2ra-412/22 — incasarea prejudiciului moral cauzat prin contraventie

2ra-412/22 — incasarea prejudiciului moral cauzat prin contraventie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-412/2022

2-20099798-01-2ra-06042022

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (I. Dragulean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Belitei, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Belitei

împotriva Olesei Crețu cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin

contravenție și,

cererea reconvențională depusă de Olesea Crețu împotriva lui Mihail Belitei

privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție,

împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 18 august 2020, Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olesei Crețu cu privire la încasarea

prejudiciului moral cauzat prin comiterea contravenției în mărime de 30 000 de lei

și a cheltuielilor de asistentă juridică în mărime de 2 000 de lei.

În motivarea acțiunii Mihail Belitei a indicat că, la 03 martie 2020, aproximativ

ora 14:40, aflând-se în sala de ședință a Primăriei com. Bleșteni, r-nul Edineț pîrîta

Olesea Crețu l-a numit cu cuvinte necenzurate, iar pe acest caz de către Inspectoratul

de Poliție Edineț, i-a fost întocmit Olesei Crețu procesul-verbal cu privire la

contravenție în baza art. 69 alin. (1) din Codul contravențional, pentru fapta de

injurie adusă în public, vorbele sau faptele care înjosesc onoarea și demnitatea

persoanei, astfel acțiunile pârâtei fiind prejudiciabile și săvârșite cu vinovăție.

A afirmat că, valoarea prejudiciului moral sub forma suferințelor psihice

suportate constituie suma de 30 000 de lei.

A menționat că, acțiunile prejudiciabile ale pârâtei l-au afectat sufletește și asta

se remarcă prin trăirile negative suferite, emoțiile negative care persistă și acum,

lăsându-i consecințe și în prezent, deoarece suferințele emoționale durează în timp.

Consideră că în asemenea circumstanțe, instanța are dreptul să oblige persoana

responsabilă la repararea prejudiciului moral prin echivalent bănesc.

A susținut că, materialul probator anexat la prezenta cauză, procesul-verbal cu

privire la contravenție din 03 iunie 2020, raportul privind înregistrarea contravenției

1

precum și explicațiile sale, denotă incontestabil faptul că, Olesea Crețu a fost

recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzută de art. 69 alin. (1) din

Codul contravențional.

La 02 decembrie 2020, Olesea Crețu a depus cerere reconvențională împotriva

lui Mihail Beltei cu privire la recuperarea prejudiciului moral în mărime de 10 000

de lei și a cheltuielilor de judecată,

În motivarea cererii reconvenționale, reclamanta Olesea Crețu a indicat că,

Mihail Belitei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată prin care a solicitat să fie

încasat în beneficiul său, prejudiciul moral în sumă de 30 000 de lei și a cheltuielilor

de asistență juridică în sumă de 2000 de lei.

Mihail Belitei, în motivarea acțiunii a indicat că la 03 martie 2020, aproximativ

ora 14:40, aflându-se în sala de ședințe a Primăriei com. Bleșteni, a fost numit cu

cuvinte necenzurate.

A indicat că, în realitate, vinovat de situația care s-a petrecut la ședința

Consiliului comunal Bleșteni se face, Mihail Belitei.

A menționat că, la alegerile locale din 20 octombrie 2019, cu votul a 109

cetățeni, locuitori ai comunei cu drept de vot a fost aleasă în calitate de consilier în

Consiliul comunal Bleșteni.

La 03 martie 2020, aproximativ ora 14:42, aflându-se la ședința Consiliului

comunal Bleșteni, Mihail Belitei în prezența consilierilor și Primarului comunei

Bleșteni, Liviu Belitei, a numit-o cu cuvinte injurioase, fapt pentru care a adresat

plângere la Inspectoratul de Poliție Edineț.

Ca urmare la 13 martie 2020, în privința lui Mihail Belitei a fost pornită cauză

contravențională prevăzută de art. 69 alin. (1) din Codul contravențional, în cadrul

procesului contravențional a fost recunoscută în calitate de victimă.

În rezultatul acțiunilor ilicite din partea lui Mihail Belitei, i-a fost cauzat un

prejudiciu moral, exprimat prin suferințe psihice provocate de starea de umilință,

rușine, nedreptate, frustrare, evaluat la suma de 10 000 de lei.

