2ra-1317/21 — repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-1317/21

prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central ( jud. Gh.Bîrsan)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

Î N C H E I E R E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul

Ghenadie Odobescu, în interesele lui Marin Plevan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marin Plevan

împotriva lui Andrei Mușinschi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de către avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Marin Plevan și a

fost menținută hotărârea din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 08 septembrie 2020 Marin Plevan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Andrei Mușinschi cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 16 iulie 2020 în jurul orei

16:10, pe strada Gagarin, or. Edineț, în fața magazinului „Dimelio”, Andrei Mușinschi

l-a numit cu cuvinte necenzurate, în acest mod înjosindu-i onoarea și demnitatea.

A menționat reclamantul că pe acest caz, Inspectoratul de Poliție Edineț la data de

21 iulie 2020 a întocmit proces-verbal cu privire la contravenție, în care pârâtul Andrei

Mușinschi a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin.

(1) Cod contravențional.

A invocat reclamantul că, fiind numit cu expresii și cuvinte necenzurate fără temei,

în calitate de parte vătămată a suferit un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma

de 15 000 de lei, sumă necesară pentru reabilitarea stării sale emoționale.

A solicitat reclamantul încasarea de la Andrei Mușinschi în beneficiul lui Marin

Plevan a sumei de 15 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 2000 de lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică.

1

Prin hotărârea din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

admisă parțial acțiunea. S-a încasat din contul lui Andrei Mușinschi în beneficiul lui

Marin Plevan suma de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Andrei Mușinschi în beneficiul statului suma

de 100 de lei cu titlu de taxa de stat.

La data de 12 februarie 2021, avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Marin

Plevan, a declarat apel nemotivat, iar la data de 12 martie 2021 a depus cerere de apel

motivată împotriva hotărârii din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 12 mai 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de

către avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Marin Plevan și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, prejudiciul moral în sumă de

15 000 de lei, solicitat de către reclamantul Marin Plevan în cauza dată, corect a fost

apreciat de către prima instanță ca fiind unul exagerat, iar suma de 1000 de lei, dispusă

spre încasare, constituie o satisfacție echitabilă cu efect compensatoriu, reieșind din

natura contravenției.

Instanța de apel a reținut că, cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor

criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a

aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan

fizic, psihic și efectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate,

intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării. Astfel, la stabilirea

cuantumului compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată trebuie să țină

cont de măsura în care această compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită

satisfacție.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind justă soluția primei instanțe în partea

respingerii cheltuielilor de asistență juridică, or, bonul de plată la care face referire

apelantul nu poate constitui temei de compensare a cheltuielilor de asistență juridică,

deoarece nu este indicat anul întocmirii, cauza în care se prestează serviciile de asistență

juridică.

La fel instanța de apel a constatat că, contractul de asistență juridică încheiat între

avocatul Ghenadie Odobescu și Marin Plevan, anexat doar la cererea de apel motivată,

este înregistrat sub nr. 99, corectat manual în nr. 100 din 05 august 2020, pe cînd în

mandatul avocatului este indicat că asistența juridică este acordată în baza mandatului

nr. 100 din 06 august 2020. Totodată, în contractul de asistență juridică nu este indicat

în care cauză vor fi prestate serviciile respective.

La 16 iunie 2021, avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Marin Plevan, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei

contestate nu a analizat toate aspectele importante pentru soluționarea pricinii.

2

A menționat că, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice

suportate de Marin Plevan constituie suma de 15 000 de lei, o sumă necesar pentru a fi

reabilitată starea emoțională ce a fost dezechilibrată.

A invocat că emoțiile negative care persistă și acum, i-au afectat recurentului

enorm starea psihică lăsându-i consecințe și în prezent, deoarece suferințele emoționale

durează în timp, iar suma încasată de către instanțele de judecată nu este una

proporțională cu urmările prejudiciabile de ordin moral ale faptei ilicite descrise și cu

suferințele produse recurentului.

A declarat că atât instanța de fond cît și de apel nu a apreciat proporționalitatea

între suferințele provocate, care, deși nu pot fi valorificate, trebuie estimate, raportat la

vârsta victimei și alte particularități, micșorând neîntemeiat cuantumul prejudiciului

moral.

La fel, a declarat că instanța de apel nu a motivat acordarea despăgubirii pentru

prejudiciul moral cauzat în raport cu criteriile prevăzute de lege, nu a făcut o evaluare a

personalității recurentului, care are o vârstă fragedă.

Astfel a conchis că, stabilind cuantumul compensației pentru prejudiciul moral,

instanța de judecată trebuie să țină cont de măsura în care această compensație poate

acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție adecvată și rezonabilă.

De asemenea a afirmat că recurentul în cadrul procesului judiciar a beneficiat de

asistență juridică, în baza mandatului, nu doar la întocmirea cererii de chemare în

judecată, dar au fost efectuate un șir de acte juridice, studierea legislației în domeniu,

analiza aspectelor de fapt pe marginea litigiului și reprezentarea în instanța de judecată,

pentru serviciile cărora a achitat suma de 2000 de lei.

Urmare, făcând referire la art. art. art. 82, 90 lit. i), 94 alin (1) și art. 96 Cod de

procedură civilă, reținând dovada achitării onorariului avocatului, complexitatea cauzei,

dificultatea întrebărilor ridicate în speță, aportul avocatului la soluționarea cauzei,

timpul de muncă depus de avocat, participarea la ședințele de judecată, rezultatul

obținut, consideră oportun ca cheltuielile de judecată să fie încasate integral din contul

intimatului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 12 mai 2021.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa părților la 14 iunie 2021 (f.d. 74) și recepționată de reprezentantul recurentului,

avocatul, Ghenadie Odobescu, la data de 16 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție anexat la materialele dosarului (f.d.75).

Astfel, recursul declarat la 18 iunie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

3

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu, în

interesele lui Marin Plevan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

4

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.

26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de avocatul Ghenadie

Odobescu, în interesele lui Marin Plevan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Marin Plevan, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Marin Plevan,

împotriva deciziei din 12 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5