3ra-33/21 — anularea ordinului de incetare a raporturilor de munca, restabilirea intr-o functie echivalenta cu cea detinuta anterior, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la munca, compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-33/21 — anularea ordinului de incetare a raporturilor de munca, restabilirea intr-o functie echivalenta cu cea detinuta anterior, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la munca, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-33/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, V. Clima, M. Guzun)

D E C I Z I E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Carpov împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 noiembrie 2019, Sergiu Carpov a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată pe parcursul judecării cauzei, împotriva Inspectoratului General al

Poliției (în continuare IGP) cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că în perioda decembrie 2000 - 04 martie 2013,

a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, iar din 05 martie 2013 angajat al

IGP, perioadă în care a ocupat diferite funcții potrivit ierarhiei profesionale.

Până la 26 iulie 2019 a ocupat funcția de șef adjunct al Direcției nr. 5

(operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații al IGP al MAI.

La 26 iulie 2019, prin ordinul ministrului afacerilor interne nr. 439 „Cu

privire la modificarea statutului de organizare al Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne”, au fost aprobate modificările în statele de

organizare ale Inspectoratului General al Poliției, fiind lichidată subdiviziunea

Direcția nr. 5 (operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații.

La 30 iulie 2019, a fost preavizat sub semnătură despre faptul că funcția

ocupată a fost redusă, fiindu-i propuse alte funcții pentru continuarea activității în

poliție.

1

Astfel, i-au fost propuse la alegere următoarele funcții: 1) ofițer superior de

investigații al Biroului Crime Grave al Serviciului Poliției Criminale al Secției

Investigații Infracțiuni al IP Râșcani al DP mun. Chișinău; 2) ofițer de sector al

Sectorului de Poliție nr. 1 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, oferte pe care

dînsul le-a refuzat.

De asemenea, i-au mai fost propuse funcții în cadrul poliției, de nivel similar

cu cele propuse anterior, care de asemenea dânsul le-a refuzat.

Evidențiază reclamantul că, până la lichidarea subdiviziunii (Direcția nr. 5),

ocupa funcția de șef adjunct al Direcției, ceea ce potrivit Hotărârii Guvernului nr.

460 din 22.06.2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 288 din

13.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne cu Regulamentele anexe, constituie o funcție prevăzută pentru

corpul de ofițeri de nivelul A02, iar funcțiile propuse de către Direcția Resurse

Umane a IGP al MAI, potrivit aceleiași Hotărâri de Guvern nr. 288 din 13.12.2016,

constituie funcții de execuție și sunt de nivelul B03.

A notat că, funcțiile propuse sunt cu trei trepte de calificare mai inferioare

decât nivelul de calificare deținut, considerând că are parte de un tratament

inechitabil la oferirea de funcții în cadrul poliției, faptul dat fiind o retrogradare în

funcție, deși nu au fost stabilite careva abateri disciplinare în activitatea sa.

În cadrul IGP există o insuficiență enormă de cadre, inclusiv de persoane care

dețin nivelul de calificare profesională A02.

Din aceste motive, apreciază ca fiind neîntemeiat și ilegal ordinul nr. 511ef

din 08 octombrie 2019, prin care a fost încetat raportul de serviciu.

La 15 octombrie 2019, a depus cerere prealabilă la IGP, prin care a solicitat

anularea ordinului nr. 511ef din 08 octombrie, cu oferirea unei funcții în cadrul

IGP similare celei deținute anterior.

La 28 octombrie 2019, a primit răspunsul nr. 34/3-C213/19 din 23 octombrie

2019, prin care a fost respinsă cererea prealabilă.

A solicitat, anularea ordinului nr. 511ef din 08 octombrie 2019 a IGP al MAI

„Cu privire la încetarea raportului de serviciu al comisarului-șef Carpov Sergiu

Dumitru”, obligarea IGP al MAI să-l restabilească într-o funcție echivalentă cu cea

deținută anterior, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă

și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de lei.

Prin hotărârea din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă.

A fost anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 511ef din 08

octombrie 2019, prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al

comisarului-șef Carpov Sergiu.

A fost obligat Inspectoratul General al Poliției să-l restabilească pe Carpov

Sergiu într-o funcție echivalentă cu cea deținută până la încetarea raportului de

serviciu, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la

muncă pentru perioada: de la data încetării raportului de serviciu până la data

restabilirii în funcție.

S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Carpov

Sergiu suma de 2000 de lei cu titlu de asistență juridică.

