3ra-33/21 — anularea ordinului de incetare a raporturilor de munca, restabilirea intr-o functie echivalenta cu cea detinuta anterior, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la munca, compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-33/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, V. Clima, M. Guzun) D E C I Z I E 24 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Carpov împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 01 noiembrie 2019, Sergiu Carpov a depus cerere de chemare în judecată, concretizată pe parcursul judecării cauzei, împotriva Inspectoratului General al Poliției (în continuare IGP) cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că în perioda decembrie 2000 - 04 martie 2013, a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, iar din 05 martie 2013 angajat al IGP, perioadă în care a ocupat diferite funcții potrivit ierarhiei profesionale. Până la 26 iulie 2019 a ocupat funcția de șef adjunct al Direcției nr. 5 (operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații al IGP al MAI. La 26 iulie 2019, prin ordinul ministrului afacerilor interne nr. 439 „Cu privire la modificarea statutului de organizare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne”, au fost aprobate modificările în statele de organizare ale Inspectoratului General al Poliției, fiind lichidată subdiviziunea Direcția nr. 5 (operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații.

La 30 iulie 2019, a fost preavizat sub semnătură despre faptul că funcția ocupată a fost redusă, fiindu-i propuse alte funcții pentru continuarea activității în poliție. 1 Astfel, i-au fost propuse la alegere următoarele funcții: 1) ofițer superior de investigații al Biroului Crime Grave al Serviciului Poliției Criminale al Secției Investigații Infracțiuni al IP Râșcani al DP mun. Chișinău; 2) ofițer de sector al Sectorului de Poliție nr. 1 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, oferte pe care dînsul le-a refuzat. De asemenea, i-au mai fost propuse funcții în cadrul poliției, de nivel similar cu cele propuse anterior, care de asemenea dânsul le-a refuzat.

Evidențiază reclamantul că, până la lichidarea subdiviziunii (Direcția nr. 5), ocupa funcția de șef adjunct al Direcției, ceea ce potrivit Hotărârii Guvernului nr. 460 din 22.06.2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 288 din 13.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu Regulamentele anexe, constituie o funcție prevăzută pentru corpul de ofițeri de nivelul A02, iar funcțiile propuse de către Direcția Resurse Umane a IGP al MAI, potrivit aceleiași Hotărâri de Guvern nr. 288 din 13.12.2016, constituie funcții de execuție și sunt de nivelul B03. A notat că, funcțiile propuse sunt cu trei trepte de calificare mai inferioare decât nivelul de calificare deținut, considerând că are parte de un tratament inechitabil la oferirea de funcții în cadrul poliției, faptul dat fiind o retrogradare în funcție, deși nu au fost stabilite careva abateri disciplinare în activitatea sa.

În cadrul IGP există o insuficiență enormă de cadre, inclusiv de persoane care dețin nivelul de calificare profesională A02. Din aceste motive, apreciază ca fiind neîntemeiat și ilegal ordinul nr. 511ef din 08 octombrie 2019, prin care a fost încetat raportul de serviciu. La 15 octombrie 2019, a depus cerere prealabilă la IGP, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 511ef din 08 octombrie, cu oferirea unei funcții în cadrul IGP similare celei deținute anterior. La 28 octombrie 2019, a primit răspunsul nr. 34/3-C213/19 din 23 octombrie 2019, prin care a fost respinsă cererea prealabilă.

A solicitat, anularea ordinului nr. 511ef din 08 octombrie 2019 a IGP al MAI „Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului-șef Carpov Sergiu Dumitru”, obligarea IGP al MAI să-l restabilească într-o funcție echivalentă cu cea deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de lei. Prin hotărârea din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost admisă. A fost anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 511ef din 08 octombrie 2019, prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului-șef Carpov Sergiu.

A fost obligat Inspectoratul General al Poliției să-l restabilească pe Carpov Sergiu într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de serviciu, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de la data încetării raportului de serviciu până la data restabilirii în funcție. S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Carpov Sergiu suma de 2000 de lei cu titlu de asistență juridică. 2 Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției, cu menținerea hotărârii din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei, instanța de apel a notat că la lichidarea subdiviziunii, lui Carpov Sergiu i-au fost propuse următoarele funcții: ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Râșcani al DP mun. Chișinău; ofițer de sector al Sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău; ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer superior de sector al Sectorului de poliție nr. 3 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Centru al DP mun.

Chișinău, funcții care au fost refuzate de către Carpov Sergiu pe motiv că nu erau echivalente cu funcția pe care o deținea anterior. Cu toate acestea, potrivit răspunsului nr. 34/3-P-23/20 din 28 ianuarie 2020, eliberat de Direcția resurse umane a Inspectoratului General al Poliției, funcțiile de: șef al DP mun. Chișinău, șef al IP Centru al DP mun. Chișinău, șef al IP Botanica al DP mun. Chișinău, șef al IP Râșcani al DP mun. Chișinău, șef al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, șef al IP Anenii Noi, șef al IP Basarabeasca, șef al IP Bălți, șef al IP Briceni, șef al IP Călărași, șef al IP Leova, șef al IP Nisporeni, șef al IP Rezina, șef al IP Telenești, șef al IP Ungheni au fost vacante sau temporar vacante în perioada 30.07.2019 - 07.10.2019 (f.d.61).

