

Prin urmare, la examinarea cerinței cu privire la compensarea prejudiciului

moral, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, a considerat că prejudiciul moral

cauzat prin contravenție se estimează la suma de 10 000 de lei, sumă care în opinia

sa constituie o satisfacție echitabilă și rezonabilă și care concomitent nu poate

constitui un venit nejustificat.

Instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei,

precum și materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea

și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Soluția dată de către instanța de apel este una pripită fără elucidarea pe deplin

a circumstanțelor cauzei și fără determinarea exactă a naturii juridice a litigiului,

criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub

toate aspectele invocate.

La 16 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Silvii Dornean a depus

referință la recursul declarat de Tamara Sorocoletni, solicitând respingerea

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 19 februarie 2021 împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de

Apel Bălți în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Tamara Sorocoletni, reprezentată

de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de

3

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tamara Sorocoletni,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

4

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Tamara Sorocoletni, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tamara Sorocoletni,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5