3rh-68/21 — Contestarea actului adminsitrativ

3rh-68/21 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3rh-68/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central (D.Stănilă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S.Procopciuc, N.Chircu, E.Grumeza)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud:T.Chișca-Doneva, A.Cobăneanu,

G.Stratulat, M.Pitic, N.Craiu)

Î N C H E I E R E

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de Mircea Rotari,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Mircea Rotari împotriva Primăriei Bălți, intervenient accesoriu Sergiu

Botnari cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 2 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

respins recursul depus de Mircea Rotari și a fost menținută decizia din 21 ianuarie

2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La data de 9 septembrie 2016, Mircea Rotari a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Botnari cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, este proprietarul bunului din str. Xxxxxxxxxx,

xx, mun. Bălti, cu nr. cadastrale xxxxxxxxx, xxxxxxxxx.01. Proprietarul terenului

învecinat din str. Xxxxxxxxxx, xx, este Serghei Botnari.

La începutul lunii octombrie 2015, a depistat că vecinul Serghei Botnari a

demarat construcția unui bloc locativ cu oficii multietajat, începând lucrări de fundație

pe hotarul terenului său.

La 5 octombrie 2015 a depus o cerere în adresa Primăriei mun. Bălti, prin care a

solicitat, în temeiul art. 16 al Legii nr. 982 din 11 mai 2000 eliberarea actelor care au

stat la baza demarării lucrărilor din str. Independentei, xx, mun. Bălti.

Prin scrisoarea nr. R-02-07/189 din 8 octombrie 2015, a fost informat că

demararea lucrărilor din str. Xxxxxxxxxx, xx, mun. Bălti se efectuează în baza

1

certificatului de urbanism nr.170 din 13 aprilie 2011, autorizația de construcție nr.443

din 19 noiembrie 2007 și autorizația de construcție nr.144 din 1 iunie 2010.

Din conținutul certificatului de urbanism se denotă că beneficiarul este Botnari

Serghei căruia i s-a eliberat certificatul în cauză în baza Planului Urbanistic General

aprobat prin Hotărârea Consiliului Bălti, nr.8/1 din 27 octombrie 2005, decizia

Consiliului municipal nr. 5/13 din 21 octombrie 2004 cu privire la masurile de

asigurare a respectării disciplinei în urbanism la proiectare și construire în mun. Bălti,

a obiectului cu nr.cadastral xxxxxxxxxxx, din care rezultă regimul juridic (pct. 1 din

certificat)-teren proprietatea solicitantului, S. xxx m2 condiționări de vecinătăți.

Regimul economic (pct. 2 din certificat) - teren construit parțial, condiționări de

vecinătăți. Regimul tehnic (pct. 3 din certificat) - construcție capital fără a afecta

interesele vecinilor. Regimul arhitectural (pct.4 din certificat) - aspectul arhitectural

al construcției va corespunde proiectului aprobat de arhitectorul-șef a mun. Bălți nr.

29-07-BL. Prezentul certificat de urbanism are valabilitatea de 12 luni de la data

emiterii.

Autorizația de construire nr.144 din 1 iunie 2010 prevede că, diriginte de șantier

este V. Calinovschi, nr.2327 DS-l pînă la 22 septembrie 2013, responsabil tehnic

A.Voineac, nr.1693 RT-1 pînă la 10 martie 2015, antreprenor SRL „Valentinax

Construct”, licența nr. 020807 AMM II până la 3 aprilie 2011.

Autorizația de construire nr. 144 din 1 iunie 2010 a fost eliberată în condiții: de

respectat proiectul de execuție vizat spre neschimbare si asigurarea controlului de

către autorul proiectului. Valabilitatea autorizației 12 luni de la data eliberării, deci

până la 1 iunie 2011. Documentele tehnice si avizele prezentate, vizate spre

neschimbare, fac parte integranta din prezenta autorizație, care la momentul demarării

lucrărilor in luna septembrie 2015 deja era caduc.

Planul general a fost aprobat spre neschimbare anexa la autorizația de construire

nr.144 din 1 iunie 2013 la 2 iunie 2010 de către arhitectorul-șef al municipiului Bălti,

unde este reflectată amplasarea construcției cu respectarea tuturor normelor. Planul

general cuprinde suprafața terenului de xxx m2, suprafața construcției de xxx m2, deci

casa cu 2 nivele, cu oficiu si spațiu comercial va avea suprafața de xxx m2.

Conform certificatului de urbanism si a autorizației de construire, demararea

lucrărilor urma sa se efectueze în termenul stabilit de 12 luni pe o suprafață de xxx

m2. La demararea lucrărilor, contrar certificatului de urbanism și a autorizației de

construire Sergiu Botnari a efectuat lucrări de șantier pe o suprafața de xxx m2, pe

când certificatul de urbanism s-a eliberat doar pentru construirea imobilului pe o

suprafața de xxx m2.