2

Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției, cu menținerea hotărârii din 17

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei, instanța de apel a notat că la lichidarea subdiviziunii,

lui Carpov Sergiu i-au fost propuse următoarele funcții: ofițer superior de

investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției

investigații infracțiuni al IP Râșcani al DP mun. Chișinău; ofițer de sector al

Sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău; ofițer superior de

investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției

investigații infracțiuni al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer superior de

sector al Sectorului de poliție nr. 3 al IP Botanica al DP mun. Chișinău; ofițer de

investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției

investigații infracțiuni al IP Centru al DP mun. Chișinău, funcții care au fost

refuzate de către Carpov Sergiu pe motiv că nu erau echivalente cu funcția pe care

o deținea anterior.

Cu toate acestea, potrivit răspunsului nr. 34/3-P-23/20 din 28 ianuarie 2020,

eliberat de Direcția resurse umane a Inspectoratului General al Poliției, funcțiile

de: șef al DP mun. Chișinău, șef al IP Centru al DP mun. Chișinău, șef al IP

Botanica al DP mun. Chișinău, șef al IP Râșcani al DP mun. Chișinău, șef al IP

Buiucani al DP mun. Chișinău, șef al IP Anenii Noi, șef al IP Basarabeasca, șef al

IP Bălți, șef al IP Briceni, șef al IP Călărași, șef al IP Leova, șef al IP Nisporeni,

șef al IP Rezina, șef al IP Telenești, șef al IP Ungheni au fost vacante sau temporar

vacante în perioada 30.07.2019 - 07.10.2019 (f.d.61). Totodată, la acest răspuns a

fost anexată și lista funcțiilor vacante cu statut special din cadrul IGP de nivelul

A02 și A03 la 29.01.2020 (f.d.62-63).

Colegiul a conchis că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia anulării

actului administrativ contestat. Or, pârâtul nu a propus reclamantului funcții de

nivelul A02 (echivalente celei deținute anterior), deși probele prezentate confirmă

că asemenea funcții vacante sau temporar vacante au existat în perioada preavizării

și lichidării subdiviziunii.

La 16 iulie 2020, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat,

ulterior la 29 septembrie 2020 a depus recursul motivat împotriva deciziei din 15

iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel,

cu pronunțarea unei decizii noi de respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele indicate în cererea de apel.

În esență recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit

corect raportul dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o

apreciere insuficientă, iar hotărârea/decizia este ilegală și neîntemeiată, adoptată cu

încălcarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.

A mai indicat că din momentul eliberării din funcție și până la emiterea

hotărârii, toate funcțiile echivalente de șef-adjunct de direcții din cadrul

Inspectoratului Național de Investigații erau ocupate.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

3

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 15 iulie 2020, fiind recepționată

de către Inspectoratul General al Poliției la 15 septembrie 2020 (f.d. 146).

Prin urmare, recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, a fost depus

cu respectarea termenelor procedurale la depunerea recursului, în conformitate cu

prevederile art. 245 din Codul administrativ.

La 01 octombrie 2020, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 03 februarie 2021, Sergiu Carpov a depus referință pe marginea recursului

declarat, solicitând respingerea cererii de recurs.

Prin încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Inspectoratul General al Poliției, a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În prezenta cauză Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

criticele recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat, cu casarea hotărârii

din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 15

iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea obligării Inspectoratului General al

Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov într-o funcție echivalentă cu cea deținută

anterior până la încetarea raportului de serviciu și, va emite o decizie nouă în

această parte, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează parțial decizia instanței de apel și

emite o altă decizie în partea casată.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

4

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel

se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) din

Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

După cum denotă actele cauzei, în perioada decembrie 2000 - 08 octombrie

2019, Carpov Sergiu a activat în cadrul organelor afacerilor interne, la data

încetării raportului de serviciu deținea funcția de șef adjunct al Direcției nr. 5

(operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului

General al Poliției al MAI.

Prin ordinul MAI nr. 439 din 26 iulie 2019, s-a dispus lichidarea subdiviziunii

Direcția nr. 5 (operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații.

Prin ordinul IGP nr. 511 ef. din 08 octombrie 2019, s-a dispus încetarea

raportului de serviciu al comisarului-șef Carpov Sergiu, șef adjunct al Direcției nr.

5 al Inspectoratului National de Investigații, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. f) din

Legea nr. 288 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI.

La 15 octombrie 2019, Carpov Sergiu a depus cerere prealabilă, prin care a

solicitat anularea ordinului nr. 511 ef. din 08 octombrie 2019, cu restabilirea într-o

funcție similară celei deținute anterior.

