2ra-109/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie

Dosarul nr. 2ra-109/23

2-22055578-01-2ra-24012023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile

Golimaz, reprezentat de avocatul Cristina Lungu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Golimaz

împotriva lui Iurie Pirojoc cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

contravenție,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Vasile Golimaz, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu și a fost menținută hotărârea din 18 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central,

constată:

La 19 aprilie 2022, Golimaz Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iurie Pirojoc privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin

contravenție și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data 09 martie 2022,

aproximativ ora 08:50, Iurie Pirojoc, în urma unui conflict care a avut loc pe str. Sf.

Vasile, mun. Edineț l-a numit cu cuvinte necenzurate și l-a amenințat cu răfuială

fizică pe el, astfel prin acțiunile sale cu caracter amoral, Iurie Pirojoc, neesențial a

încălcat ordinea publică.

A menționat reclamantul că în acțiunile contravenientului sunt prezente

semnele constitutive ale contravenției prevăzute de art.354 Cod Contravențional.

A susținut reclamantul că, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor

psihice suportate de el constituie suma de 20 000 lei, or, această sumă o consideră

necesară pentru a fi reabilitată starea emoțională ce a fost dezechilibrată.

A afirmat reclamantul că, prin acțiunile ilegale ale pârâtului, potențialului

reclamant i s-a adus atingere la dreptul extrapatrimonial manifestat prin stări

1

psihologice și anume: prin lezarea onoarei, tristețe, rușine, discomfort sufletesc

enorm, teamă, neajutorare, umilință, inferioritate, discomfort general, insatisfacție,

stres și alte atribute ce definesc statutul moral.

A declarat reclamantul că emoțiile negative care persistă și acum, i-au afectat

enorm starea psihică lăsându-i consecințe și în prezent, deoarece suferințele

emoționale durează în timp. Spune acest lucru deoarece este vorba de starea sănătății

unui om.

În atare împrejurări, deoarece repararea prejudiciului moral în acest caz este

prevăzută de legislație, odată ce norma de drept enunțată reglementează expres

dreptul la repararea daunei morale al persoanei prejudiciate, consideră că pârâtul

urmează să fie obligat la plata despăgubirilor morale.

Luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate, consideră necesar de a acorda drept compensație morală suma de 20 000

(douăzeci mii) lei, reprezentând o satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, această sumă reprezentînd o compensare suficientă, echitabilă și

nicidecum diminuată a prejudiciului moral cauzat.

Mai menționează că, aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la

determinarea „prețului” suferinței fizice și psihice care sunt inestimabile, ci înseamnă

aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a

implicației acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate. Trebuie să

se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și

familial din ceea ce ar însemna o viață normală, liniștită și fericită pentru aceasta în

momentul respectiv, dar și în viitor în societatea respectivă.

Referitor la cheltuielile de judecată suportate de către reclamant pentru

acordarea asistenței juridice, acestea urmează a fi compensate integral din contul

pârâtului în felul următor - suma de 3000 lei, achitată avocatului conform bonului de

plată seria DAA nr. 13759863 din 04 aprilie 2022.

A solicitat reclamantul încasarea din contul pârâtului a sumei de 20 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral și a sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

Prin hotărârea din 18 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central acțiunea s-

a admis parțial. S-a încasat din contul lui Iurie Pirojoc în beneficiul lui Vasile

Golimaz a sumei de 2000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție și a

sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. S-a încasat din contul lui

Iurie Pirojoc în beneficiul statului a sumei de 100 lei, cu titlu de taxa de stat. În rest,

acțiunea s-a respins, ca neîntemeiate.

La 19 mai 2022, Vasile Golimaz, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a

depus cerere de apel nemotivată, iar la 27 iunie 2022 a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de către Vasile Golimaz, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și s-a

menținut fără modificări hotărârea din 18 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul

2

Central.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a reținut

ca fiind dovedită fapta ilegală săvârșită de către Iurie Pirojoc față de Vasile Golimaz,

prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Or, pârâtul cu vinovăție și intenție directă a

acționat față de reclamant numindu-l cu cuvinte necenzurate și l-a amenințat cu

răfuială fizică prin ce a cauzat reclamantului un prejudiciu moral fiind pasibil de

răspunderea de daune prevăzute de art. 2036 și art. 2037 Cod civil.

La fel, instanța de apel a reținut că instanța de fond întemeiat a admis parțial

acțiunea încasând în beneficiul reclamantului, cu titlu de prejudiciu moral suma de

2000 lei, suficientă pentru a aplana suferințele morale ale reclamantului.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată hotărârea instanței de fond

cu privire la admiterea parțială a acțiunii reclamantului în partea încasării cheltuielilor

de asistență juridică, dispunând încasarea sumei de 1000 lei, proporțional părții

admise.

La 22 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Golimaz,

reprezentat de avocatul Cristina Lungu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, la adoptarea decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, nu s-a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele

cauzei, și anume de faptul că, Vasile Golimaz fiind la o vîrstă înaintată a suportat

extrem de sensibil și dureros consecințele celor produse. Nu a fost evaluat impactul

psihologic al acțiunilor intimatului asupra recurentului.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, recurentul a menționat

că acestea urmează a fi încasate integral, deoarece suma de 3000 lei achitată

avocatului este confirmată prin bonul de plată anexat la materialele cauzei, iar suma

încasată de către instanță de 1000 lei, nu este proporțională cu munca depusă de

avocat în cauza dată.

Prin notificarea din 24 ianuarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatului Iurie Pirojoc copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 105).

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei contestate la

05 ianuarie 2023, inclusiv la poșta electronică a avocatului Ghenadie Odobescu, în

interesele lui Vasile Golimaz, odobescu8partenerii@gmail.com (f.d. 90).

Astfel, recursul declarat la 22 decembrie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat de către Vasile Golimaz, reprezentat de avocatul Cristina Lungu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

4

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25

februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Vasile Golimaz, reprezentat de

avocatul Cristina Lungu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile

Golimaz, reprezentat de avocatul Cristina Lungu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Vasile Golimaz, reprezentat de avocatul Cristina

Lungu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

5