2ra-1691/19 — cu privire la înlăturarea obstacolelor cu demolarea construcției

Dosarul nr. 2ra-1691/19

Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central – S. Ghercavii

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Garbuz, O. Moraru, A. Ciobanu

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Mircea Rotari și avocatul

Angela Procopciuc în interesele lui Mircea Rotari,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mircea Rotari

împotriva lui Sergiu Botnari, intervenient accesoriu Agenția pentru Supraveghere

Tehnică cu privire la înlăturarea obstacolelor cu demolarea construcției,

împotriva deciziei din data de 06 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a respins apelul declarat de către Mircea Rotari, s-a menținut hotărârea din data de 27

martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

constată:

La 24 noiembrie 2015 Mircea Rotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Botnari, intervenient accesoriu Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, prin care a solicitat înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile

deținute cu drept de proprietate situate pe str. xxxxx, mun. Bălți, cu numerele cadastrale

xxxxx și xxxxx, obligarea demolării construcției neautorizate din str. xxxxx, mun. Bălți

cu numărul cadastral xxxxx, efectuată la hotarele terenurilor învecinate, cu extragerea

fundației de beton din șanțul săpat la hotar.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că deține cu drept de proprietate

bunurile imobile situate pe str. xxxxx, mun. Bălți, cu numerele cadastrale xxxxx și

xxxxx. Sergiu Botnari deține cu drept de proprietate terenul învecinat situat pe str.

xxxxx, mun. Bălți cu numărul cadastral xxxxx.

La începutul lunii octombrie 2015 Mircea Rotari a depistat că Sergiu Botnari a

demarat construcția unui bloc locativ cu oficii multietajat, lucrările de fundație fiind

efectuate pe hotarul terenului său.

1

La 05 octombrie 2015 a depus în adresa Primăriei mun. Bălți o cerere prin care a

solicitat eliberarea actelor care au stat la baza pornirii de către Sergiu Botnari a

lucrărilor de construcție a blocului din str. xxxxx, mun. Bălți.

Prin scrisoarea nr. R-02-07/189 a fost informat de către Primăria mun. Bălți că

lucrările de construcție din str. xxxxx mun. Bălți au fost începute în baza certificatului

de urbanism nr.170 din 13 aprilie 2010, autorizației de construire nr.443 din 19

noiembrie 2007 și autorizației de construire nr. 144 din 01 iunie 2010.

Reclamantul a menționat că documentele tehnice și avizele prezentate, vizate spre

neschimbare, fac parte integrală din autorizația de construire nr. 144 din 01 iunie 2010,

care are o valabilitate de 12 luni de la data eliberării, astfel, aceasta era caducă la

momentul demarării lucrărilor de construcție în luna septembrie 2015.

Mai mult, Mircea Rotari a indicat că la 02 iunie 2010 arhitectorul șef al mun. Bălți

a aprobat spre neschimbare planul general, care este anexat la autorizația de construire

nr. 144 din 01 iunie 2010, unde este reflectată amplasarea construcției cu respectarea

tuturor normelor, potrivit căruia suprafață construcției este de 350 m.p. Cu toate

acestea, contrar celor menționate în actele date, Sergiu Botnari a efectuat lucrări de

șantier pe o suprafață de 796 m2. Mai mult, certificatul de urbanism eliberat lui Sergiu

Botnari prevedea regimul arhitectural-urbanistic P+2, în care nu a fost specificat

regimul S și anume subsol.

Astfel, în opinia recurentului lucrările de construcție începute de Sergiu Botnari

au derulat cu derogarea de la documentația de proiect, deci au fost încălcate prevederile

art.6, lit. d) al Legii nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție.

Mircea Rotari a mai indicat că conform indicilor tehno-economici la planul

general, prezentat de către administrația publică locală, Sergiu Botnari preconiza să

construiască o clădire cu două nivele pe o suprafață de 350 m2 la o distanță de hotarul

terenului învecinat de 10 m, pe când acesta a demarat lucrările de construcție pe

perimetru hotarului terenului învecinat, faptă inacceptabilă din punct de vedere al

cerințelor normativelor în construcție și a СНиП.

Conform certificatului de urbanism nr.170 din 13 aprilie 2010 o condiție

obligatorie pentru obținerea autorizație de construcție fiind aceia că la efectuarea

lucrărilor de construcție să nu fie afectate interesele vecinilor, condiție ce nu a fost

respectată de către Sergiu Botnari, dar care pune în pericol anti- incendiar.

