3ra-4/21 — Contestarea actului adminsitrativ

3ra-4/21 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-4/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central (D.Stănilă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S.Procopciuc, N.Chircu, E.Grumeza)

D E C I Z I E

2 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Mircea Rotari, reprezentat de avocatul Angela

Procopciuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Mircea Rotari împotriva Primăriei Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Botnari cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La data de 9 septembrie 2016, Mircea Rotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Botnari cu privire la contestarea

actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, este proprietarul bunului din str. Xxxxxxx, 64,

mun. Bălti, cu nr. cadastrale xxxxxx, xxxxxx.01. Proprietarul terenului învecinat din str.

Xxxxxxx, xx, este Serghei Botnari.

La începutul lunii octombrie 2015, a depistat că vecinul Serghei Botnari a demarat

construcția unui bloc locativ cu oficii multietajat, începând lucrări de fundație pe hotarul

terenului său.

La 5 octombrie 2015 a depus o cerere în adresa Primăriei mun. Bălti, prin care a

solicitat, în temeiul art. 16 al Legii nr. 982 din 11 mai 2000 eliberarea actelor care au

stat la baza demarării lucrărilor din str. Xxxxxxx, xx, mun. Bălti.

Prin scrisoarea nr. R-02-07/189 din 8 octombrie 2015, a fost informat că demararea

lucrărilor din str. Xxxxxxx, xx, mun. Bălti se efectuează în baza certificatului de

urbanism nr.170 din 13 aprilie 2011, autorizația de construcție nr.443 din 19 noiembrie

2007 și autorizația de construcție nr.144 din 1 iunie 2010.

Din conținutul certificatului de urbanism se denotă că beneficiarul este Botnari

Serghei căruia i s-a eliberat certificatul în cauză în baza Planului Urbanistic General

aprobat prin Hotărârea Consiliului Bălti, nr.8/1 din 27 octombrie 2005, decizia

1

Consiliului municipal nr. 5/13 din 21 octombrie 2004 cu privire la masurile de asigurare

a respectării disciplinei în urbanism la proiectare și construire în mun. Bălti, a obiectului

cu nr.cadastral xxxxxxx, din care rezultă regimul juridic (pct. 1 din certificat)-teren

proprietatea solicitantului, S. 796 m2 condiționări de vecinătăți.

Regimul economic (pct. 2 din certificat) - teren construit parțial, condiționări de

vecinătăți. Regimul tehnic (pct. 3 din certificat) - construcție capital fără a afecta

interesele vecinilor. Regimul arhitectural (pct.4 din certificat) - aspectul arhitectural al

construcției va corespunde proiectului aprobat de arhitectorul-șef a mun. Bălți nr. 29-

07-BL. Prezentul certificat de urbanism are valabilitatea de 12 luni de la data emiterii.

Autorizația de construire nr.144 din 1 iunie 2010 prevede că, diriginte de șantier

este V. Calinovschi, nr.2327 DS-l pînă la 22 septembrie 2013, responsabil tehnic

A.Voineac, nr.1693 RT-1 pînă la 10 martie 2015, antreprenor SRL „Valentinax

Construct”, licența nr. 020807 AMM II până la 3 aprilie 2011.

Autorizația de construire nr. 144 din 1 iunie 2010 a fost eliberată în condiții: de

respectat proiectul de execuție vizat spre neschimbare si asigurarea controlului de către

autorul proiectului. Valabilitatea autorizației 12 luni de la data eliberării, deci până la 1

iunie 2011. Documentele tehnice si avizele prezentate, vizate spre neschimbare, fac

parte integranta din prezenta autorizație, care la momentul demarării lucrărilor in luna

septembrie 2015 deja era caduc.

Planul general a fost aprobat spre neschimbare anexa la autorizația de construire

nr.144 din 1 iunie 2013 la 2 iunie 2010 de către arhitectorul-șef al municipiului Bălti,

unde este reflectată amplasarea construcției cu respectarea tuturor normelor. Planul

general cuprinde suprafața terenului de 796 m2, suprafața construcției de 350 m2, deci

casa cu 2 nivele, cu oficiu si spațiu comercial va avea suprafața de 350 m2.

Conform certificatului de urbanism si a autorizației de construire, demararea

lucrărilor urma sa se efectueze în termenul stabilit de 12 luni pe o suprafață de 350 m2.

La demararea lucrărilor, contrar certificatului de urbanism și a autorizației de construire

Sergiu Botnari a efectuat lucrări de șantier pe o suprafața de 796 m2, pe când certificatul

de urbanism s-a eliberat doar pentru construirea imobilului pe o suprafața de 350 m2.