Prin răspunsul nr. 34/3-C-213/19 din 23 octombrie 2019, Inspectoratul

General al Poliției a respins cererea prealabilă ca neîntemeiată. Totodată, s-a

indicat că actele care au stat la baza emiterii Ordinului șefului interimar al IGP nr.

511 ef. din 08 octombrie 2019 și cererea depusă, se transmit către Ministerul

Afacerilor Interne.

Potrivit comunicatului secretarului de stat al MAI, drept răspuns la cererea

prealabilă, s-a menționat că urmare a verificării legalității ordinului, s-a stabilit

lipsa viciilor care duc la nulitatea acestuia, respectiv, cererea prealabilă a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Exprimându-și dezacordul cu ordinul de încetare a raportului de serviciu,

Carpov Sergiu a sesizat instanța cu cerere de chemare în judecată, solicitând

anularea acestuia, restabilirea într-o funcție echivalentă celei deținute anterior și

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă.

Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea

reclamantului.

5

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul

declarat de către Inspectoraul General al Poliției și a menținut hotărârea din 17

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe menținută prin deciziei instanței de apel, reține că, soluția primei instanțe

în partea anulării ordinului nr. 511ef din 08 octombrie 2019 a Inspectoratului

General al Poliției prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al

comisarului-șef Sergiu Carpov, cu achitarea salariului și a drepturilor salariale

pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: de la data încetării raportului

de serviciu până la data restabilirii în funcție, este justă și argumentată, având la

bază normele legale incidente raportului juridic litigios și cumulul probelor

administrate, cărora le-a fost dată aprecierea cuvenită.

Conform art. 2 din Legea privind funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, funcționar public cu

statut special este persoană angajată în cadrul aparatului central al Ministerului

Afacerilor Interne, în autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea

acestuia, care deține grade speciale și exercită sarcini ce țin de competența entității

din care face parte, în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit art. 38 alin. (1) lit. f) din Legea privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, raportul

de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în

următoarele situații: în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii

postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă

funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție.

Conform pct. 8 din Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a

funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 460 din 22.06.2017), fiecărei categorii de

funcții îi este stabilit un nivel în ierarhia profesională, prevăzut în Clasificatorul

funcțiilor cu statut special și gradelor speciale corespunzătoare acestora, conform

anexei nr. 3 la prezentul Regulament, pe care angajații Ministerului Afacerilor

Interne urmează să-l parcurgă pentru a evolua în carieră.

Potrivit pct. 9 alin. (1) din Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a

funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

nivelurile ierarhice profesionale aferente categoriilor de funcții de conducere

prevăzute pentru corpul de ofițeri sânt următoarele: 1) Nivelul A01 - funcții de

conducere de nivel superior ce presupun realizarea managementului de

complexitate și cu responsabilitate sporită (șef/șef adjunct: autoritate

administrativă și instituție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, direcție

generală/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament); 2)

Nivelul A02 - funcții de conducere de nivel mediu ce presupun exercitarea de

atribuții în organizarea, planificarea, coordonarea, verificarea, gestionarea și

conducerea subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne (șef/șef adjunct:

subdiviziune, direcție/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul

Regulament); 3) Nivelul A03 - funcții de conducere la nivelul de bază (inițial) ce

presupun îndeplinirea atribuțiilor de conducere a structurilor Ministerului

6

Afacerilor Interne de complexitate redusă (șef/șef adjunct secție/similare acesteia,

conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament).

Potrivit pct. 10 din același Regulament, nivelurile ierarhice profesionale

aferente categoriilor de funcții de execuție prevăzute pentru corpul de ofițeri sânt

următoarele: 1) Nivelul B01 - funcții de execuție care necesită deținerea

cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea sarcinilor de complexitate înaltă

(ofițer, specialist principal/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul

Regulament); 2) Nivelul B02 - funcții de execuție care necesită deținerea

cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea sarcinilor de complexitate medie

(ofițer, specialist superior/similare acestora, conform anexei nr. 3 la prezentul

Regulament); 3) Nivelul B03 - funcții de execuție de bază, la angajarea inițială sau

la trecerea subofițerilor în corpul de ofițeri, care necesită cunoștințe teoretice și

practice în realizarea sarcinilor de serviciu (ofițer, specialist/similare acestora,

conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament).

