3ra-795/21 — contestarea actului administrativ, obligarea executarii hotaririi judecatoresti si repararea prejudiciului moral

3ra-795/21 — contestarea actului administrativ, obligarea executarii hotaririi judecatoresti si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-795/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Vera Goloțucov,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vera Goloțucov împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, terți Sergiu Sandu, Irina Sandu cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea executării hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, a fost casată

hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost

emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 13 septembrie 2019 Vera Goloțucov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terți Sergiu

Sandu, Irina Sandu cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

executării hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta Vera Goloțucov a indicat că, prin hotărârea

Judecătoriei Hâncești, sediu Central din 30 martie 2018, menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2019, a fost admisă parțial acțiunea

înaintată de către Vera Goloțucov împotriva lui Leonid Chieaev, Ninei Chieaev,

Sergiu Sandu, Irinei Sandu, notarului public Veronica Macar și IP „Agenția

Servicii Publice, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii rezervatare

asupra a 1/6 cotă-parte din masa succesorală, rămasă după decesul mamei Ana

Chieaev, recunoașterea în calitate de succesor rezervatar, anularea certificatelor de

moștenitor testamentar nr. 1127 din 19 februarie 2015, eliberat lui Leonid Chieaev

și nr. 1136 din 19 februarie 2015, eliberat Ninei Chieaeva, declararea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare nr. 848, nr. 845, nr. 854 din 02 februarie 2017,

1

determinarea cotelor-părți din masa succesorală și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 iunie 2019 a fost declarat

inadmisibil recursul depus de Leonid Chieaev împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 13 februarie 2019.

Astfel, reclamanta a înregistrat o cerere la IP „Agenția Servicii Publice”,

Serviciul cadastral teritorial Hâncești, prin care a solicitat să fie informată despre

executarea hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediu Central din 30 martie 2018.

Prin decizia Registratorului IP „Agenției Servicii Publice”, Serviciul cadastral

teritorial Hâncești din 08 august 2019 reclamantei i-a fost respinsă cererea de

radiere și înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr.

cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, amplasate în r.

xxxxx

Ca urmare a contestării deciziei Registratorului IP „Agenția Servicii Publice”,

Serviciul cadastral teritorial Hâncești din 08 august 2019, la 28 august 2019 a fost

emisă decizia nr. 11/G/368/2019/13/2019 a Registratorului IP „Agenția Servicii

Publice, Departamentul cadastru, prin care a fost completată decizia

Registratorului IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Hâncești

din 08 august 2019 cu privire la respingerea cererii de radiere a dreptului de

proprietate înregistrat asupra bunurilor imobile cu numerele cadastrale xxxxx,

xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, amplasate în r. xxxxx și

înregistrarea dreptului de proprietate asupra a 1/6 cotă-parte pe numele Verei

Goloțucov, în temeiul certificatelor de moștenitor legal nr. 5707 și nr. 5711 din 18

iulie 2019, prin invocarea unor mențiuni, și în temeiul prevederilor art. 31 alin. (1)

lit. c) al Legii cadastrului bunurilor imobile a fost respinsă cererea de radiere a

dreptului de proprietate și înregistrarea dreptului de proprietate pe numele altui

titular de drept asupra bunurilor imobile.

În acest sens, atât Registratorul Serviciului cadastral teritorial Hâncești, cât și

Registratorul Departamentului cadastru ai IP „Agenția Servicii Publice”, au reținut

faptul că dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxxxx,

xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxxx, xxxxx și xxxxxx, amplasate în r. xxxxx nu pot fi

intabulate în Registrul bunurilor imobile, deoarece asupra acestora este înregistrat

dreptul de proprietate al altor persoane fizice. S-a menționat că hotărârea instanței

de judecată dispune anularea actului juridic, dar nu servește temei pentru

efectuarea rectificărilor în Registru bunurilor imobile.

