2ra-1335/21 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1335/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. C. Prisăcari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S.Procopciu, E.Grumeza, N.Chircu)

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cojocari Inessa,

reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cojocari Inessa împotriva

lui Dariiciuc Iurii cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul

declarat de Cojocari Inessa și a fost menținută hotărârea din 24 martie 2021 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 03 decembrie 2020, Cojocari Inessa, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dariiciuc Iurii cu privire la repararea

prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de

2000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la data de 01 iulie 2020 aproximativ pe la

ora 18:45, în incinta casei de locuit amplasată pe str.Chișinăului, 7/1, or. Cupcini, raionul

Edineț, în urma unor neînțelegeri verbale, cetățeanul Dariiciuc Iurii s-a înfuriat pe vecina sa,

Cojocari Inessa și a numit-o cu cuvinte necenzurate.

A menționat reclamanta că, la data de 21 iulie 2020, pârâtul Dariiciuc Iurii a fost tras la

răspundere contravențională în baza art. 354 Cod Contravențional și a fost amendat cu 20 uc,

echivalentul a 1 000 de lei.

A susținut că, pârâtul Dariiciuc Iurii prin acțiunile sale ilegale i-a cauzat reclamantei

Cojocari Inessa suferințe de ordin moral în sumă de 20 000 de lei, or ultima, în urma

înjurărilor din partea lui Dariiciuc Iurii, se simte umilită, suportând o stare de stres.

A afirmat reclamanta că, luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și

gravitatea suferințelor suportate, vede necesar de a i se acorda compensația morală, pe care

o estimează la suma de 20 000 de lei, considerând că acordarea unei compensații bănești în

1

cuantumul solicitat, ar reprezenta o satisfacție echitabilă și nicidecum diminuată a

prejudiciului moral cauzat precum indică art. 41 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Întemeindu-și pretențiile în baza prevederilor articolelor 16 alin. (1) lit. g), 19 alin. (1),

(3), (5), 2025 alin. (1), 2036 alin. (1), (2) și 2037 alin. (1), (2), (3) Cod Civil precum și

articolelor 94 alin. (1), 96 alin. (1), (11), 166, 167 Cod de Procedură Civilă, a solicitat

încasarea din contul pârâtului Dariiciuc Iurii suma de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat, cheltuielile de asistență juridică suportate în mărime de 2 000 de lei, precum

și alte cheltuieli aferente examinării litigiului.

Prin hotărârea din 24 martie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cererea de

chemare în judecată depusă de Cojocari Inessa a fost admisă parțial. S-a încasat din contul

lui Dariiciuc Iurii în beneficiul lui Cojocari Inessa suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu

moral și suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. S-a încasat din contul

lui Dariiciuc Iurii în beneficiul statului suma de 100 de lei taxa de stat. În rest acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 25 martie 2021, Cojocari Inessa, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, a

depus cererea de apel nemotivată, iar la 21 mai 2021 a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 24

martie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de

Cojocari Inessa și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea soluției sale instanța de apel a reținut că aprecierea prejudiciului moral se

face în raport cu criteriile miza pentru reclamant, comportamentul părților, bună,/reaua-

credință; etc.. Se i-a obligatoriu în considerație principiul general al echității și suma nu

trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele

similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se

apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerație argumentele ambelor părți

în proces și excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.

Astfel, instanța de apel stabilind corectitudinea soluției date de prima instanță, a conchis

că, apelanta Cojocari Inessa este îndreptățită să obțină repararea prejudiciului moral, cauzat

prin comiterea de către Dariiciuc Iurii a contravenției prevăzute la art. 354 din Codul

contravențional, comisă la data de 21 iulie 2020, iar suma de 500 de lei îi asigură apelantei

o compensație suficientă și echitabilă a prejudiciului moral suferit, suma solicitată de 20 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral fiind una exagerată.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel la fel a conchis că

soluția primei instanțe este legală.

La 01 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Cojocari Inessa, reprezentată de

avocatul Odobescu Ghenadie, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece la emiterea deciziei au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și

procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea,

2

circumstanțele cauzei nu au fost constatate just și a fost dat o apreciere incorectă situației de

fapt, ceea ce a dus la emiterea de către instanță a unei hotărâri ilegale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 22 iunie

2021, și a fost expediată părților la 26 iulie 2021, dar date care ar confirma recepționarea

acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 01 iulie 2021, este în termen.

La 05 august 2021, copia recursului a fost expediată în adresa lui Dariiciuc Iurii, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 93).

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de Cojocari Inessa, reprezentată de avocatul

Odobescu Ghenadie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții

contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Cojocari Inessa,

reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Cojocari Inessa, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Cojocari Inessa, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

4