Certificatul de urbanism prevede regimul arhitectural-urbanistic P+2, fără a

specifica regimul S (subsol). Astfel, construcția începută a derulat cu derogare de la

documentația de proiect, au fost încălcate prevederile art. 6 lit. d) al Legii privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Referitor la destinația imobilului/terenului, stabilită prin documentația de

urbanism și de amenajare a teritoriului; capacitatea construcției preconizate;

dimensiunile și suprafețele parcelelor; alinierea terenului și a construcțiilor față de

străzile adiacente și distanțele dintre construcții și proprietățile vecine; înălțimea

construcției; aspectul construcției (expresivitate arhitecturală, echilibru

compozițional, finisaje; circulația pietonilor și a autovehiculelor, accesele și parcajele

necesare; procentul de ocupare a terenului (P.O.T.); coeficientul de utilizare a

2

terenului (C.U.T.); necesitatea prezentării spre aprobare a schiței de proiect, care

prejudiciază interesele proprietarilor construcțiilor vecine din imediata apropiere,

limitează căile de iluminare naturala, subminează securitatea anti incendiară si a

temeliei construcției din vecinătate.

A relatat că, din indicii tehnico-economici la planul general, prezentat de

administrația publica locală, reiese ca pârâtul preconizează ridicarea unei construcții

cu 2 nivele cu S-xxx m2 la o distanța de hotarul terenului învecinat de 10 m., pe când

pârâtul a demarat construcția pe perimetrul hotarului terenului, acest fapt fiind

inacceptabil din punct de vedere al cerințelor normativelor în construcții si snipurilor.

Conform certificatului de urbanism nr.170 din 13 aprilie 2010, condițiile

obligatorii pentru obținerea autorizației de construire: fără a afecta interesele

vecinilor. Aceste cerințe obligatorii nu au fost respectate de către pârât si au contribuit

la edificarea unei construcții, ce pune în pericol anti-incendiar.

Demararea lucrărilor de construire se face cu abateri de la planul general si cu

încălcarea cerințelor normative tehnice în construcții si abaterile în construcție de la

documentația tehnica de proiect constatate, care condiționează impactul negativ

asupra intereselor vecinilor, pentru stabilirea construcțiilor si viața si sănătatea

oamenilor, exprimată prin încălcarea normelor sanitare referitoare la iluminare, fapt

care provoacă consecințe negative asupra sănătății oamenilor, care locuiesc în

vecinătate, cât și cheltuieli suplimentare în vederea iluminării încăperilor vecinilor,

exprimate prin încălcarea normelor anti-incendiare, fapt care, în cazul de incendiu,

creează un risc real pentru viața oamenilor cât și pentru integritatea construcțiilor

vecine.

Lipsa informației privind capacitatea și înălțimea construcției, edificarea căreia

s-a preconizat nu numai că contravine prevederilor actului normativ ci și prejudiciază

interesele proprietarilor construcțiilor învecinate.

Din indiciile tehnico-economică la planul general prezentat de către organele

competente, reiese că pârâtul a ignorat normele legale. În Autorizația de construire

nr.144 din 1 iunie 2010 este stipulată durata executării lucrărilor de construcție de 24

luni, iar termenul de începere 12 luni, în total 36 luni. Astfel la 1 iunie 2013 această

autorizație a devenit nevalabilă și fără efect.

În urma controlului efectuat de Inspecția de Stat în Construcții s-a constat că

declarația despre demararea lucrărilor de construcție, certificatul de urbanism în baza

căreia a fost eliberată autorizația nouă nr.219 din 5 noiembrie 2015, lipsește.

La 13 iulie 2016 Primăria Bălti l-a informat despre faptul eliberării lui Sergiu

Botnari, a certificatului de urbanism pentru proiectare nr.506 din 18 noiembrie 2015,

cât si a autorizației de construire nr.219 din 5 noiembrie 2015 la obiectul Construcția

blocului cu încăperi locative, oficiu, comerciale mun. Bălți, str.Xxxxxxxxxx, xx,

investitorul Botnari Sergiu.

Certificatul de urbanism nr.506 din 18 noiembrie 2015, eliberat de Primăria Bălti

prevede modificarea proiectului nr. 29-07-0-BL, însă APL a ignorat cerințele Legii

nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație si nu a prezentat proiectul schița,

și modificările care au fost prevăzute conform certificatului respectiv, prin ce au fost

ignorate prevederile Legii nr. 163 din 9 iulie 2010.

A solicitat Mircea Rotari admiterea acțiunii, anularea autorizației de construire

nr.219 din 5 noiembrie 2015 și anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

nr.506 din 18 noiembrie 2015.

3

Prin hotărârea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, acțiunea

a fost admisă, a fost anulat Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 506 din 18

noiembrie 2015 și autorizația de construire nr. 219 din 5 noiembrie 2015 emise pe

numele lui Serghei Botnari și legate de construcția blocului cu încăperi locative, de

oficii și comerciale din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Bălți.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Sergiu Botnari, a fost casată integral hotărârea din 22 februarie 2018 a

Judecătoriei Bălți sediul Central și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de către Mircea Rotari împotriva Primăriei

Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Botnari cu privire la contestarea actelor

administrative, ca fiind neîntemeiată.

