2ra-1369/20 — încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1369/20

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. O. Fiodorov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Olga Digori,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Digori în

interesele fiului minor xxxxx împotriva lui Constantin Meliniciuc cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 26 decembrie 2019, Olga Digori în interesele fiului minor xxxxx a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Meliniciuc cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 28 iunie 2019 pârâtul fără

nici un temei i-a agresat copilul minor xxxxx, cauzându-i leziuni corporale sub formă

de xxxxx.

A menționat că prin acțiunile sale pârâtul a încercat să-i sugrume copilul,

respectiv în aceiași zi s-a adresat la medic, care l-a examinat și i-a recomandat

tratament medical. Până în prezent fiul continuă tratamentul prescris de medic.

A susținut că, pentru tratamentul fiului și procurarea medicamentelor a achitat

suma de 961, 71 de lei. Astfel, prin acțiunile sale pârâtul i-a pricinuit un prejudiciu

material în mărime de 961, 71 de lei, care încă nu este definitiv.

Reclamanta a notat că în afară de aceasta pârâtul i-a cauzat fiului cât și ei un

prejudiciu moral considerabil care se constituie din durerile fizice suportate de fiu și

suferințele psihice care i-au fost pricinuite ei când a văzut copilul cu vânătăi la gât,

care nu putea vorbi din cauza durerilor fizice. A fost stresată când a văzut copilul în

această stare gravă neputând vorbi, răsufla cu greu și tremura de spaimă și se sufoca.

În opinia reclamantei pârâtul urmează să-i recupereze prejudiciul material,

precum și prejudiciul moral cauzat fiului și ei prin acțiunile sale ilegale.

1

În drept și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. art. 1398, 1399, 1418,

1422, 1423 Cod civil, art. art. 6, 7, 38, 85 alin. (1), 166, 167 Cod de procedură civilă.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 961,71 de lei cu

titlu de prejudiciu material, a sumei de 45 000 de ei cu titlu de prejudiciu moral și a

sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Olga Digori. S-a încasat din contul lui

Constantin Meliniciuc în beneficiul Olgăi Digori suma de 1 500 de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin contravenție, suma de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. S-a încasat din

contul lui Constantin Meliniciuc, taxa de stat în beneficiul statului 150 de lei pentru

admiterea capătului acțiunii privind repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică, de la plata căreia reclamantul este scutit în baza

art.85 alin.( 1) lit. a) Cod de procedură civilă.

Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de Olga Digori și s-a menținut hotărârea din 25 februarie 2020 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că în privința

pârâtului Constantin Meliniciuc a fost întocmit proces-verbal contravențional cu nr.

MAI04974534 în care se constată că la data de 28 iunie 2019, orele 20.30 min. în

satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, ultimul l-a agresat fizic pe minorul xxxxx

pricinuindu-i dureri fizice ultimului, iar prin decizia agentului constatator din 2

octombrie 2019 lui Constantin Meliniciuc în baza art.78 alin.(1) Cod contravențional

i-a fost aplicată amenda în mărime de 20 unități convenționale, ce constituie 1 000 de

lei.

Instanțele de judecată au notat că, raportul de constatare a fost întocmit de către

expertul judiciar la data de 15 august 2019, iar adresarea la medic cu acuze de

„xxxxx” a copilului minor a avut loc abia la 11 decembrie 2019, adică peste mai bine

de 5 luni de la incident. Din materialele cauzei rezultă că reclamanta Olga Digori a

prezentat copilul său, xxxxx medicului din nou abia la data de 11 decembrie 2019 cu

acuze „tic nervos” (f.d. 11), iar urmare a investigației au fost prescrise medicamente

conform Rețetei din 11 decembrie 2019: Tabulofen și Tenoten, iar prin chitanța de

plată eliberată de ÎI „Moșneaga” din 23 decembrie 2019 se confirmă că au fost

procurate următoarele medicamente: NOOFEN pentru suma de 737,82 de lei și

Tenoten pentru suma de 223,89 de lei (f.d. 7).

Instanțele inferioare au menționat că în circumstanțele în care în ședința de

judecată nu a fost demonstrat legătura cauzală dintre contravenție și prejudiciul

cauzat, este întemeiată concluzia cu privire la respingerea pretenției de încasare a

prejudiciului material.

Referitor la prejudiciul moral, reieșind din pretențiile invocate, instanța de

judecată a considerat că suma de 1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral este

echitabilă suferințelor psihice suportate de către apelanta Olga Digori, nefiind

excesivă pentru intimat, dar care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat.

La data de 4 august 2020, prin intermediul oficiului poștal Olga Digori a declarat

recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

2

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a invocat referitor la încasarea prejudiciului

material că instanța de apel a dat apreciere arbitrară probelor ce țin de stabilirea

legăturii cauzale între acțiunile ilegale ale intimatului și survenirea consecințelor, iar

în partea ce ține de încasarea despăgubirilor morale, instanța a interpretat în mod

arbitrar legea, prin ce au fost diminuate despăgubirile morale.

A menționat că sunt neîntemeiate afirmațiile instanței de apel care susține lipsa

legăturii cauzale între data incidentului produs la 28 iunie 2019 și consecințele

survenite. Instanța ierarhic inferioară nu a examinat careva probe ce ar dovedi că

după 28 iunie 2019, data în care s-a produs suferințele fizice și psihice, nu mai pot

surveni consecințe negative, concluzia instanței fiind una arbitrară.

A explicat că deși instanța de judecată a făcut referire la prevederi legale, nu a

luat în considerare și nu a dat apreciere importanței vitale a drepturilor personale

nepatrimoniale cum este viața și sănătatea persoanelor păgubite, gradului suportării

de către persoanele vătămate a suferințelor psihice și fizice, felul vinovăției. Astfel, la

încasarea prejudiciului moral, instanța de judecată urma să ia în considerare

suferințele copilului minor, deși producerea leziunilor corporale, suferințele psihice și

fizice în privința minorului produse cu intenție de către pârât, au fost dovedite pe

deplin în instanța de judecată.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 430, 432,

455 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 24 iulie 2020 (f.d.98), însă careva date ce ar

confirma recepționarea acesteia de către recurentă la actele cauzei lipsesc.

Prin urmare, recursul din 4 august 2020, este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Olga Digori, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Olga Digori nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de către Olga Digori urmează a fi considerat ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Olga Digori.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5