2ra-925/23 — încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-925/23

2-22066260-01-2ra-03072023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud.: E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, I. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ion Malanciuc

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nistor Ion, reprezentat de

avocata Lungu Cristina,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nistor

Ion împotriva lui Ghețu Andrian cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Nistor Ion și s-a menținut hotărârea din 07 iunie 2022

a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 12 mai 2022, Nistor Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Ghețu Andrian cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii, a invocat că activează în calitate de vicepreședinte a

Consiliului raional Edineț.

La data de 15 noiembrie 2021 a fost pornită cauza contravențională în

privința lui Ghețu Andrian în baza art. 354 din Codul Contravențional, pentru faptul

că la data 12 noiembrie 2021, Ghețu Andrian aflîndu-se în incinta clădirii

Consiliului r. Edineț, prin încălcarea ordinii publice, în cadrul ședinței Consiliului

r, Edineț, striga cu glas tare, întrerupând ședința Consiliului și manifestând un

comportament brutal, l-a numit pe vicepreședintele Consiliului raional Edineț,

Nictor Ion cu cuvîntul ”prost”.

Astfel, prin decizia Inspectoratului de Poliție Edineț din 09 decembrie 2021,

s-a constatat vinovăția lui Ghețu Andrian în comiterea contravenției prevăzută de

art. 354 din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de amendă

în mărime de 30 de unități convenționale.

Reclamantul a menționat că în rezultat, i-a fost lezată onoarea și demnitatea,

fiindu-i cauzate suferințe psihice, pe care le estimează la suma de 50 000 de lei.

Nistor Ion a solicitat încasarea de la Ghețu Andrian a sumei de 50 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

1

Prin hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Nistor Ion.

Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Nistor Ion și s-a menținut hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central.

În consolidarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată au constatat că

reclamantul Nistor Ion este persoană publică, exponentul autorității publice

executive a Consiliului raional Edineț.

Instanțele de judecată au reținut că, evenimentele pentru care Ghețu Andrian

a fost sancționat, s-au derulat în incinta clădirii Consiliului raional Edineț și în

legătură cu activitatea acestei autorități publice.

Totodată, instanțele de judecată au statuat că Nistor Ion pretinde la reparări

de prejudicii pentru faptul că Ghețu Andrian l-a numit cu cuvântul „prost”, iar la

speță, faptul numirii cu asemenea cuvinte (necenzurate) nu se mai cere a fi dovedit,

odată ce se confirmă prin procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de

sancționare a lui Ghețu Andrian.

Pe când, reclamantul era obligat să prezinte dovezi de confirmare a întinderii

prejudiciului în raport cu funcția publică deținută, or, componența delictului civil

include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal

dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Iar, odată ce reclamantul, ca pretinsă victimă a delictului civil, era un

exponent al autorității publice locale, urma să demonstreze că cuvântul rostit în

adresa lui de către vinovat, cu adevărat i-a cauzat suferințe morale

Instanțele de judecată au concluzionat referitor la netemeinicia pretenției lui

Nistor Ion privind recuperarea prejudiciului moral, or, reclamantul Nistor Ion, în

calitatea sa de vicepreședinte a raionului, urma să prezinte probe că cuvântul rostit

în incinta clădirii Consiliului raional Edineț, cu adevărat i-a cauzat suferințe

morale, manifestate prin lezarea onoarei.

La 08 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nistor Ion,

reprezentat de avocata Lungu Cristina, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

admisă.

În motivarea recursului, a invocat că soluția instanței de apel este una pripită,

fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și fără determinarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea completă și

certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

Recurentul a specificat că prin răspândirea informației false și defăimătoare,

i-a fost adusă atingere personalității, fiindu-i lezată onoarea, demnitatea și reputația

profesională.

La 03 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ghețu

Andrian pentru notificare copia recursului declarat de către Nistor Ion,

explicându-i dreptul de a depune referință.

Până la examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție referința nu a parvenit.

2

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat public la

27 octombrie 2022.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 08 decembrie 2022, prin intermediul

oficiului poștal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

către Nistor Ion, reprezentat de avocata Lungu Cristina împotriva deciziei din

27 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți va fi examinat în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la

01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de către Nistor Ion, reprezentat de avocata Lungu Cristina este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

3

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Nistor Ion,

reprezentat de avocata Lungu Cristina, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de Nistor Ion, reprezentat de avocata Lungu Cristina conține obiecții de

fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au

fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință,

nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

4

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Nistor Ion, reprezentat de

avocata Lungu Cristina, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nistor Ion, reprezentat de

avocata Lungu Cristina împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ion Malanciuc

Lilia Roic-Botezatu

5