2ra-1032/23 — incasarea prejudiciului

2ra-1032/23 — incasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2ra-1032/23

2-22111593-01-2ra-25072023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central (jud: Gh.Bîrsan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, D.Stănilă, D.Corolevschi)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Nistor Ion, Melnic Nicolae,

reprezentați de avocatul Sandu Stela,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Melnic

Nicolai și Nistor Ion către Ghețu Andrian privind încasarea prejudiciului moral

cauzat prin contravenție și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La data de 01 august 2022, Nistor Ion, ca persoană fizică și vicepreședinte al

raionului Edineț, și Melnic Nicolai, ca persoană fizică și președinte al raionului

Edineț, prin intermediul reprezentantului, avocatul Odobescu Ghenadie, s-au

adresat în instanța de judecată cu acțiune privind repararea prejudiciului moral

cauzat prin contravenție și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva lui Ghețu

Andrian.

În motivarea cererii reclamanții au indicat că, la data de 11 martie 2022, ora

11:20, în incinta Consiliului raional Edineț, str.XXXXX, pîrîtul Ghețu Andrian în

timpul petrecerii ședinței Consiliului a învinuit președintele Consiliului raional

Edineț Melnic Nicolai și vicepreședintele Consiliului raional Edineț Nistor Ion, de

furtul banilor bugetari, astfel, pârâtul a răspândit cu bună-știință informații

mincinoase însoțite de învinuirea în săvârșirea unei infracțiuni.

Drept urmare, la data de 28 martie 2022 în privința lui Ghețu Andrian a fost

întocmit proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 70 alin. (2) Cod

contravențional al RM, iar prin decizia agentului constatator, pârâtului i-a fost

aplicată amendă contravențională în mărime de 60 unități convenționale.

Cu referire la normele legale, dauna morală reprezintă rezultatul dăunător

direct de natură patrimonială al unei fapte ilicite prin care se aduce o vătămare a

valorilor și drepturilor extrapatrimoniale ce sunt strâns legate de personalitatea

umană, respectiv, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice

suportate de Nistor Ion și Melnic Nicolai constituie suma de 50000 lei, această

sumă o consideră reclamanții.

Astfel, prin acțiunile ilegale ale pârâtului, reclamanților li s-au adus atingere

la dreptul extrapatrimonial manifestat prin stări psihologice și anume: prin lezarea

onoarei, tristețe, rușine, disconfort sufletesc enorm, teamă, neajutorare, umilință,

1

inferioritate, disconfort general, insatisfacție, stres și alte atribute ce definesc

statutul moral.

Nistor Ion și Melnic Nicolai ocupă un statut public, fiind în fața colegilor săi

de lucru s-au simțit foarte ofensați și foarte prejudiciați moral, or, în fața cetățenilor

sunt priviți cu dispreț ce șterge din încrederea lor față de cetățeni.

Au notat că, legiuitorul nu a admis compensarea prejudiciului nepatrimonial

ori de câte ori se constată existența acestuia, de aceea sunt situații prevăzute de

lege în care este reglementată acordarea despăgubirilor bănești pentru prejudiciul

nepatrimonial.

Drepturile subiective nepatrimoniale țin de valorile nepatrimoniale ale

omului, ocrotite de lege, acestea sunt inerente persoanei și îl însoțesc fie de la

naștere, fie în virtutea legii, iar prejudiciul moral fiind suferințele psihice sau

fizice, presupune faptul că, acțiunile celui ce a cauzat acest prejudiciu trebuie să

genereze o reacție psihică negativă în conștiința persoanei vătămate.

Emoțiile negative care persistă și acum le-au afectat enorm reclamanților

starea psihică, lăsându-le consecințe și în prezent, deoarece suferințele emoționale

durează în timp, fiind vorba de starea sănătății unui om, iar în atare împrejurări,

fiindcă repararea prejudiciului moral în acest caz este prevăzută de legislație, odată

ce norma de drept reglementează expres dreptul la repararea daunei morale a

persoanei prejudiciate, consideră reclamanții că pârâtul urmează să fie obligat la

plata despăgubirilor morale.

Prejudiciul moral născut din cauzarea de daune și reparat de cel care l-a

cauzat altuia printr-o faptă ilicită extra contractuală survine ca o sancțiune

prevăzută de regula generală și presupune: să fie comisă fapta cu caracter ilicit;

între fapta ilicită săvârșită și prejudiciul cauzat să existe o legătură cauzală; autorul

faptei cauzatoare de prejudiciu să fi fost în culpă; autorul să fi avut capacitatea

delictuală la momentul săvârșirii faptei, iar din aceste prevederi legale și cu referire

la subiectul pus în discuție, instanța de judecată are dreptul să oblice persoana

responsabilă la repararea prejudiciului moral prin echivalent bănesc.