La acest capitol, Colegiul apreciază ca fiind justă argumentarea instanței de

apel, care a reținut că la lichidarea subdiviziunii, lui Carpov Sergiu i-au fost

propuse următoarele funcții: ofițer superior de investigații al Biroului crime grave

al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Râșcani al

DP mun. Chișinău; ofițer de sector al Sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani al

DP mun. Chișinău; ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al

Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Botanica al DP

mun. Chișinău; ofițer superior de sector al Sectorului de poliție nr. 3 al IP Botanica

al DP mun. Chișinău; ofițer de investigații al Biroului crime grave al Serviciului

poliției criminale al Secției investigații infracțiuni al IP Centru al DP mun.

Chișinău, funcții care au fost refuzate de către Carpov Sergiu pe motiv că nu erau

echivalente cu funcția pe care o deținea anterior.

Conform răspunsului nr. 34/3-P-23/20 din 28 ianuarie 2020, eliberat de

Direcția resurse umane a Inspectoratului General al Poliției, funcțiile de: șef al DP

mun. Chișinău, șef al IP Centru al DP mun. Chișinău, șef al IP Botanica al DP

mun. Chișinău, șef al IP Râșcani al DP mun. Chișinău, șef al IP Buiucani al DP

mun. Chișinău, șef al IP Anenii Noi, șef al IP Basarabeasca, șef al IP Bălți, șef al

IP Briceni, șef al IP Călărași, șef al IP Leova, șef al IP Nisporeni, șef al IP Rezina,

șef al IP Telenești, șef al IP Ungheni au fost vacante sau temporar vacante în

perioada 30.07.2019 - 07.10.2019 (f.d.61). Totodată, la acest răspuns a fost anexată

și lista funcțiilor vacante cu statut special din cadrul IGP de nivelul A02 și A03 la

29.01.2020 (f.d.62-63).

Finalmente, Colegiul conchide că, pârâtul nu a propus reclamantului funcții

de nivelul A02 (echivalente celei deținute anterior), deși probele prezentate

confirmă că asemenea funcții vacante sau temporar vacante au existat în perioada

preavizării și lichidării subdiviziunii în care activa Sergiu Carpov.

Totodată, Colegiul constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel la

adoptarea deciziei au dat o apreciere greșită legislației în partea obligării

Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov într-o funcție

echivalentă cu cea deținută anterior până la încetarea raportului de serviciu.

În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs reține că, în conformitate

cu prevederile art. 89 din Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă

muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin

7

negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanței de

judecată.

La examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată,

angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării

sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul

membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța de judecată va solicita

opinia consultativă a organului (organizatorului) sindical privind concedierea

salariatului respectiv.

Imediat după pronunțarea hotărîrii instanței de judecată privind restabilirea

salariatului la locul de muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de

restabilire, pe care îl aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3

zile lucrătoare de la data emiterii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că, odată ce s-a constatat încălcarea procedurii

stabilite de lege la emiterea ordinului de concediere, Sergiu Carpov urmează a fi

restabilit la locul de muncă și anume, în funcția anterior deținută de șef adjunct al

Direcției nr. 5 (operațiuni speciale) a Inspectoratului Național de Investigații al

Inspectoratului General al Poliției al MAI, funcție care nemijlocit a îndeplinit-o

anterior concedierii, prima instanță greșit restabilind reclamantul într-o funcție

echivalentă funcției anterior deținute.

În conformitate cu art. 90 alin. (1)-(3) din Codul muncii, în cazul restabilirii

la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu,

angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a)

plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru

această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea

transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de

judecată etc.); c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de

judecată, ținîndu-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi

mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.

Conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, angajatorul este obligat să

compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile

privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular,

în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă;

În temeiul normelor de drept citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanțele ierarhic

inferioare corect au decis asupra cerinței de reparare a prejudiciului material sub

forma achitării salariului pentru absență forțată de la muncă.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că hotărârea

primei instanțe și decizia instanței de apel urmează a fi casate parțial, în partea

obligării Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov într-o

funcție echivalentă cu cea deținută anterior până la încetarea raportului de serviciu,

cu pronunțarea unei hotărâri noi în această parte, în rest acestea urmează a fi

menținute.

8

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției.

Se casează decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea obligării

Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov într-o funcție

echivalentă cu cea deținută anterior până la încetarea raportului de serviciu, cu

adoptarea unei decizii noi în această parte, prin care:

Se obligă Inspectoratului General al Poliției de a-l restabili pe Sergiu Carpov

în funcția anterior deținută, până la încetarea raportului de serviciu.

În rest, se menține decizia din 15 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

9