Reclamantul a mai menționat că potrivit legislației în vigoare la momentul

eliberării certificatului de urbanism nr.170 din 13 aprilie 2010, certificatul de urbanism

trebuia să cuprindă obligatoriu mai multe prescripții și elemente privind regimul

arhitectural – urbanistic. Astfel lipsa informației privind capacitatea și înălțimea

construcției, edificarea căreia s-a preconizat, nu numai că contravine prevederilor

actelor normative, ci și prejudiciază interesele proprietarilor construcțiilor vecine.

Sergiu Botnari a ignorat normele imperative ale СНиП-2.07.01-89, norme care

stabilesc expres că distanța din partea laterală a blocului trebuie să fie de cel puțin 10m.

Mircea Rotari a susținut că autorizația de construire nr.144 din 01 iunie 2010 a

devenit nevalabilă și fără efect la 01 iunie 2013, iar lucrările efectuare în septembrie –

2

octombrie 2015 au început în lipsa unei autorizații noi, astfel aceste lucrări sunt ilegale

și lezează drepturile reclamantului.

Sergiu Botnari a obținut autorizația de construire nouă nr.219 din 05 noiembrie

2015, însă în urma controlului efectuat de către Inspecția de Stat în Construcții s-a

constatat că certificatul de urbanism în baza căruia a fost eliberată această autorizație

de construire, este lipsă.

Din conținutul autorizației de construcție nr.219 din 05 noiembrie 2015 obținută

de către Sergiu Botnari rezultă că documentația de proiect a fost elaborată conform

certificatului de urbanism nr.170 din 13 aprilie 2010, adică în baza unui certificat vechi

și expirat.

Prin hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Mircea Rotari, s-a anulat măsurile de

asigurare a acțiunii dispuse prin încheierea din 27 noiembrie 2015. (f.d.161, 164-175,

vol.II)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din 06 iunie 2019 a respins apelul declarat de

către Mircea Rotari, a menținut hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central.(f.d. 97, 98-110, vol. III)

Instanțele de judecată au constatat că prin executarea lucrărilor de construcție a

blocului locativ, cu oficii și spații comerciale, demarate de Sergiu Botnari pe terenul

din str. xxxxx, mun. Bălți nu i-au fost lezate careva drepturi sau interese legale a lui

Mircea Rotari. Mai mult ca atât, prin aceste lucrării nu i-au fost create nici un fel de

obstacole în folosirea terenului din str. xxxxx mun. Bălți, care îi aparține cu drept de

proprietate, mai ales că Mircea Rotari nu deține un act de stabilire a hotarelor.

Instanțele de judecată au concluzionat că Sergiu Botnari a demarat lucrările de

construcție a blocului locativ, cu oficii și spații comerciale pe terenul din str. xxxxx

mun. Bălți în strictă conformitate cu legislația în vigoare.

La 05 iulie 2019 avocatul Angela Procopciuc și Mircea Rotari au declarat recursuri

împotriva deciziei din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

recursurilor, casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de apel în alt complet de judecată. (f.d. 116-123, 127-138, vol. III)

În motivarea cererilor de recurs recurenții au invocat că instanța de apel a

interpretat în mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material,

a apreciat arbitrar probele prezentate la materiale cauzei, ceea ce a condus la

soluționarea greșită a cauzei. Au indicat că instanța de apel a examinat cauza în favoarea

lui Sergiu Botnari, fără să pună la baza soluției adoptate probele care sunt anexate la

materialele cauzei și care demonstrează că acțiunile lui Sergiu Botnari sunt ilegale.

Mai mult ca atât, în cadru examinării cauzei date incorect nu a fost atrasă în proces

în calitate de intervenient accesoriu Primăria mun. Bălți, care ar fi dat răspuns la unele

întrebării importante pe litigiul dat.

Instanța de apel la examinarea cauzei date i-a încălcat și dreptul de a prezenta

probe, ori ultima a respins demersul cu privire la efectuarea unei expertize tehnice în

construcții, care ar fi demonstrat faptul dacă Sergiu Botnari i-a încălcat drepturile sale

sau nu, însă instanța de apel s-a limitat doar la respingerea acestui demers fapt ce

demonstrează că instanța de apel a examinarea cauza superficial.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

06 iunie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Bălți la 07 iunie 2019.

Recursurile declarate de către Mircea Rotari, reprezentat de avocatul Angela

Procopciuc și Mircea Rotari la 05 iulie 2019, sunt declarate în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către Mircea

Rotari, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc și Mircea Rotari sunt inadmisibile

din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă,

că Mircea Rotari, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc și Mircea Rotari au indicat

argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile

probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de

admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil

în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

4

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Mircea Rotari, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc și Mircea

Rotari asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursurilor declarate de către Mircea Rotari, reprezentat de avocatul Angela

Procopciuc și Mircea Rotari inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile, declarate de către Mircea Rotari, reprezentat de avocatul Angela

Procopciuc și Mircea Rotari, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5