La determinarea cuantumului prejudiciului moral și subiectului răspunderii

civile delictuale urmează a fi luate în considerație prevederile art. 2026 alin. (1)-(2)

din Codul civil, deoarece Mihail Belitei a fost inițiatorul și persoana vinovată de

incidentul din 03 martie 2020.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Belitei împotriva

Olesei Crețu cu privire recuperarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

S-a încasat de la Olesea Crețu în beneficiul lui Mihail Belitei suma de 1000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest, pretențiile lui Mihail Belitei s-au respins ca

fiind neîntemeiate.

S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Olesea Crețu împotriva lui

Mihail Belitei cu privire recuperarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

S-a încasat de la Mihail Belitei în beneficiul Olesei Crețu suma de 1000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral, în rest, pretențiile Olesei Crețu s-au respins ca fiind

neîntemeiate.

Cheltuielile de asistență juridică suportate de părți au fost lăsate pe seama

acestora.

S-a încasat de la Olesea Crețu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100

de lei.

2

S-a încasat de la Mihail Belitei în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100

de lei.

Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, cât și apelul

declarat de Olesea Crețu, fiind menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat ca fiind întemeiată concluzia

instanței de fond care a conchis ca fiind dovedită fapta ilegală săvârșită de către

pârâta Olesea Crețu în raport cu reclamantul Mihail Belitei, prevăzută de art. 69 alin.

(1) din Codul contravențional or, Olesea Crețu cu vinovăție a acționat față de Mihail

Belitei, pe care la 03 martie 2020, ora 14:40, l-a numit cu cuvinte necenzurate,

înjosindu-i onoarea și demnitatea, precum și fapta ilegală săvârșită de către pârâtul

Mihail Belitei în raport cu reclamantă Olesea Crețu, prevăzută de art. 69 alin. (1) din

Codul contravențional or, Mihail Belitei cu vinovăție a acționat față de Olesea Crețu,

la data de 03 martie 2020, ora 14:42, adresându-i expresii care i-au lezat onoarea și

demnitatea.

Instanța de apel a reținut drept plauzibilă concluzia instanței de fond care a

conchis că, atât Mihail Belitei, cât și Olesea Crețu, au acționat în mod ilicit unul față

de altul, cauzându-și prin acțiunile reciproce prejudicii morale unul altuia, ambii

fiind pasibili de răspunderea de daune în temeiul art. 2036 și 2037 din Codul civil.

Instanța de apel a constatat că în cazul dat, ambele părți fiind în egală măsură

vinoveți în inițierea conflictului, respectiv, instanța întemeiat a conchis ca fiind

echitabilă încasarea din partea lui Mihail Belitei și Olesei Crețu a cuantumului

prejudiciului moral egal pentru ambele părți.

În cadrul examinării cauzei civile s-a stabilit că, atât Mihail Beltei, cât și Olesea

Crețu, în cadrul procesului judiciar au beneficiat de asistență juridică, ambii achitând

suma de 2000 de lei, și respectiv 2500 de lei (f. d. 31, 65).

Astfel, cu referire la proporționalitatea părții admise din cererea de chemare în

judecată și cererea reconvențională, instanța de fond întemeiat a conchis de a lăsa

cheltuielile de judecată suportate de părți pe seama acestora.

La 01 februarie 2022 (data de pe plicul poștal), Mihail Belitei, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a

hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare

în judecată depusă de Mihail Belitei să fie admisă integral.

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu hotărîrile instanțelor de

judecată și a menționat că, la examinarea cauzei de către instanța de apel nu au fost

constatate circumstanțele cauzei și s-a dat apreciere incorectă situației de fapt.

A susținut că instanța de judecată a trecut cu vederea toate probele anexate la

materialele cauzei.

A indicat că deoarece prejudiciul moral în acest caz este prevăzut de legislație,

odată ce normele de drept reglementează expres dreptul la daună morală al persoanei

prejudiciate, consideră că pîrîta urmează să fie obligată la plata despăgubirilor

morale.

La aprecierea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral urmează să

fie luată în considerație jurisprudența CEDO, iar valoarea compensației urmează a

fi atribuită de către instanță astfel, încât aceasta să constituie o satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul cauzat.

La 06 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depusă de Mihail Belitei, reprezentat de avocatul Ghenadie

3

Odobescu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 192).

La 22 aprilie 2022 (data de pe plicul poștal), Olesea Crețu a depus referință prin

care și-a exprimat dezacordul cu cererea de recurs depusă de Mihail Belitei,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 27 ianuarie 2022.

La data de 22 februarie 2022, a fost expediată în adresa participanților la proces

decizia motivată (f.d. 173, 174), însă date privind recepționarea acesteia la

materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul au fost declarat la 01 februarie 2022, respectiv se constată că

recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei

instanței de apel în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Mihail Belitei,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Belitei, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5