2ra-494/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-494/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-494/23

2-22060894-01-2ra-04042023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolai Melnic, reprezentat

de avocata Cristina Lungu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai

Melnic, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva lui Andrian Ghețu

cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Nicolai Melnic, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu și menținută hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 03 mai 2022, Nicolai Melnic, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrian Ghețu cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Nicolai Melnic,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a indicat că la 23 aprilie 2021, în adresa

Inspectoratului de Poliție Edineț, a parvenit informația telefonică, precum și

plângerea lui, prin care a solicitat de a fi luate măsuri, conform legislației în vigoare

cu Andrian Ghețu, care la ora 09:30-10:00, în incinta Consiliului raional Edineț, a

avut un comportament neadecvat, intrând fără voie în biroul de serviciu al

Președintelui raionului Edineț, unde s-a exprimat cu voce ridicată și cu expresii

ofensatoare în privința conducerii raionului Edineț, în așa mod tulburând liniștea și

ordinea publică.

La 11 mai 2021, ora 12:30, șeful al SSP al IP Edineț, comisarul Corneliu

Lisnic a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 05244586 și

1

decizia de sancționare contravențională, prin care a fost aplicată sancțiune

contravențională lui Andrian Ghețu sub formă de amendă în mărime de 30 u.c.,

echivalentul a 1 500 de lei.

Prin ordonanța din 23 aprilie 2021, dânsul a fost recunoscut în calitate de

victimă pe cauză contravențională.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a

fost respinsă integral ca neîntemeiată contestația depusă de Andrian Ghețu privind

anularea deciziei agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Edineț din

11 mai 2021, prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției

prevăzute de art. 354 din Codul contravențional.

Reclamantul a evidențiat că din cauza acțiunilor lui Andrian Ghetu, a avut de

suferit daune morale. Prin acțiunile ilegale și neîntemeiate ale lui Andrian Ghețu,

i-au fost cauzate stări de nervozitate care, în consecință, au dus la suferințe psihice,

deprimări, fapt ce impune și solicitarea reparării prejudiciului moral. Tonul ridicat

al acțiunelor verbale ale lui Andrian Ghețu și refuzul cerințelor de a se liniști și a-și

expune pretențiile calm, l-au făcut să se simtă umilit în fața colegilor de serviciu, or

nu în fiecare zi, cineva strigă obraznic și agresiv la un demnitar public.

Luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea

suferințelor suportate, a considerat că suma de 50 000 de lei, drept compensație

morală, reprezentă o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum diminuată a

prejudiciului moral cauzat.

În drept, reclamantul Nicolai Melnic, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1), 21, 2036

alin. (1), (2), 2037 din Codul civil, art. 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Nicolai Melnic, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a

solicitat încasarea din contul lui Andrian Ghețu în folosul său a sumei de 50 000 de

lei cu titlu de prejudiciu nepatrimonial, a sumei 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică suportate în legătură cu soluționarea litigiului, precum și alte

cheltuieli aferente.

Prin hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Melnic, ca neîntemeiată

(f. d. 50, 56-60).

Prin decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Nicolai Melnic, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și menținută

hotărârea din 07 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f. d. 86, 87-91).

În consolidarea soluției adoptate, prima instanță și instanța de apel au reținut

că la 11 mai 2020, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

05244586, prin care Andrian Ghețu a fost recunoscut vinovat în comiterea

contravenției prevăzute la art. 354 din Codul conrtavențional, cu aplicarea unei

pedepese sub formă de amendă în mărime de 30 u.c. – 1 500 de lei (f. d. 19).

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că, în pofida faptului că

Andrian Ghețu a fost recunoscut vinovat în comiterea acestei contravenții, nu se

poate deduce că prin aceasta lui Nicolai Melnic, în calitate de persoană fizică, i s-a

2

cauzat un anumit prejudiciu material și moral, astfel că articolul contravențional

menționat se califică drept o contravenție contra ordinii publice, dar nu a persoanei.

Or, ordinea publică este componentă a ordinii de drept care exprimă starea de

funcționare eficace a instituțiilor statului de drept, de respectare a drepturilor și

libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, asigurată

prin ansamblul necesar de reglementări juridice, norme comportamentale, valori

sociale și instituții specifice, inclusiv pentru restabilirea echilibrelor perturbate.

Prin urmare, contravenția nominalizată, deși este una comisă cu intenție

directă, nu este îndrepată împotriva unei persoane, ci a ordinii publice, aducând

atingere la caz autorității administrativ teritoriale.

În consecință, ținând cont că este o contravenție îndreptată împotriva ordinii

publice, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că persoana fizică nu

poate fi considerată lezată prin această faptă ilicită, dat fiind că fapta nu a fost

îndreptată împotriva acesteia.

La 19 decembrie 2022, Nicolai Melnic, reprezentat de avocata Cristina

Lungu, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel,

judecarea cauzei și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată (f. d. 101-108).

În motivarea recursului, recurentul Nicolai Melnic, reprezentat de avocata

Cristina Lungu, a indicat că a depus cerere de chemare în judecată ca persoană fizică,

nu în calitate de Președintele raionului Edineț.

Totodată, a menționat că prin ordonanța din 23 aprilie 2021, a fost recunoscut

în calitate de victimă pe cauză contravențională. În ordonanța în cauză este indicat

că cetățeanul Nicolai Melnic este recunoscut ca victimă, nu cetățeanul Nicolai

Melnoc – președintele raionului Edineț.

De asemenea, a accentuat că Andrian Ghețu a fost recunoscut vinovat prin

decizia agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Edineț din 11 mai 2021,

iar prin hotărârea din 04 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost

respinsă integral ca neîntemeiată contestația depusă de Andrian Ghețu privind

anularea deciziei agentului constatator al Inspectoratului de Poliție Edineț din

11 mai 2021, prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției

prevăzute de art. 354 din Codul contravențional.

A considerat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu ar trebui să se

expună asupra legalității deciziei agentului constatator al Inspectoratului de Poliție

Edineț din 11 mai 2021, or, asupra legalității acesteia s-a expus deja o altă instanță.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 02 noiembrie

2022 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, la 28 februarie 2023, la adresa

electronică a a reprezentantului recurentului, avocatului Gnedie Odobescu, fapt ce

se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 96 recto-

verso).

3

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 19 decembrie 2022, în termenul legal.

La 04 aprilie 2023, în adresa lui Andrian Ghețu a fost expediată copia

recursului declarat de Nicolai Melnic, reprezentat de avocata Cristina Lungu, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 109), însă,

corespondența a fost returnată de către oficiul poștal cu mențiunea „nereclamant”

(f. d. 115-116).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul

nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

Nicolai Melnic, reprezentat de avocata Cristina Lungu, împotriva deciziei din

02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la

01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Nicolai Melnic, reprezentat de avocata Cristina Lungu, este inadmisibil, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

4

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Nicolai Melnic,

reprezentat de avocata Cristina Lungu, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

5

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Nicolai Melnic, reprezentat de

avocata Cristina Lungu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolai Melnic, reprezentat de

avocata Cristina Lungu, împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

6