În decizia Registratorului IP „Agenția Servicii Publice, Departamentul

cadastru, emisă la 28 august 2019 s-a reținut faptul că în speță este necesar de a fi

prezentat acordul titularilor de drepturi înregistrați în Registrul bunurilor imobile,

privind radierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile menționate. În

lipsa consimțământului acestora la radiere din Registrul bunurilor imobile, aceasta

se dispune doar pe calea acțiunii în rectificare.

De asemenea, în decizia din 28 august 2019 a Registratorului IP „Agenția

Servicii Publice, Departamentul cadastru, s-a indicat că nu este suficient ca prin

actul judecătoresc să se anuleze documentul de drept, ci este necesar să se dispună

și rectificarea Registrului bunurilor imobile.

S-a mai specificat și faptul că, Registratorul IP „Agenția Servicii Publice”

Serviciul cadastral teritorial Hâncești, eronat a calificat faptul că în temeiul art. 31

alin. (1) lit. e) al Legii cadastrului bunurilor imobil nr. 1543 din 25 februarie 1998,

2

drepturile solicitate pentru înregistrare nu sunt susceptibile de înscriere în Registrul

bunurilor imobile, or situației din speță îi sunt aplicabile prevederile art. 31 alin.

(1) lit. d) din aceeași Lege, iar documentele prezentate nu corespund cerințelor

stabilite de legislație.

Reclamanta a solicitat anularea deciziei IP „Agenției Servicii Publice”,

Serviciul cadastral teritorial Hâncești din 08 august 2019 privind respingerea

cererii de radiere și înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, precum și

anularea deciziei IP „Agenția Servicii Publice, Departamentul cadastru nr.

11/G368/2019/13/2019 din 28 august 2019 privind completarea deciziei din 08

august 2019, ca fiind ilegale și neîntemeiate; obligarea IP „Agenția Servicii

Publice”, Departamentul cadastru, IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul

cadastral teritorial Hâncești să execute hotărârea Judecătoriei Hâncești din 30

martie 2018, precum și încasarea din contul pârâților în beneficiul său a

prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei.

Prin încheierea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost declarată ca fiind inadmisibilă acțiunea Verei Goloțucov, în partea

ce ține de pretențiile acesteia privind repararea prejudiciului moral (f.d.102-103).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 23 octombrie 2020, a

fost admisă acțiunea Verei Goloțucov împotriva IP „Agenția servicii Publice”,

terți Sergiu Sandu, Irina Sandu, cu privire la anularea deciziei și obligarea

executării hotărârii judecătorești și s-a anulat decizia IP „Agenția Servicii Publice”,

Serviciul cadastral teritorial Hâncești din 08 august 2019 privind respingerea

cererii de radiere și înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx, ca fiind

ilegală. S-a anulat decizia Registratorului IP „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul cadastru nr. 11/G368/2019/13/2019 din 28 august 2019 privind

completarea deciziei din 08 august 2019, ca fiind ilegală. S-a obligat IP „Agenția

Servicii Publice” Departamentul cadastru, IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul

cadastral Teritorial Hâncești să execute hotărârea Judecătoriei Hâncești din 30

martie 2018. S-a încasat din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul

Verei Goloțucov cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 2 500 de lei și alte

cheltuieli de judecată, în sumă de 265 de lei (f.d.104, 106-111).

La data de 05 noiembrie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 23 octombrie 2020,

iar la 22 decembrie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii

depuse de Vera Goloțucov (f.d.127-130).

Hotărârea motivată din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost expediată apelantei IP „Agenția Servicii Publice” la data de

12 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere, anexată la

materialele cauzei (f.d. 117). Însă, date care confirmă recepționarea acesteia de

către apelantă, la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul

depus de IP „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 23 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, fost admis apelul

depus de IP „Agenția Servicii Publice”, a fost casată hotărârea din 23 octombrie

3

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie prin

care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Vera Goloțucov împotriva

IP „Agenția Servicii Publice”, terți Segiu Sandu, Irina Sandu privind anularea

deciziei și obligarea executării hotărârii judecătorești.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a reiterat

prevederile art. 12 alin. (8) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, conform cărora, registratorul din cadrul organului cadastral

teritorial are atribuții de a decide, în modul stabilit, asupra efectuării sau

modificării înscrierii în Registrul bunurilor imobile ori refuză efectuarea sau

modificarea înscrierii respective.