La aprecierea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral trebuie să

se ia de asemenea în considerație jurisprudența CEDO, or, Curtea a criticat

compensările acordate de către instanțele italiene și poloneze care au fost

substanțial mai mici decât sumele acordate de către aceasta în cauze similare, iar în

ansamblu, valoarea compensației urmează să fie atribuită de către instanță astfel

încât aceasta să constituie o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat.

Au mai declarat că, sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe

seama reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în

considerație argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretenții

excesive și vădit exagerate, iar luând în considerație natura dreptului lezat,

caracterul și gravitatea suferințelor suportate, reclamanții consideră necesar de a

acorda drept compensație morală suma de 50000 lei, reprezentând o satisfacție

echitabilă, suficientă și nicidecum diminuată a prejudiciului moral cauzat.

Aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea ,,prețului”

suferinței fizice și psihice care sunt inestimabile, dar înseamnă aprecierea

multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicației

acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate. Trebuie să se

aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și

familial din ceea ce ar însemna o viață normală, liniștită și fericită pentru aceasta în

momentul respectiv, dar și în viitor în societatea respectivă.

2

Referitor la cheltuielile de judecată suportate de către reclamanți pentru

acordarea asistenței juridice, indică că, acestea urmează a fi compensate integral

din contul pîrîtului în felul următor: - suma de 3000 lei achitată avocatului de către

Nistor Ion conform bonului de plată seria DAA nr. 13759774 din 11 aprilie 2022;

suma de 5000 lei achitată avocatului de către Melnic Nicolai conform bonului de

plată seria DAA nr. 13759799 din 19 mai 2022.

Au declarat că, reclamanții în cadrul procesului judiciar vor beneficia de

asistență juridică nu doar la întocmirea cererii de chemare în judecată, dar sunt

efectuate un șir de acte juridice, studierea legislației în domeniu, analiza aspectelor

de fapt pe marginea litigiului și reprezentarea în instanța de judecată, iar suportarea

de către reclamanți a cheltuielilor pentru asistență juridică în procesul civil se

confirmă prin bonul de plată anexat la materialele cauzei, or, suma plătită de

reclamanți avocatului, ținând cont de complexitatea litigiului, în mod evident este

una necesară și rezonabilă, urmând a fi compensată de pîrît.

Prin urmare, caracterul rezonabil al onorariului avocatului a fost stabilit în

coraport cu Recomandările privind cuantumul onorariilor avocaților și

compensarea de către instanțele judecătorești a cheltuielilor de asistență juridică

aprobate de Uniunea Avocaților din RM.

Au solicitat de a fi dispusă încasarea din contul pârâtului Ghețu Andrian a

sumelor de 50000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu nepatrimonial și

încasarea din contul pârâtului Ghețu Andrian în beneficiul reclamantului Nistor Ion

a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3000 lei, conform bonului de plată

seria DAA nr. 13759774 din 11 aprilie 2022, și în beneficiul reclamantului Melnic

Nicolai a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei, conform bonului de

plată seria DAA nr. 13759799 din 19 mai 2022, în legătură cu soluționarea

litigiului, precum și încasarea altor cheltuieli aferente cauzei civile.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 27 octombrie 2022

acțiunea s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea și netemeinicii hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul

Central din 27 octombrie 2022, Nistor Ion și Melnic Nicolae prin intermediul

avocatului Sandu Stela, la data de 28 octombrie 2022 au contest cu apel hotărârea

instanței de fond. Ulterior, la data de 10 ianuarie 2023 Nistor Ion și Melnic

Nicolae, prin intermediul avocatului Sandu Stela au depus apel motivat, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii

prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Nistor Ion și Melnic Nicolae, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei

Edineț, sediul Central din 27 octombrie 2022 și s-a emis o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că din conținutul procesului

verbal contravențional din data de 28 martie 2022, Ghețu Andrian în timpul

petrecerii ședinței Consiliului raional l-a învinuit pe Președintele Consiliului

raional Edineț- Melnic Nicolae și pe vicepreședintele Consiliului raional Edineț –

Nistor Ion în furtul banilor bugetari. Astfel cet. Ghețu Andrian a răspândit cu bună

știință infirmații mincinoase însoțite de învinuirea în săvârșirea unei infracțiuni.

Pentru respectiva faptă, prin decizia agentului constatator din data de

28.03.2022, Ghețu Andrian a fost sancționat contravențional conform art. 70 alin.2

CCo, cu amendă în mărime de 60 unități contravenționale, adică 3000 lei (f.d. 13).