Certificatul de urbanism prevede regimul arhitectural-urbanistic P+2, fără a

specifica regimul S (subsol). Astfel, construcția începută a derulat cu derogare de la

documentația de proiect, au fost încălcate prevederile art. 6 lit. d) al Legii privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Referitor la destinația imobilului/terenului, stabilită prin documentația de urbanism

și de amenajare a teritoriului; capacitatea construcției preconizate; dimensiunile și

suprafețele parcelelor; alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente și

distanțele dintre construcții și proprietățile vecine; înălțimea construcției; aspectul

construcției (expresivitate arhitecturală, echilibru compozițional, finisaje; circulația

pietonilor și a autovehiculelor, accesele și parcajele necesare; procentul de ocupare a

terenului (P.O.T.); coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.); necesitatea prezentării

spre aprobare a schiței de proiect, care prejudiciază interesele proprietarilor

construcțiilor vecine din imediata apropiere, limitează căile de iluminare naturala,

subminează securitatea anti incendiară si a temeliei construcției din vecinătate.

A relatat că, din indicii tehnico-economici la planul general, prezentat de

administrația publica locală, reiese ca pârâtul preconizează ridicarea unei construcții cu

2 nivele cu S-350 m2 la o distanța de hotarul terenului învecinat de 10 m., pe când pârâtul

a demarat construcția pe perimetrul hotarului terenului, acest fapt fiind inacceptabil din

punct de vedere al cerințelor normativelor în construcții si snipurilor.

2

Conform certificatului de urbanism nr.170 din 13 aprilie 2010, condițiile obligatorii

pentru obținerea autorizației de construire: fără a afecta interesele vecinilor. Aceste

cerințe obligatorii nu au fost respectate de către pârât si au contribuit la edificarea unei

construcții, ce pune în pericol anti-incendiar.

Demararea lucrărilor de construire se face cu abateri de la planul general si cu

încălcarea cerințelor normative tehnice în construcții si abaterile în construcție de la

documentația tehnica de proiect constatate, care condiționează impactul negativ asupra

intereselor vecinilor, pentru stabilirea construcțiilor si viața si sănătatea oamenilor,

exprimată prin încălcarea normelor sanitare referitoare la iluminare, fapt care provoacă

consecințe negative asupra sănătății oamenilor, care locuiesc în vecinătate, cât și

cheltuieli suplimentare în vederea iluminării încăperilor vecinilor, exprimate prin

încălcarea normelor anti-incendiare, fapt care, în cazul de incendiu, creează un risc real

pentru viața oamenilor cât și pentru integritatea construcțiilor vecine.

Lipsa informației privind capacitatea și înălțimea construcției, edificarea căreia s-a

preconizat nu numai că contravine prevederilor actului normativ ci și prejudiciază

interesele proprietarilor construcțiilor învecinate.

Din indiciile tehnico-economică la planul general prezentat de către organele

competente, reiese că pârâtul a ignorat normele legale. În Autorizația de construire

nr.144 din 1 iunie 2010 este stipulată durata executării lucrărilor de construcție de 24

luni, iar termenul de începere 12 luni, în total 36 luni. Astfel la 1 iunie 2013 această

autorizație a devenit nevalabilă și fără efect.

În urma controlului efectuat de Inspecția de Stat în Construcții s-a constat că

declarația despre demararea lucrărilor de construcție, certificatul de urbanism în baza

căreia a fost eliberată autorizația nouă nr.219 din 5 noiembrie 2015, lipsește.

La 13 iulie 2016 Primăria Bălti l-a informat despre faptul eliberării lui Sergiu

Botnari, a certificatului de urbanism pentru proiectare nr.506 din 18 noiembrie 2015, cât

si a autorizației de construire nr.219 din 5 noiembrie 2015 la obiectul Construcția

blocului cu încăperi locative, oficiu, comerciale mun. Bălți, str.Xxxxxxx, xx,

investitorul Botnari Sergiu.

Certificatul de urbanism nr.506 din 18 noiembrie 2015, eliberat de Primăria Bălti

prevede modificarea proiectului nr. 29-07-0-BL, însă APL a ignorat cerințele Legii

nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație si nu a prezentat proiectul schița,

și modificările care au fost prevăzute conform certificatului respectiv, prin ce au fost

ignorate prevederile Legii nr. 163 din 9 iulie 2010.

A solicitat Mircea Rotari admiterea acțiunii, anularea autorizației de construire

nr.219 din 5 noiembrie 2015 și anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

nr.506 din 18 noiembrie 2015.