Iar, art. 31 alin. (1) lit. d) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, prevede că, cererea se respinge dacă documentele prezentate nu

corespund cerințelor stabilite de legislație.

Conform art. 331 alin. (6) Cod civil, modernizat, în cazul în care în temeiul

actului juridic nul sau anulat s-a dobîndit un drept prin înregistrarea într-un registru

de publicitate prevăzut de lege, iar titularul în folosul căruia este înregistrat dreptul

nu își dă consimțămîntul la radiere, dreptul dobîndit se radiază doar pe calea

acțiunii în rectificare.

Potrivit art. 438 alin.(1) Cod civil, modernizat, când o înregistrare,

înregistrare provizorie sau notare efectuată în registru nu corespunde cu situația

juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin.(2) Cod civil, modernizat, rectificarea în

registru se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația în forma cerută de lege a

titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în cazul în care

declarația nu s-a dat, prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Reclamantul nu este

ținut să demonstreze că titularul dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat nu a

dat declarația.

Pct. 121 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru

nr. 112 din 22 iunie 2005, prevede că rectificarea unei înregistrări sau a unei

înregistrări provizorii din Registru (adică radierea sau îndreptarea înscrierii) se va

efectua numai dacă există consimțământul titularului la care se referă această

înscriere sau în lipsa consimțământului - în temeiul unei hotărâri judecătorești

irevocabile prin care se dispune rectificarea înscrierii. Consimțământul poate fi

exprimat fie prin cererea depusă la organul cadastral teritorial, fie prin

consimțământul dat în scris în fața Registratorului, sau menționat într-o declarație

autentificată notarial.

În speță, instanța de apel a stabilit că la materialele cauzei nu este anexat

consimțământul titularului dreptului, ce urmează a fi radiat din Registrul bunurilor

imobile și nici nu este anexată o hotărâre judecătorească irevocabilă, emisă în acest

sens. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că autoritatea publică și-a exercitat

dreptul discreționar în conformitate cu legea.

În acest context, Curtea de Apel a stabilit că instanța de fond eronat a ajuns la

concluzia privind anularea deciziei IP „Agenției Servicii Publice”, Serviciul

cadastral teritorial Hâncești din 08 august 2019 și deciziei Registratorului IP

„Agenția Servicii Publice”, Departamentul cadastru nr. 11/G368/2019/13/2019 din

28 august 2019, întrucât cu certitudine s-a stabilit faptul că, acestea au fost emise

în conformitate cu normele legale.

4

Reieșind din normele legale menționate supra în coraport cu materialele

cauzei, cât și explicațiile expuse de participanții la proces în formă scrisă, instanța

de apel a stabilit că la emiterea deciziilor din 08 august 2019 și nr.

11/G368/2019/13/2019 din 28 august 2019, autoritățile publice și-au exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat de lege, reieșind din circumstanțele

de fapt constatate și prevederile legale.

La 14 iunie 2021 Vera Goloțucov a depus recurs împotriva deciziei din

18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii primei instanțe (f.d. 167).

Ulterior, la 05 iulie 2021 Vera Goloțucov a prezentat motivarea recursului

(f.d. 173-175).

În susținerea recursului, recurenta Vera Goloțucov a indicat că instanța de

apel a aplicat eronat prevederile art. 331 alin. (6) Cod civil, modernizat. În acest

sens, recurenta a indicat că, Curtea de Apel a ignorat prevederile art. 7 Cod civil,

modernizat, care indică că legea civilă nu are efect retroactiv, adică ea nu poate fi

aplicată pentru situațiile juridice examinate prin prisma unei legi civile anterioare.

