3rh-69/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functie, incasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 3rh-69/21 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Chișca-Doneva, N. Vascan, G. Stratulat, I. Bejenaru V.Burduh) ÎNCHEIERE 28 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Nina Vascan Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de Cara Iuri, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cara Iuri împotriva Inspectoratului General al Poliției, terț Inspectoratul de Poliție Taraclia cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, a fost casată integral decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 16 noiembrie 2018, Cara Iuri a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției prin care a solicitat anularea ordinului nr. 463 ef.

din 15 octombrie 2018 cu privire la încetarea raportului de serviciu, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 6 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost atras în proces în calitate de terț Inspectoratul de Poliție Taraclia. Prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost anulat ordinul nr. 463 ef. din 15 octombrie 2018 cu privire la încetarea raportului de serviciu al inspectorului superior Cara Iuri. A fost restabilit Cara Iuri în funcția de inspector superior, specialist superior auto de stat al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție Taraclia al Inspectoratului General al Poliției.

A fost încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Cara Iuri plata indemnizației pentru îngrijirea copilului pe perioada de la 16 octombrie 2018 până la 1 19 martie 2020 în sumă de 32 448 lei. A fost încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Cara Iuri suma de 1834,56 lei, cu titlu de despăgubiri a prejudiciului moral. A fost încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Cara Iuri suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În rest, acțiunea înaintată de către Cara Iuri a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. La 20 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 19 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar la 09 iunie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției și a fost menținută hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central. La 26 octombrie 2020, Inspectoratul General al Poliției, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul, și ulterior la 15 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii. Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, a fost casată integral decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost emisă o decizie nouă de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

La 24 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Cara Iuri a declarat cerere de revizuire împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei judecătorești enunțate cu dispunerea examinării cererii de recurs. În motivarea cererii de revizuire, Cara Iuri a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, în sensul că i-au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale cauzei, care influențează soluția, despre care nu a avut cunoștință la data examinării cauzei.

Aici s-a subliniat că prin decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat au fost respinse ca neîntemeiate cererile de apel înaintate de acuzatorul de stat și partea vătămată, cu admiterea cererilor de apel în numele inculpaților, a fost casată sentința din 15 iunie 2017 a Judecătoriei Cahul și pronunțată o nouă hotărâre privind încetarea urmăririi penale inclusiv și în privința lui Cara Iurie pe motiv că există o hotărâre de neîncepere a urmăririi penale pe aceleași acuzații, în temeiul art. 275 pct. 8) CPP, despre care Cara Iuri a aflat doar la data de 14 iunie 2021, când i-a fost adus la cunoștință ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 241 ef. Cu privire la executarea deciziei din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție.

În același timp a indicat că partea motivată a decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la 27 mai 2021 și expediată la 28 mai 2021. Prin referința din 20 iulie 2021, Inspectoratul General al Poliției a solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depusă de Cara Iuri. 2 Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cara Iuri. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În temeiul art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii.

Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de revizuire relevă că, circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea cunoaște despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se solicită.

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. La fel, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Ori, în lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

3 Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or revizuentul menționând că la 14 iunie 2021, ulterior emiterii deciziei instanței de recurs din 19 mai 2021 a aflat despre decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost încetată urmărirea penală în privința lui Cara Iurie pe motiv că există o hotărâre de neîncepere a urmăririi penale pe aceleași acuzații, în temeiul art. 275 pct. 8) CPP, care în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii și care nu i-au fost cunoscute anterior, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei a întreprins careva măsuri pentru obținerea înscrisului respectiv, condiție însă care este direct impusă prin lege.

În acest context, nu poate fi reținut argumentul revizuentului cu privire la faptul că despre decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat a aflat doar la data de 14 iunie 2021, când a fost adus la cunoștință ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 241 ef. cu privire la executarea deciziei din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție. Or, după cum atestă actele cauzei, la emiterea decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat în ședința de judecată a participat reprezentantul lui Cara Iuri, avocatul Dimov Victor prin urmare, revizuientul nu putea să nu cunoască despre emiterea deciziei instanței de apel și soluția acesteia (f. d. 163, vol. II).

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă și faptul că revizuentul Cara Iuri, în susținerea cererii de revizuire nu a prezentat probe precum că decizia din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat a devenit irevocabilă, mai cu seamă obținerea unei decizii irevocabile în acest sens poate servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată. Referitor la celelalte argumente invocate de către revizuient în susținerea cererii de revizuire, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, dezacordul revizuientului Cara Iuri, cu decizia instanței de recurs din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, a cărei revizuire este solicitată, nu poate constitui temei de revizuire în baza art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Este de menționat că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, iar în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile.

Prin urmare, cererea lui Cara Iuri privind revizuirea deciziei din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în prevederile legale enunțate și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 Cod de procedură civilă, 4 instanța de revizuire ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195, 230 Cod administrativ, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cara Iuri împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cara Iuri împotriva Inspectoratului General al Poliției, terț Inspectoratul de Poliție Taraclia cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului material și moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Nina Vascan Mariana Pitic 5