Totodată, la acest răspuns a fost anexată și lista funcțiilor vacante cu statut special din cadrul IGP de nivelul A02 și A03 la 29.01.2020 (f.d.62-63). Colegiul a conchis că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia anulării actului administrativ contestat. Or, pârâtul nu a propus reclamantului funcții de nivelul A02 (echivalente celei deținute anterior), deși probele prezentate confirmă că asemenea funcții vacante sau temporar vacante au existat în perioada preavizării și lichidării subdiviziunii. La 16 iulie 2020, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat, ulterior la 29 septembrie 2020 a depus recursul motivat împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi de respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, reiterând argumentele indicate în cererea de apel. În esență recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere insuficientă, iar hotărârea/decizia este ilegală și neîntemeiată, adoptată cu încălcarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces. A mai indicat că din momentul eliberării din funcție și până la emiterea hotărârii, toate funcțiile echivalente de șef-adjunct de direcții din cadrul Inspectoratului Național de Investigații erau ocupate.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. 3 Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 15 iulie 2020, fiind recepționată de către Inspectoratul General al Poliției la 15 septembrie 2020 (f.d. 146). Prin urmare, recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, a fost depus cu respectarea termenelor procedurale la depunerea recursului, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ.

La 01 octombrie 2020, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 03 februarie 2021, Sergiu Carpov a depus referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea cererii de recurs. Prin încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În prezenta cauză Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat, cu casarea hotărârii din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov într-o funcție echivalentă cu cea deținută anterior până la încetarea raportului de serviciu și, va emite o decizie nouă în această parte, din următoarele motive. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

4 La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. După cum denotă actele cauzei, în perioada decembrie 2000 - 08 octombrie 2019, Carpov Sergiu a activat în cadrul organelor afacerilor interne, la data încetării raportului de serviciu deținea funcția de șef adjunct al Direcției nr. 5 (operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al MAI.

Prin ordinul MAI nr. 439 din 26 iulie 2019, s-a dispus lichidarea subdiviziunii Direcția nr. 5 (operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații. Prin ordinul IGP nr. 511 ef. din 08 octombrie 2019, s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului-șef Carpov Sergiu, șef adjunct al Direcției nr. 5 al Inspectoratului National de Investigații, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 288 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI. La 15 octombrie 2019, Carpov Sergiu a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 511 ef. din 08 octombrie 2019, cu restabilirea într-o funcție similară celei deținute anterior. Prin răspunsul nr. 34/3-C-213/19 din 23 octombrie 2019, Inspectoratul General al Poliției a respins cererea prealabilă ca neîntemeiată.

Totodată, s-a indicat că actele care au stat la baza emiterii Ordinului șefului interimar al IGP nr. 511 ef. din 08 octombrie 2019 și cererea depusă, se transmit către Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit comunicatului secretarului de stat al MAI, drept răspuns la cererea prealabilă, s-a menționat că urmare a verificării legalității ordinului, s-a stabilit lipsa viciilor care duc la nulitatea acestuia, respectiv, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Exprimându-și dezacordul cu ordinul de încetare a raportului de serviciu, Carpov Sergiu a sesizat instanța cu cerere de chemare în judecată, solicitând anularea acestuia, restabilirea într-o funcție echivalentă celei deținute anterior și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă.

Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea reclamantului. 5 Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de către Inspectoraul General al Poliției și a menținut hotărârea din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe menținută prin deciziei instanței de apel, reține că, soluția primei instanțe în partea anulării ordinului nr. 511ef din 08 octombrie 2019 a Inspectoratului General al Poliției prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al comisarului-șef Sergiu Carpov, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de la data încetării raportului de serviciu până la data restabilirii în funcție, este justă și argumentată, având la bază normele legale incidente raportului juridic litigios și cumulul probelor administrate, cărora le-a fost dată aprecierea cuvenită.

Conform art. 2 din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, funcționar public cu statut special este persoană angajată în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, în autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea acestuia, care deține grade speciale și exercită sarcini ce țin de competența entității din care face parte, în conformitate cu legislația în vigoare. Potrivit art. 38 alin. (1) lit. f) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție.

Conform pct. 8 din Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 460 din 22.06.2017), fiecărei categorii de funcții îi este stabilit un nivel în ierarhia profesională, prevăzut în Clasificatorul funcțiilor cu statut special și gradelor speciale corespunzătoare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament, pe care angajații Ministerului Afacerilor Interne urmează să-l parcurgă pentru a evolua în carieră.