Astfel, deși la data de 01 martie 2019 au intrat în vigoare modificările Codului

civil, în opinia recurentei, modificările vizate nu pot fi aplicate speței, deoarece

circumstanțele de fapt care au stat la baza pronunțării hotărârii Judecătoriei

Hâncești, sediul Central din 30 martie 2018, au avut loc anterior modificării

Codului civil.

Recurenta a indicat că în sensul normei vechi, în vigoare la data adoptării

hotărârii a cărei executare se solicită, înregistrarea dreptului de proprietate și

rectificarea operată în Registrul bunurilor imobile, ca urmare a constatării nulității

unui act juridic, nu impunea obligațiunea înaintării acțiunii în rectificare, ci

constituia efectul impus de acțiunea în anulare, ce impunea perspectiva aducerii

părților la poziție inițială, decît cea generată de actul juridic anulat.

De asemenea, recurenta a indicat că instanța de apel, a ignorat dispozițiile art.

31 al Codului administrativ, conform cărora actele administrative individuale și

operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, evitând să dea o apreciere

deciziei emise de IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial

Hâncești la 08 august 2019, care, în opinia recurentei, înregistrează mai multe

încălcări la acest capitol, fiind un act nemotivat. Iar, decizia adoptată de IP

„Agenția Servicii Publice”, Departamentul cadastru la 28 august 2019 contravine

reglementărilor Codului administrativ, or, în esența sa, Registratorul

Departamentului cadastru a constatat ilegalitatea primei decizii, însă a completat

această decizie cu argumente noi, total diferite de cele abordate în prima decizie.

Recurenta a specificat că, odată ce a aplicat reglementările art. 331 alin. (6)

Cod civil, modernizat , Curtea de Apel urmă să rețină că, în condițiile în care IP

„Agenția Servicii Publice” a constatat existența unor pretinse drepturi afectate ale

persoanelor terțe, aceasta era obligată să inițieze procesul de atragere a acestora in

cadrul soluționării prealabile a chestiunii și să soluționeze existența sau inexistența

acordului acestora la rectificarea dreptului de proprietate, ca urmare a emiterii

hotărârii judecătorești.

În același context, recurenta a indicat că instanța de apel, nu a aplicat

dispozițiile art.417 Cod civil modernizat, care prevede că dacă un drept, act sau

fapt a fost înregistrat într-un registru public, se prezumă că el există, cît timp nu a

fost radiat sau modificat în condițiile legii.

5

Recurenta consideră că, în cazul în care instanța de apel a stabilit că speței îi

sunt aplicabile dispozițiile Codului civil, modernizat, astfel a ignorat prevederile

art.423 Cod civil, modernizat și anume, că cererile de înregistrare, înregistrare

provizorie, notare sau radiere, indiferent de data depunerii lor, sunt soluționate

potrivit dispozițiilor legale de drept material în vigoare la data încheierii actului

sau, după caz, la data săvîrșirii ori producerii faptului juridic generator, modificator

sau extinctiv al dreptului supus înregistrării, înregistrării provizorii, notării sau

radierii, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul depunerii

cererii conform legii.

În concluzie, recurenta a indicat că speței îi sunt aplicabile dispozițiile de

drept material în vigoare la data emiterii deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, care este definitivă și executorie.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 mai

2021, fiind notificată recurentei Verei Goloțucov data de 23 iunie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele

cauzei (f.d.171).

Astfel, recursul depus la data de 05 iulie 2021, de către Vera Goloțucov, este

în termen.

La data de 19 iulie 2021, în adresa intimatei IP „Agenția Servicii Publice”,

precum și a terților Sergiu Sandu și Irina Sandu, a fost expediată copia recursului

depus de Vera Goloțucov, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f.d.177).

Prin referința depusă la data de 09 august 2021, intimata IP „Agenția Servicii

Publice” a solicitat respingerea recursului depus de Vera Goloțucov.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Vera Goloțucov, în raport

cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

6

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

7

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Vera Goloțucov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Vera Goloțucov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

8