La 28 ianuarie 2020, Mircea Rotari a depus cerere de recurs nemotivat împotriva

deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la data de 12 martie 2020 și

21 martie 2020, a depus cerere de recurs motivat, reprezentat de avocatul Angela

Procopciuc, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 21 ianuarie

2020 a Curții de Apel Bălți cu menținerea hotărârii din 22 februarie 2018 a

Judecătoriei Bălți sediul Central.

Prin decizia din 2 iunie 2021 a Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de

Mircea Rotari și a fost menținută decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți.

La 14 iunie 2021, Mircea Rotari a depus cerere de revizuire la decizia din 2 iunie

2021 a Curții Supreme de Justiție.

În susținerea cererii de revizuire, revizuentul invocând prevederile art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă a indicat că, în luna martie a anului 2021 fiind citat la

Inspectoratul General de Poliție or. Rîșcani i-au fost aduse la cunoștință rezultatele

Raportului de expertiză judiciară nr. 3559-3574 din 28 decembrie 2020 a Centrului

Național de Expertize Judiciare, efectuate pe marginea materialelor procesului penal

nr. 20160401332.

A menționat că, despre această circumstanță nu a cunoscut, însă a invocat de

nenumărate ori pe parcursul examinării cauzei și în lipsa cărorva acțiuni din partea

instanțelor de judecată, la acel moment nu a prevăzut consecințele ei.

A solicitat Mircea Rotari admiterea cererii de revizuire cu casarea deciziei din 2

iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

La 5 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților pentru

notificare, copia cererii de revizuire depuse de Mircea Rotari, deși au recepționat

cererea de revizuire, nu au depus referință.

În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul

administrativ, care la articolul 258 alin. (3) stipulează că procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

La fel, este relevant că noul Cod administrativ nu reglementează instituția

revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar articolul 195 prevede că procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

4

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi examinată prin prisma prevederilor

Codului de procedură civilă.

Examinând cererea de revizuire, prin prisma argumentelor și în limitele

temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este inadmisibilă, din

motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul notează că, în sensul principiului lucrului judecat (res judicata), în cazul

în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor

nu mai poate fi pusă în discuție. Acest principiu, însă, nu este absolut și admite

derogări, în situația când această derogare este necesară prin prisma unor circumstanțe

esențiale și convingătoare.

Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării hotărârii

asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii acesteia, toate

împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii.

Astfel, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri judecătorești, în ordine de

revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a judecătorului.

Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de

dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța

competentă să examineze cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1)

și (2) că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă

prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea

de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de revizuire relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea cunoaște despre aceste circumstanțe anterior

pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se solicită.

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

5

Revizuirea este posibilă numai în cazurile în care sunt invocate și probate

circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Cererea care nu conține nici unul din aceste temeiuri nu poate fi admisă, deoarece

este inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

La fel, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Reieșind din normele de drept citate, în raport cu materialele cauzei, nu pot fi

reținute întru revocarea/anularea actelor judecătorești irevocabile argumentele

invocate de Mircea Rotari în cererea de revizuire și anume, Raportul de expertiză

judiciară nr. 3559-3574 din 28 decembrie 2020 a Centrului Național de Expertize

Judiciare.

Or, în cererea de revizuire Mircea Rotari a comunicat că rezultate Raportului i-

au fost aduse la cunoștință în luna martie a anului 2021, în momentul în care a fost

citat la Inspectoratul de Poliție or. Rîșcani.

Însă, decizia supusă revizuirii a fost emisă de către Curtea Supremă de Justiție

la data de 2 iunie 2021, adică după ce revizuentul Mircea Rotari a aflat despre

rezultatele Raportul de expertiză judiciară nr. 3559-3574 din 28 decembrie 2020 a

Centrului Național de Expertize Judiciare.

Prin urmare, Mircea Rotari a avut posibilitatea de a comunica aceste rezultate

instanței de recurs, care i-au devenit cunoscute până la pronunțarea deciziei. La fel,

nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei a întreprins

careva măsuri pentru obținerea înscrisului respectiv, condiție însă care este direct

impusă prin lege.

Referitor la celelalte argumente invocate de către revizuent în susținerea cererii

de revizuire, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, dezacordul revizuentului Mircea Rotari, cu

decizia instanței de recurs din 2 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a cărei

revizuire este solicitată, nu pot constitui temei de revizuire în baza art. 449 lit. b) Cod

de procedură civilă.

Este de menționat că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de

reformare, iar în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în

prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a

fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu

conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind

inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile

Prin urmare, cererea lui Mircea Rotari privind revizuirea deciziei din 2 iunie

2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în prevederile legale enunțate și

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or, admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în

cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 Cod de procedură civilă,

instanța de revizuire ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

6

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 446,

448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mircea Rotari

împotriva deciziei din 2 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mircea

Rotari împotriva Primăriei Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Botnari cu privire la

contestarea actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

7