Potrivit art. 45 Cod contravențional, (1) persoana al cărei drept sau interes

3

legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă

conform legislației procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la

repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin

contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care, în

sensul art.30 alin. (11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii

contravenționale. (2) Soluționând cauza contravențională, autoritatea competentă

este în drept, la cererea victimei, să dispună repararea prejudiciului cauzat prin

contravenție în cazul în care nu există divergențe asupra întinderii lui.

În conformitate cu prevederile art. 70 alin. 2 Cod Contravențional, ce vizează

calamina, adică răspândirea cu bună știință a unor informații mincinoase ce

defăimează o altă persoană, aceeași acțiune însoțită de învinuirea în săvârșirea unei

infracțiuni, constituie contravenție care atentează la drepturile constituționale ale

persoanei.

Instanța de apel a notat că, evenimentele din 11 martie 2022 pentru care

Ghețu Andrian la data de 28 martie 2022, a fost sancționat s-au derulat în ședința

Consiliului raional Edineț în legătură cu activitatea acestei autorități, or din

conținutul procesului verbal de sancționare se constată că, Nistor Ion- ca

vicepreședinte al Consiliului raional Edineț și Melnic Nicolai-ca Președinte al

raionului Edineț au fost învinuiți pentru chestiuni legate de gestionarea bugetului

local.

Astfel, potrivit art. 9 din Legea cu privire la libertatea de exprimare prevede:

orice persoană are dreptul de a critica statul și autoritățile publice. Statul și

autoritățile publice nu pot intenta acțiuni cu privire la defăimare. Statul și

autoritățile executive și legislative nu sînt protejate de legea penală sau

contravențională împotriva declarațiilor defăimătoare. Persoanele care exercită

funcții publice pot fi supuse criticii, iar acțiunile lor – verificării din partea mass-

mediei, în ceea ce privește modul în care și-au exercitat sau își exercită atribuțiile,

în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura transparența și

exercitarea responsabilă a atribuțiilor lor.

Iar, potrivit art. 32 alin. 1 și 2 din Constituției, oricărui cetățean îi este

garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin

cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Libertatea exprimării nu poate

prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

La fel, libertatea de exprimare este consfințită și de articolul 10 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, care

în § 1 statuează că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept

include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori

idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul

articol nu împiedică Statele să supună societățile de radiodifuziune, cinematografie

sau televiziune unui regim de autorizare.

Instanța de apel a menționat că în urma cercetării materialului probator

prezentat judecății întru justificarea necesității recuperării prejudiciului moral,

Nistor Ion și Melnic Nicolai au pretins la repararea prejudiciului pentru faptul că

Ghețu Andrian i-a învinuit de „furt de bani bugetari”. Faptul învinuirii de „furt de

bani bugetari” nu se mai cere a fi dovedit, odată ce se confirmă prin procesul

verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare a lui Ghețu Andrian.

Pe când, de obligația reclamanților/apelanți ținea de prezentarea de către

aceștia a dovezilor de confirmare a întinderii prejudiciului în raport cu funcția

publică deținută. Or, componența delictului civil include următoarele elemente

4

(condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și

vinovăția. Iar, odată ce reclamanții Nistor Ion și Melnic Nicolai, ca pretinsă

victimă a delictului civil, erau ca exponent al autorității publice locale, urmau să

demonstreze că cuvintele rostite de către Ghețu Andrian, cu adevărat le-a cauzat

suferințe morale.

La 14 aprilie 2023 Nistor Ion, Melnic Nicolae, reprezentați de avocatul Sandu

Stela au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii

noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele inferioare au aplicat eronat

legea, invocând prevederile art.29 alin.(2) al Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu

privire la libertatea de exprimare, se acordă compensației pentru prejudiciul moral

cauzat persoanei publice, doar în cazul în care persoana publică a fost defăimată cu

rea-credință.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat

dispozitivul deciziei la 23 februarie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că,

recursul declarat de Nistor Ion, Melnic Nicolae, reprezentați de avocatul Sandu

Stela, la 14 aprilie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 26 iulie 2023, a expediat în adresa intimatului

copia recursului declarat de Nistor Ion, Melnic Nicolae, reprezentați de avocatul

Sandu Stela, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 107).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Nistor Ion, Melnic Nicolae, reprezentați de avocatul Sandu Stela, a fost depus

până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

6

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Nistor Ion, Melnic

Nicolae, reprezentați de avocatul Sandu Stela nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nistor Ion, Melnic Nicolae,

reprezentați de avocatul Sandu Stela.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

7