2ra-1695/22 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1695/22 2-22030430-01-2ra-05122022 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central – E. Pșenița Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza ÎNCHEIERE 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Bolbocean, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bolbocean către Ion Lupușor și Vadim Iliescu privind repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s- a admis apelul declarat de Mihail Bolbocean și s-a casat în parte hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, c o n s t a t ă: La 02 martie 2022 Mihail Bolbocean a depus cerere de chemare în judecată către Ion Lupușor și Vadim Iliescu privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 25 decembrie 2021 Ion Lupușor și Vadim Iliescu l-au agresat fizic, provocându-i vătămări corporale ușoare. Organele de poliție au încadrat acțiunile pârâților în baza art. 78 alin.(2) și art. 354 Cod contravențional și le-au aplicat amendă contravențională Reclamantul a menționat că potrivit raportului de constatare nr. 202119P0914 din 27 decembrie 2021 în urma acțiunilor pârâților, i-au fost cauzate edeme posttraumatice la cap și cotul stâng, excoriație la față, echimoze la nivelul pavilionului urechii stângi, comoție cerebrală, echimoză și excoriații la nivelul mâinii propriu-zise pe dreapta, care au condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală ușoară, vătămări care ulterior au necesitat remedii medicale.

Reclamantul Mihail Bolbocean susține că are grad sever de dizabilitate, de aceea are nevoie de atenție specială și măsuri de precauție. A suportat și suportă în prezent tratament, pentru care necesită cheltuieli de ordin material. De asemenea, Mihail Bolbocean susține că în urma acestui conflict i-a fost deteriorată lustra din casă, fiind nevoit să cumpere alta. 1 Reclamantul a solicitat încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului material estimat la suma de 2536,69 lei, ce constituie cheltuieli pentru tratamentul urmat în urma leziunilor cauzate, a prejudiciului moral 40 000 lei, precum și încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 5000 lei.

Prin hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central s-a admis acțiunea parțial, fiind încasat în mod solidar de la Ion Lupușor și Vadim Iliescu în beneficiul lui Mihail Bolbocean prejudiciul moral cauzat prin contravenție estimat la suma de 3000 lei, cheltuielile de asistență juridică - 2000 lei. Totodată, s-a încasat de la Iliescu Vadim în beneficiul lui Bolbocean Mihail cheltuieli de judecată 70 lei, legate de citarea publică. Pretenția privind repararea prejudiciului material cauzat prin contravenție s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Mihail Bolbocean în beneficiul statului taxa de stat proporțional pretențiilor respinse în mărime de 150 lei. S-a încasat de la Ion Lupușor și Vadim Iliescu, în mod solidar, în beneficiul statului taxa de stat proporțional pretențiilor admise, în mărime de 100 lei.

Prima instanță a constatat ca fiind dovedite faptele ilegale săvârșite de către Ion Lupușor și Vadim Iliescu față de Mihail Bolbocean, or pârâții au fot recunoscuți vinovați în comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) și art. 354 Cod contravențional. Aceștia au acționat ilicit față de reclamant, în urma cărora s-a ales cu leziuni corporale. Instanța de fond a respins pretenția privind repararea prejudiciului material, ce constituie cheltuielile pentru tratamentul suportat în rezultatul vătămării corporale ușoare, precum prejudiciu rezultat din deteriorarea lustrei, deoarece reclamantul nu a probat aceste cheltuieli în modul corespunzător. Instanța de fond a considerat întemeiată pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, estimându-l la suma de 3000 de lei, ca fiind o recompensă reală și echitabilă.

Totodată, s-au admis în parte cheltuielile pentru asistența juridică, instanța dispunând încasarea sumei de 2000 lei, în condițiile admiterii parțiale a acțiunii și ținând cont de acțiunile avocatului întreprinse în cadrul cauzei. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 03 iunie 2022, în termenul legal, Mihail Bolbocean a contestat-o cu apel. Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Mihail Bolbocean, s-a casat hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul central, în partea încasării taxei de stat în beneficiul statului de la Mihail Bolbocean. Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că conform art. 85 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în acțiunile privind încasarea prejudiciului cauzat prin contravenție reclamanții se scutesc de plata taxei de stat.

La 03 noiembrie 2022 Mihail Bolbocean, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că prejudiciul material suportat este probat prin bonurile de plată anexate la materialele cauzei. 2 De asemenea, consideră că cheltuielile de asistență juridică urmează a fi compensate integral din contul pârâților în sumă de 5000 lei conform bonului de plată anexat la dosar, iar suma de 2000 de lei dispusă de instanțe spre încasare cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, nu este proporțională cu munca depusă de către avocat.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Mihail Bolbocean, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, care are calitatea procesuală de reclamant și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 27 septembrie 2022. Prin urmare, recursul declarat la data de 03 noiembrie 2022 este în termen. La data de 12 decembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs (f.d. 114-115). Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Mihail Bolbocean, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

3 Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Mihail Bolbocean, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Mihail Bolbocean, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihail Bolbocean, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Mihail Bolbocean, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 4