2ra-1369/20 — încasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1369/20 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1369/20 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. O. Fiodorov) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 25 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Olga Digori, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Digori în interesele fiului minor xxxxx împotriva lui Constantin Meliniciuc cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 26 decembrie 2019, Olga Digori în interesele fiului minor xxxxx a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Meliniciuc cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 28 iunie 2019 pârâtul fără nici un temei i-a agresat copilul minor xxxxx, cauzându-i leziuni corporale sub formă de xxxxx. A menționat că prin acțiunile sale pârâtul a încercat să-i sugrume copilul, respectiv în aceiași zi s-a adresat la medic, care l-a examinat și i-a recomandat tratament medical. Până în prezent fiul continuă tratamentul prescris de medic. A susținut că, pentru tratamentul fiului și procurarea medicamentelor a achitat suma de 961, 71 de lei. Astfel, prin acțiunile sale pârâtul i-a pricinuit un prejudiciu material în mărime de 961, 71 de lei, care încă nu este definitiv. Reclamanta a notat că în afară de aceasta pârâtul i-a cauzat fiului cât și ei un prejudiciu moral considerabil care se constituie din durerile fizice suportate de fiu și suferințele psihice care i-au fost pricinuite ei când a văzut copilul cu vânătăi la gât, care nu putea vorbi din cauza durerilor fizice.
A fost stresată când a văzut copilul în această stare gravă neputând vorbi, răsufla cu greu și tremura de spaimă și se sufoca. În opinia reclamantei pârâtul urmează să-i recupereze prejudiciul material, precum și prejudiciul moral cauzat fiului și ei prin acțiunile sale ilegale. 1 În drept și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. art. 1398, 1399, 1418, 1422, 1423 Cod civil, art. art. 6, 7, 38, 85 alin. (1), 166, 167 Cod de procedură civilă. Reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 961,71 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 45 000 de ei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a fost admisă parțial acțiunea depusă de Olga Digori.
S-a încasat din contul lui Constantin Meliniciuc în beneficiul Olgăi Digori suma de 1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție, suma de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Constantin Meliniciuc, taxa de stat în beneficiul statului 150 de lei pentru admiterea capătului acțiunii privind repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, de la plata căreia reclamantul este scutit în baza art.85 alin.( 1) lit. a) Cod de procedură civilă. Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Olga Digori și s-a menținut hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că în privința pârâtului Constantin Meliniciuc a fost întocmit proces-verbal contravențional cu nr. MAI04974534 în care se constată că la data de 28 iunie 2019, orele 20.30 min. în satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, ultimul l-a agresat fizic pe minorul xxxxx pricinuindu-i dureri fizice ultimului, iar prin decizia agentului constatator din 2 octombrie 2019 lui Constantin Meliniciuc în baza art.78 alin.(1) Cod contravențional i-a fost aplicată amenda în mărime de 20 unități convenționale, ce constituie 1 000 de lei. Instanțele de judecată au notat că, raportul de constatare a fost întocmit de către expertul judiciar la data de 15 august 2019, iar adresarea la medic cu acuze de „xxxxx” a copilului minor a avut loc abia la 11 decembrie 2019, adică peste mai bine de 5 luni de la incident.
Din materialele cauzei rezultă că reclamanta Olga Digori a prezentat copilul său, xxxxx medicului din nou abia la data de 11 decembrie 2019 cu acuze „tic nervos” (f.d. 11), iar urmare a investigației au fost prescrise medicamente conform Rețetei din 11 decembrie 2019: Tabulofen și Tenoten, iar prin chitanța de plată eliberată de ÎI „Moșneaga” din 23 decembrie 2019 se confirmă că au fost procurate următoarele medicamente: NOOFEN pentru suma de 737,82 de lei și Tenoten pentru suma de 223,89 de lei (f.d. 7). Instanțele inferioare au menționat că în circumstanțele în care în ședința de judecată nu a fost demonstrat legătura cauzală dintre contravenție și prejudiciul cauzat, este întemeiată concluzia cu privire la respingerea pretenției de încasare a prejudiciului material.
Referitor la prejudiciul moral, reieșind din pretențiile invocate, instanța de judecată a considerat că suma de 1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral este echitabilă suferințelor psihice suportate de către apelanta Olga Digori, nefiind excesivă pentru intimat, dar care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat. La data de 4 august 2020, prin intermediul oficiului poștal Olga Digori a declarat recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând 2 admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs a invocat referitor la încasarea prejudiciului material că instanța de apel a dat apreciere arbitrară probelor ce țin de stabilirea legăturii cauzale între acțiunile ilegale ale intimatului și survenirea consecințelor, iar în partea ce ține de încasarea despăgubirilor morale, instanța a interpretat în mod arbitrar legea, prin ce au fost diminuate despăgubirile morale. A menționat că sunt neîntemeiate afirmațiile instanței de apel care susține lipsa legăturii cauzale între data incidentului produs la 28 iunie 2019 și consecințele survenite. Instanța ierarhic inferioară nu a examinat careva probe ce ar dovedi că după 28 iunie 2019, data în care s-a produs suferințele fizice și psihice, nu mai pot surveni consecințe negative, concluzia instanței fiind una arbitrară.
A explicat că deși instanța de judecată a făcut referire la prevederi legale, nu a luat în considerare și nu a dat apreciere importanței vitale a drepturilor personale nepatrimoniale cum este viața și sănătatea persoanelor păgubite, gradului suportării de către persoanele vătămate a suferințelor psihice și fizice, felul vinovăției. Astfel, la încasarea prejudiciului moral, instanța de judecată urma să ia în considerare suferințele copilului minor, deși producerea leziunilor corporale, suferințele psihice și fizice în privința minorului produse cu intenție de către pârât, au fost dovedite pe deplin în instanța de judecată. În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 430, 432, 455 Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 24 iulie 2020 (f.d.98), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la actele cauzei lipsesc. Prin urmare, recursul din 4 august 2020, este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Olga Digori, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Olga Digori nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de către Olga Digori urmează a fi considerat ca inadmisibil.
4 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Olga Digori. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.