2r-465/21 — înlăturarea obstacolelor cu demolarea construcției

2r-465/21 — înlăturarea obstacolelor cu demolarea construcției (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-465/2021

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: S. Ghercavii)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Ciobanu, A. Garbuz, O. Moraru)

D E C I Z I E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Rotari Mircea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rotari Mircea

împotriva lui Botnari Sergiu, intervenient accesoriu Agenția pentru Supraveghere

Tehnică cu privire la înlăturarea obstacolelor cu demolarea construcției,

împotriva încheierii din 04 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea lui Rotari Mircea, reprezentat de avocatul

Procopciuc Angela de revizuire a deciziei din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La data de 24 noiembrie 2015 Rotari Mircea a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Botnari Sergiu, intervenient accesoriu Agenția pentru

Supraveghere Tehnică cu privire la înlăturarea obstacolelor cu demolarea

construcției.

În motivarea acțiunii reclamantul invocă că, este proprietarul bunului imobil

situat pe str. XXXXX mun. XXXXX, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX.

A menționat că, la începutul lunii octombrie 2015, vecinul din str.

Independenței 66, mun. Bălți, Botnari Serghei, a depistat construcția unui bloc

locativ cu oficii multietajat, începând lucrări de fundație pe hotarul terenului său cu

drept de proprietate.

Consideră că, construcția începută de pârât a derulat cu derogare de la proiect,

fiind încălcate prevederile art. 6 lit. d) al Legii privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010.

Reclamantul a solicitat, obligarea lui Botnari Sergiu la înlăturarea obstacolelor

în folosirea bunului imobil cu drept de proprietate al reclamantului Rotari Mircea,

demolarea construcției neautorizate efectuate la hotarul terenurilor învecinate cu

extragerea fundației de beton din șanțul săpat la hotar.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2015 a Judecătoriei Bălți, s-a aplicat măsura

de asigurare a acțiunii prin interzicerea executării lucrărilor de construcție din str.

XXXXX, mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX la hotarul terenului vecin cu Rotari

Mircea. S-a interzis pârâtului Botnari Serghei de a înstrăina bunul din str. XXXXX,

1

mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX pe care este amplasată construcția, până la

finisarea examinării cauzei în instanța de judecată.

La 04 ianuarie 2016, Botnari Sergiu a declarat recurs împotriva încheierii din

27 noiembrie 2015 a Judecătoriei Bălți, solicitând casarea integrală a acesteia și

emiterea unei încheieri de respingere integrală cererii privind asigurarea acțiunii

înaintată de către Rotari Mircea.

Prin încheierea din 15 aprilie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a respins recursul

declarat de către Botnari Sergiu și s-a menținut încheierea din 27 noiembrie 2015 a

Judecătoriei Bălți.

Prin încheierea din 02 iunie 2016 a Judecătoriei Bălți, s-a admis demersul

executorului judecătoresc Romah Oleg privind explicarea modului de executare a

documentului executoriu. S-a explicat faptul că, interdicția aplicată prin încheierea

judecătorească din 27 noiembrie 2015 în privința continuării executării lucrărilor de

construcție din str. XXXXX, mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, se referă doar

la porțiunea de teren care constituie hotarul nemijlocit al terenului de vecinătate,

proprietari a cărui sunt Rotari Mircea și Botnari Serghei.

S-a explicat faptul că se permite efectuarea lucrărilor de construcție de către

Botnari Serghei pe terenul din str. XXXXX, mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX

pe suprafața care nu are hotar comun cu terenul care aparține lui Mircea Rotari.

La 06 iunie 2016 Rotari Mircea a declarat recurs împotriva încheierii din 02

iunie 2016 a Judecătoriei Bălți privind explicarea aplicării măsurilor de asigurare,

solicitând casarea încheierii din 02 iunie 2016 cu respingerea demersului

executorului judecătoresc prin care s-a solicitat explicarea încheierii privind

aplicarea măsurilor de asigurare.

Prin decizia din 29 iulie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a admis recursul înaintat

de către Mircea Rotari. S-a casat integral încheierea judecătoriei Bălți din data de 02

iunie 2016, soluționând problema în fond, s-a respins demersul executorului

judecătoresc Oleg Romah privind explicarea modului de executare a încheierii de

asigurare a acțiunii la cererea de chemare în judecată înaintată de Rotari Mircea către

Botnari Sergiu privind demolarea construcției neautorizate.

Prin încheierea din 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

cererea avocatului Procopciuc Angela, în interesele reclamantului, privind atragerea

în proces în calitate de intervenient accesoriu a Primăriei mun. Bălți, a fost respinsă.

La 09 iulie 2017, Mircea Rotari a înaintat un demers prin care a solicitat

dispunerea efectuării unei expertize în construcții.