Prin hotărârea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, acțiunea a

fost admisă, a fost anulat Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 506 din 18

noiembrie 2015 și autorizația de construire nr. 219 din 5 noiembrie 2015 emise pe

numele lui Serghei Botnari și legate de construcția blocului cu încăperi locative, de oficii

și comerciale din str. Xxxxxxx xx, mun. Bălți.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

de Sergiu Botnari, a fost casată integral hotărârea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei

Bălți sediul Central și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost respinsă cererea de

chemare în judecată depusă de către Mircea Rotari împotriva Primăriei Bălți,

intervenient accesoriu Sergiu Botnari cu privire la contestarea actelor administrative, ca

fiind neîntemeiată.

3

La 28 ianuarie 2020, Mircea Rotari a depus cerere de recurs nemotivat împotriva

deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, iar la data de 12 martie 2020 și 21

martie 2020, a depus cerere de recurs motivat, reprezentat de avocatul Angela

Procopciuc.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia instanței de apel este nemotivată,

iar soluția incertă neavând putere de convingere.

Instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material deoarece la data de

5 noiembrie 2015 Primăria mun. Bălți, nu era în drept să emită o nouă autorizare de

construire, bazându-se pe prevederile certificatului de urbanism din 13 aprilie 2010.

A menționat că, în cazul în care în perioada executării lucrărilor de construcție, în

documentația de proiect se operează modificări care pot afecta prescripțiile stabilite în

cadrul regimului arhitectural-urbanistic al certificatului de urbanism pentru proiectare,

este obligatorie obținerea unui nou certificat de urbanism pentru proiectare și a unei noi

autorizații de construire în condițiile prezentei legi, cu sistarea necondiționată a

lucrărilor pînă la obținerea unei noi autorizații.

Lucrările de construcție și montaj au fost executate cu abateri de la proiectul

elaborat de persoanele atestate în domeniu. Aceste abateri nu au fost verificate de

specialiști în proiecte, atestați.

Argumentele instanței de apel precum că prima instanță eronat a aplicat normele

de drept material nu pot fi reținute, deoarece conform art. 379 alin. (1) Cod civil,

proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații

despre care se poate afirma cu certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod

inadmisibil asupra terenului său.

A relatat că, nu poate accepta suportarea influenței care atentează în mod

inadmisibil asupra utilizării imobilului său, dacă se manifestă o atare atentare prin

ridicarea sau exploatarea unei construcții sau instalații cu afectarea rezistenței

imobilului, modificarea plasamentului peretelui pe hotarul terenurilor.

A mai indicat că instanța de apel incorect l-a repus pe Sergiu Botnari în termenul

de apel.

A solicitat Mircea Rotari admiterea recursului, casarea deciziei din 21 ianuarie

2020 a Curții de Apel Bălți cu menținerea hotărârii din 22 februarie 2018 a Judecătoriei

Bălți sediul Central.

La 20 iulie 2020, Sergiu Botnari, reprezentat de avocatul Valeriu Botnari a depus

referință, completată la data de 18 ianuarie 2021, solicitând declararea inadmisibilă a

recursului, sau după caz, respingerea acestuia.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia din 21 ianuarie

2020 a Curții de Apel Bălți.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de

apel.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, motivarea

4

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 21 ianuarie 2020. Astfel,

recursul nemotivat depus la 28 ianuarie 2020, este în termen.

Totodată, actele cauzei atestă că decizia motivată a Curții de Apel Bălți a fost

notificată recurentului prin intermediul poștei electronice cât și a oficiului poștal la data

de 21 februarie 2020 (vol.II, f.d.142-144).

Prin urmare, motivarea recursului prezentată de către Mircea Rotari la data de 12

martie 2020 și de către avocatul său Angela Procopciuc la data de 20 martie 2020, este

în termen.

Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

Mircea Rotari, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a fost numit pentru examinare

în complet de 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi

respins, cu menținerea deciziei curții de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima instanță,

în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Colegiul specializat consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele decisive pentru

soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră),

21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11

iulie 2017, parag. 84).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019).

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, Mircea Rotari este proprietarul

bunurilor imobile: teren cu S=0,0312 ha cu nr. cadastral 0300305.056 și construcția cu

S=126,4 m2 cu nr. cadastral 0300305.056.01, amplasate pe str. Xxxxxxx, 64, mun. Bălți,

cu cota-parte 1.0. (vol.I, f.d.140).

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, Sergiu Botnari este

proprietarul bunurilor imobile: teren cu S=0,0796 ha, cu nr. cadastral 0300305.233 și

construcția cu S=247,0 m2 cu nr. cadastral 0300305.233.01, amplasat pe str. Xxxxxxx,

xx, mun. Bălți (vol.I, f.d.135).