Potrivit pct. 9 alin. (1) din Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nivelurile ierarhice profesionale aferente categoriilor de funcții de conducere prevăzute pentru corpul de ofițeri sânt următoarele: 1) Nivelul A01 - funcții de conducere de nivel superior ce presupun realizarea managementului de complexitate și cu responsabilitate sporită (șef/șef adjunct: autoritate administrativă și instituție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, direcție generală/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament); 2) Nivelul A02 - funcții de conducere de nivel mediu ce presupun exercitarea de atribuții în organizarea, planificarea, coordonarea, verificarea, gestionarea și conducerea subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne (șef/șef adjunct: subdiviziune, direcție/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament); 3) Nivelul A03 - funcții de conducere la nivelul de bază (inițial) ce presupun îndeplinirea atribuțiilor de conducere a structurilor Ministerului 6 Afacerilor Interne de complexitate redusă (șef/șef adjunct secție/similare acesteia, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament).

Potrivit pct. 10 din același Regulament, nivelurile ierarhice profesionale aferente categoriilor de funcții de execuție prevăzute pentru corpul de ofițeri sânt următoarele: 1) Nivelul B01 - funcții de execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea sarcinilor de complexitate înaltă (ofițer, specialist principal/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament); 2) Nivelul B02 - funcții de execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea sarcinilor de complexitate medie (ofițer, specialist superior/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament); 3) Nivelul B03 - funcții de execuție de bază, la angajarea inițială sau la trecerea subofițerilor în corpul de ofițeri, care necesită cunoștințe teoretice și practice în realizarea sarcinilor de serviciu (ofițer, specialist/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament).

La acest capitol, Colegiul apreciază ca fiind justă argumentarea instanței de apel, care a reținut că la lichidarea subdiviziunii, lui Carpov Sergiu i-au fost propuse următoarele funcții: ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Râșcani al DP mun. Chișinău; ofițer de sector al Sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău; ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer superior de sector al Sectorului de poliție nr. 3 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Centru al DP mun.

Chișinău, funcții care au fost refuzate de către Carpov Sergiu pe motiv că nu erau echivalente cu funcția pe care o deținea anterior. Conform răspunsului nr. 34/3-P-23/20 din 28 ianuarie 2020, eliberat de Direcția resurse umane a Inspectoratului General al Poliției, funcțiile de: șef al DP mun. Chișinău, șef al IP Centru al DP mun. Chișinău, șef al IP Botanica al DP mun. Chișinău, șef al IP Râșcani al DP mun. Chișinău, șef al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, șef al IP Anenii Noi, șef al IP Basarabeasca, șef al IP Bălți, șef al IP Briceni, șef al IP Călărași, șef al IP Leova, șef al IP Nisporeni, șef al IP Rezina, șef al IP Telenești, șef al IP Ungheni au fost vacante sau temporar vacante în perioada 30.07.2019 - 07.10.2019 (f.d.61).

Totodată, la acest răspuns a fost anexată și lista funcțiilor vacante cu statut special din cadrul IGP de nivelul A02 și A03 la 29.01.2020 (f.d.62-63). Finalmente, Colegiul conchide că, pârâtul nu a propus reclamantului funcții de nivelul A02 (echivalente celei deținute anterior), deși probele prezentate confirmă că asemenea funcții vacante sau temporar vacante au existat în perioada preavizării și lichidării subdiviziunii în care activa Sergiu Carpov. Totodată, Colegiul constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel la adoptarea deciziei au dat o apreciere greșită legislației în partea obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov într-o funcție echivalentă cu cea deținută anterior până la încetarea raportului de serviciu.

În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs reține că, în conformitate cu prevederile art. 89 din Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin 7 negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanței de judecată. La examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța de judecată va solicita opinia consultativă a organului (organizatorului) sindical privind concedierea salariatului respectiv.

Imediat după pronunțarea hotărîrii instanței de judecată privind restabilirea salariatului la locul de muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, odată ce s-a constatat încălcarea procedurii stabilite de lege la emiterea ordinului de concediere, Sergiu Carpov urmează a fi restabilit la locul de muncă și anume, în funcția anterior deținută de șef adjunct al Direcției nr. 5 (operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al MAI, funcție care nemijlocit a îndeplinit-o anterior concedierii, prima instanță greșit restabilind reclamantul într-o funcție echivalentă funcției anterior deținute.

În conformitate cu art. 90 alin. (1)-(3) din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.); c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată, ținîndu-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului. Conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă; În temeiul normelor de drept citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanțele ierarhic inferioare corect au decis asupra cerinței de reparare a prejudiciului material sub forma achitării salariului pentru absență forțată de la muncă.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel urmează a fi casate parțial, în partea obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov într-o funcție echivalentă cu cea deținută anterior până la încetarea raportului de serviciu, cu pronunțarea unei hotărâri noi în această parte, în rest acestea urmează a fi menținute. 8 În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției.

Se casează decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov într-o funcție echivalentă cu cea deținută anterior până la încetarea raportului de serviciu, cu adoptarea unei decizii noi în această parte, prin care: Se obligă Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov în funcția anterior deținută, până la încetarea raportului de serviciu. În rest, se menține decizia din 15 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Nicolae Craiu Victor Burduh 9