Prin încheierea din 24 noiembrie 2017 s-a respins cererea reclamantului Rotari

Mircea privind numirea expertizei judiciare tehnice în construcții de către expertul

judiciar particular Achimov Anatolie în cadrul cauzei civile la acțiunea înaintată de

Rotari Mircea către Botnari Sergiu privind demolarea construcției neautorizate.

Prin hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea

înaintată de Rotari Mircea împotriva lui Botnari Sergiu, intervenient accesoriu

Inspecția de Stat în Construcții privind înlăturarea obstacolelor cu demolarea

construcției, s-a respins.

S-au anulat măsurile de asigurare a acțiunii dispuse în cadrul cauzei civile la

acțiunea înaintată de Rotari Mircea împotriva lui Botnari Sergiu, intervenient

accesoriu Inspecția de Stat în Construcții privind înlăturarea obstacolelor cu

demolarea construcției prin Încheierea judecătorească din data de 27 noiembrie

2015.

2

La 27 martie 2018, Rotari Mircea a contestat hotărârea primei instanțe,

solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Prin decizia din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat

de Rotari Mircea și s-a menținut hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată

de Rotari Mircea împotriva lui Botnari Sergiu, intervenient accesoriu Agenția pentru

Supraveghere Tehnică privind înlăturarea obstacolelor cu demolarea construcției.

La 09 iulie 2019, Rotari Mircea a contestat decizia Curții de Apel Bălți cu

recurs, solicitând casarea integrală cu emiterea unei noi hotărâri cu restituirea cauzei

la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursurile

declarate de către Rotari Mircea, reprezentat de avocatul Procopciuc Angela și

Rotari Mircea, s-au declarat inadmisibile.

La 28 aprilie 2021, Rotari Mircea, reprezentat de avocatul Procopciuc Angela

a declarat cerere de revizuire, solicitând casarea deciziei din 06 iunie 2019 a Curții

de Apel Bălți.

Prin încheierea din 04 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins, ca fiind

inadmisibilă, cererea avocatului Procopciuc Angela, în interesele lui Rotari Mircea

și Mircea Rotari de revizuire a deciziei din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți.

La 14 iunie 2021, prin intermediul poștei, Rotari Mircea a declarat recurs, prin

care a solicitat casarea încheierii din 04 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat și a aplicat

eronat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea greșită

a cauzei, precum și probele prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că, copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 11 iunie 2021, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.

232, Vol. III).

Astfel, recursul declarat la 14 iunie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 28 aprilie 2021, Rotari Mircea,

reprezentat de avocatul Procopciuc Angela a depus cerere cu privire la revizuirea

deciziei din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, care prin încheierea din 04 iunie

2021 a Curții de Apel Bălți s-a respinsă ca fiind inadmisibilă.

3

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Bălți corect a constatat inadmisibilitatea acesteia,

or, temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile sunt

specificate exhaustiv de către legiuitor în art. 449 Cod de procedură civilă.

Așadar, materialele cauzei cert denotă că, revizuentul a depus cererea de

revizuire invocând că, la data de 17 martie 2021, fiind citat la Inspectoratul General

de Poliție or. Rîșcani, în baza citației nr.34/46-2753 din 10 martie 2021 lui Rotari

Mircea i s-au adus la cunoștință rezultatele raportului de Expertiză Judiciară nr.3559-

3574 din 28 decembrie 2020 CNEJ, efectuate pe marginea dosarului penal

nr.20160401332, pe care îl consideră circumstanță sau faptă esențială a cauzei care

nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Bălți corect a constatat inadmisibilitatea acesteia,

or cererea de revizuire declarată de Rotari Mircea, reprezentat de avocatul

Procopciuc Angela nu conține temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor

judecătorești irevocabile, care sunt specificate de către legiuitor exhaustiv în art. 449

Cod de procedură civilă.

Astfel, materialele cauzei cert denotă că cele invocate de către revizuent în

susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

Cod de procedură civilă, or faptele invocate trebuie să aibă importanță esențială

pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată și să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, fapt ce la caz nu se atestă.

În conformitate cu art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor

omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

4

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că revizuirea unei hotărâri

date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și

procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat, or, nu

poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia

s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă

situație.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art. 449 CPC și prezentate circumstanțele sau faptele

existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin

prezentarea unor probe concludente.

În contextul normelor de drept precizate supra, Colegiul reține că instanța de

revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de avocatul Procopciuc

Angela, în interesele lui Rotari Mircea și Mircea Rotari de revizuire a deciziei din

06 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți nu se încadrează în prevederile art. 449 din

Codul de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, argumentele invocate de

Rotari Mircea se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel

Bălți prin decizia a cărei revizuire s-a pretins, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod

de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, §

25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

5

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține încheierea din 04 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Rotari Mircea.

Se menține încheierea din 04 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Rotari Mircea împotriva lui Botnari

Sergiu, intervenient accesoriu Agenția pentru Supraveghere Tehnică cu privire la

înlăturarea obstacolelor cu demolarea construcției.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6