5

La data de 5 noiembrie 2015, Primăria mun. Bălți a eliberat lui Sergiu Botnari

autorizația de construire nr.219 pentru executarea lucrărilor de construcție a blocului cu

încăperi locative, de oficiu și comerciale, situat în mun. Bălți, str. Xxxxxxx, xx (vol.I,

f.d.25), iar la data de 10 noiembrie 2015, prin cerere a solicitat modificarea proiectului

deja existent și drept urmare, la 18 noiembrie 2015 pe numele lui Sergiu Botnari a fost

eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 506, privind proiectarea

modificărilor în proiect a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale situat în

mun. Bălți, str. Xxxxxxx, xx (vol.I, f.d. 22-23).

Invocând ilegalitatea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 506 din 18

noiembrie 2015 și a autorizației de construire nr. 219 din 5 noiembrie 2015, Mircea

Rotari a depus cerere prealabilă la data de 22 iulie 2016, iar prin răspunsul Primăriei

mun. Bălți nr. R-1981/23 din 6 septembrie 2016, la cererea prealabilă s-a menționat

faptul că, stoparea construcțiilor și sistarea autorizațiilor de construire ține de

competența Inspecției de Stat în construcții (vol.I, f.d.10).

Ca urmare, Mircea Rotari invocând faptul că prin eliberarea autorizației de

construire nr. 219 din 5 noiembrie 2015 și a certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 506 din 18 noiembrie 2015 pe numele lui Sergiu Botnari, i-au fost afectate interesele

sale, a înaintat prezenta acțiune în instanța de judecată.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Bălți sediul Central a ajuns

la concluzia temeiniciei acțiunii și au fost anulate actele administrative contestate.

Instanța de apel prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a admis

apelul declarat de Sergiu Botnari, a casat integral hotărârea primei instanțe și a pronunțat

o nouă decizie prin care a respins acțiunea înaintată de Mircea Rotari ca fiind

neîntemeiată.

Efectuând controlul judiciar Completul specializat pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a cercetat în tot starea de

fapt și de drept a speței, dând o calificare corectă raporturilor juridico litigioase,

interpretând și aplicând corect normele de drept pertinente la caz.

Conform art. 2 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr.

163 din 09.07.2010, autorizație de construire este un act, eliberat de către emitent, prin

care se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu respectarea

certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de proiect elaborate și

verificate, iar certificat de urbanism pentru proiectare este act cu caracter

reglementator, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului

(beneficiarului) prescripțiile și elementele ce caracterizează regimul juridic, economic,

tehnic și arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentația de

urbanism și de amenajare a teritoriului, și care permite elaborarea documentației de

proiect.

Art. 21 alin. (1) din aceeași Lege, certificatele de urbanism și autorizația de

construire/desființare se emit de către primarii municipiilor, orașelor, comunelor și

satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de orice destinație și tip de

proprietate.

Instanța de recurs relevă prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ, în vigoare până la 1 aprilie 2019, orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un

act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa

6

instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 5 lit. a) din aceeași lege, subiecți cu drept de sesizare în contenciosul

administrativ sunt: persoana, inclusiv funcționarul public, militarul, persoana cu statut

militar, care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal

a unei cereri – în condițiile art.14 al prezentei legi.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, în vigoare până

la 1 aprilie 2019, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității

publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot

sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, în vigoare până

la 1 aprilie 2019, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea

prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să

sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în

parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că instanța de apel corect a concluzionat și a menționat că, reclamantul

Mircea Rotari la înaintarea prezentei acțiuni nu a demonstrat existența faptului încălcării

sau contestării unui drept sau interes legitim al său la emiterea autorizației de construire

nr. 219 din 5 noiembrie 2015 și a certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 506 din

18 noiembrie 2015, contestate.

Normele legale menționate instituie condiții obligatorii pentru inițierea unei

proceduri în contencios administrativ, și anume, persoana trebuie să fie vătămată într-

un drept al său printr-un act administrativ, iar temei de acționare în contencios

administrativ trebuie să fie refuzul de soluționare a cererii prin care se solicită

recunoașterea dreptului.

Reclamantul Mircea Rotari nu a indicat în acțiunea sa și nici în cererea prealabilă,

un drept sau un interes al său susceptibil de a fi încălcat prin actele a căror anulare a fost

solicitată în prezenta speță.

În conformitate cu art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, în

vigoare până la 1 aprilie 2019, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în

parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este

ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

procedurii stabilite.

