2ra-927/21 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-927/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central (jud. I. Dragulean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Inessa Cojocari, reprezentată de către avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Inessa

Cojocari în interesele minorului XXXX împotriva lui Iuri Dariiciuc cu privire la

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 11 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Inessa Cojocari, reprezentată de către avocatul

Ghenadie Odobescu și a fost menținută hotărârea din 22 octombrie 2020 a

Judecătoriei Edineț, sediul central,

constată:

La 11 decembrie 2019 Inessa Cojocari a depus în interesele minorului XXXX

cerere de chemare în judecată împotriva lui Iuri Dariiciuc cu privire la repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 mai 2019, aproximativ pe la orele

11:00, fiul său, XXXX a ieșit în curtea blocului locativ din or. Cupcini,

str.Chișinăului,9, unde se aflau mai mulți copii, astfel, în timp ce se jucau mai mulți

copii, copilul minor YYYY, care este fiul pârâtului, a început să plângă.

A menționat că, ulterior, a venit și tatăl minorului, pârâtul Iuri Dariiciuc, care

i-a aplicat o lovitură cu palma în regiunea corpului fiului său, XXXX, îndemnându-

și, totodată, fiul minor YYYY să-l lovească pe fiul său.

A susținut că, în timp ce YYYY aplica lovituri cu pumnul în regiunea feței,

tatăl său, pârâtul Iuri Dariiciuc striga ca acesta să lovească mai puternic, motiv

pentru care a fost anunțată poliția.

A afirmat că, pe marginea cazului respectiv, la 23 iunie 2019 Iuri Dariiciuc a

fost tras la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (1) din Codul

contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în sumă de 750 de lei și a art. 354 din

1

Codul contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 300 de lei.

A relevat că, pârâtul Iuri Dariiciuc, prin acțiunile sale ilegale, a cauzat

suferințe de ordin moral în sumă de 35000 de lei, sumă pe care o consideră necesară

pentru a-i fi reabilitată starea emoțională a minorului XXXX.

A declarat că, pârâtul, prin acțiunile sale ilegale, a adus atingere dreptului

extrapatrimonial al copilului manifestat prin stări psihologice și, anume, prin lezarea

onoarei, reputației, dezechilibrului emoțional, social și alte atribute ce definesc

statutul moral.

A solicitat încasarea de la pârâtul Iuri Dariiciuc a sumei de 35000 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4000 de

lei.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul central, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către Inessa Cojocari în interesele lui XXXX

și au fost încasate de la Iuri Dariiciuc în beneficiul lui XXXX suma de 3000 de lei,

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasată de la Iuri

Dariiciuc în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei.

La 12 noiembrie 2020 Inessa Cojocari, reprezentată de către avocatul

Ghenadie Odobescu, a declarat apel nemotivat, iar la 11 ianuarie 2021 a declarat

apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 11 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Inessa Cojocari, reprezentată de către avocatul Ghenadie Odobescu

și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, în urma cercetării probelor anexate la materialele

cauzei în coroborare cu art. 1998 alin. (1), 2036 alin. (1) și (2) și 2037 alin. (1) din

Codul civil, prima instanță a considerat dovedită vinovăția lui Iuri Dariiciuc în

comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) și 354 din Codul

contravențional, în privința minorului XXXX, încasând din contul intimatului suma

de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, în beneficiul lui XXXX, iar în rest

pretenția a fost respinsă ca neîntemeiată.

Referitor la argumentul reprezentantului apelantului invocat în apel precum

că, prima instanță nu a determinat cuantumul prejudiciului moral în raport cu probele

și circumstanțele cauzei, instanța de apel l-a respins, deoarece instanța inferioară just

a determinat și a încasat prejudiciul moral în beneficiul lui XXXX, reprezentat de

către Inessa Cojocari, bazându-se pe principiile compensării rezonabile și echitabile

a prejudiciului moral prevăzute și de prevederile art. 41 al CEDO, la fel,

conducându-se de faptul că, apelantul a suferit diferite consecințe negative pe plan

moral.

Succesiv, instanța de apel a reținut ipoteza instanței inferioare, care a constatat

că, suma de 35000 de lei, solicitată de către apelant cu titlu de prejudiciu moral, este

excesivă și disproporțională principiilor compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral. Or, prima instanță, la determinarea mărimii compensației pentru

2

prejudiciul moral, a luat în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea

cauzării suferințelor psihice sau fizice a părții vătămate, cât și datele obiective care

certifică acest fapt, îndeosebi: - importanța vitală a dreptului personal nepatrimonial

și a bunurilor; - nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferințelor

psihice sau fizice; - felul vinovăției persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în

care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența ei.

Reieșind din faptul că, acțiunea apelantului a fost admisă parțial, instanța de

apel a considerat că, prima instanță corect a încasat de la Iuri Dariiciuc în beneficiul

lui XXXX, reprezentat de către Inessa Cojocari, suma de 2000 de lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, compensând, astfel, cheltuielile de judecată

proporțional părții admise din pretenții.

Totodată, instanța de apel a considerat că, prima instanță just a încasat de la

Iui Dariiciuc în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 de lei.

La 29 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Inessa Cojocari,

reprezentată de către avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a respins apelul, fără a fi analizate toate

circumstanțele cauzei, care au importanță la soluționarea litigiului.

A menționat că, instanța de apel a judecat cauza superficial, neluând în

considerare toate aspectele, nu a stabilit și nu a elucidat toate circumstanțele

importante ale cauzei, a apreciat incorect probele administrate.

A susținut că, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile

a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate recurentului, prejudiciul moral

cauzat acestuia prin contravenție constituie suma de 35000 de lei, sumă, care, în

opinia sa, constituie o satisfacție echitabilă și rezonabilă și care concomitent nu poate

constitui un venit nejustificat.

A afirmat că, instanța incorect a reținut că, înscrisurile prezentate de recurent

nu denotă în deplină măsură cuantumul prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

intimatului.

Prin notificarea din 12 mai 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 200), însă ultimul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

părților copia deciziei contestate la 27 aprilie 2021 (f. d. 190).

Astfel, recursul declarat la 29 martie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Inessa Cojocari,

reprezentată de către avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

4

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Inessa Cojocari, reprezentată de către avocatul Ghenadie Odobescu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Inessa Cojocari, reprezentată de către avocatul

Ghenadie Odobescu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Inessa Cojocari, reprezentată de către avocatul

Ghenadie Odobescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

5