Instanța de recurs remarcă că la caz, obiectul acțiunii este verificarea legalității

autorizației de construire nr. 219 din 5 noiembrie 2015 și a certificatului de urbanism

pentru proiectare nr. 506 din 18 noiembrie 2015.

Pe când, Mircea Rotari a invocat ca temei de anulare încălcarea dreptului de

vecinătate prin nerespectarea proiectului și încălcarea distanței dintre clădiri și anume

că planul general a fost aprobat spre neschimbare anexa la autorizația de construire nr.

144 unde este reflectată amplasarea construcției cu respectarea tuturor normelor. Planul

general cuprinde suprafața terenului de 796 m2, suprafața construcției de 350 m2,

compusă din casă cu două nivele, cu oficiu și spațiu comercial. Însă, Sergiu Botnari la

7

demararea lucrărilor, contrar certificatului de urbanism și a autorizației de construcție a

efectuat lucrări de șantier pe o suprafață de 796 m2 în loc de 350 m2.

Instanța de apel corect a conchis că aceste motive nu pot constitui temei de anulare

a autorizației de construire și a certificatului de urbanism pentru proiectare.

Or, în situația în care de către persoana pe numele căreia au fost eliberate autorizația

de construire și certificatul de urbanism pentru proiectare, va admite careva abateri de

la proiect, întru combaterea acestor situații Mircea Rotari urma să se adreseze către

autoritățile competente de suspendarea totală sau parțială a lucrărilor de construcție dacă

au fost constatate careva abateri de la documentația de proiect sau dacă au fost depistate

alte încălcări.

Însă, prima instanță la examinarea cauzei în fond nu a determinat raporturile

juridice dintre părți care urmau a fi stabilite ținând cont de obiectul și temeiurile acțiunii

și nu a determinat circumstanțele cauzei reieșind din pretențiile înaintate. Acest fapt

prezumând nu alt ceva decât faptul determinării limitelor acțiunii, adică precizarea

obiectului acesteia.

Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei urmau a fi

determinate pornind de la obiecțiile invocate în acțiune. Este inadmisibilă soluționarea

cauzei dedusă judecății numai pe baza afirmațiilor reclamantului Mircea Rotari care

trebuie să-și dovedească pretențiile prin probe certe și concludente cât și prin refuzul

autorității competente de a soluționa obiecțiile sale.

În asemenea circumstanțe Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate de către Mircea

Rotari la înaintarea prezentei acțiuni, nu sunt susceptibile de a releva un interes personal

al acestuia, nu demonstrează existența faptului încălcării sau contestării unui drept sau

interes legitim al său la emiterea autorizației de construire nr. 219 din 05 noiembrie 2015

și certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 506 din 18 noiembrie 2015, contestate.

Plus la aceasta, instanța de apel corect a reiterat faptul că, certificatul de urbanism

pentru proiectare nr. 506 din 18 noiembrie 2015 a fost eliberat pe un termen de 12 luni,

iar în cazul autorizației de construire nr.219 din 5 noiembrie 2015, termenul de începere

a lucrărilor de construcție fiind de 6 luni de la data eliberării autorizației, iar durata

lucrărilor de construcții nedepășind 24 luni din momentul începerii lucrărilor de

construcții. Astfel, la momentul emiterii hotărârii instanței de fond din 22 februarie

2018, valabilitatea actelor contestate, autorizația de construcție nr. 219 din 5 noiembrie

2015 și certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 506 din 18 noiembrie 2015 au

încetat de drept.

De asemenea, nu pot fi reținute argumentele lui Mircea Rotari despre repunerea

neîntemeiată în termenul de apel a lui Sergiu Botnari, în acest sens nefiind invocate

careva motive concrete. Instanța de apel, corect a dispus repunerea în termen a apelului

pe motiv că la materialele cauzei lipsesc acte confirmative ce ar demonstra recepționarea

hotărârii instanței de fond. Cu toate că la examinarea cauzei în primă instanță au fost

anexate informații oficiale despre viza de reședință a lui Sergiu Botnari - adresa mun.

Bălți, str-la Iablocicov 8 (vol.I, f.d.135), însă, citațiile au fost expediate în mod greșit la

adresele: str. Xxxxxxx, str. Suceava și str. 31 august din mun. Bălți.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs constată că, susținerile recurentului

nu constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai

sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de

8

către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor

de drept material și procedural.

Prin prisma jurisprudenței CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței din

25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că art. 6 § 1 al Convenției,

nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-

se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes, consideră necesar de a respinge

și alte argumente invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel

este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt neîntemeiate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Mircea Rotari, reprezentat de avocatul Angela

Procopciuc.

Se menține decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mircea

Rotari împotriva Primăriei Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Botnari cu privire la

contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9