3r-171/21 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3r-171/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – T. Chișca-Doneva, N. Vascan, M. Ghervas Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău – I. Muruianu, E. Palanciuc, V. Clima DECIZIE 28 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul declarat de către Ivan Chirioglo, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Ivan Chirioglo împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ivan Chirioglo împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 29 decembrie 2017 Ivan Ghirioglo a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului General al Poliției, prin care a solicitat anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 534ef.

din 01 decembrie 2017 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, inspector Ivan Chirioglo, obligarea restabilirii în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Ivan Chirioglo împotriva Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea în funcție. (f.d. 243, vol. I, f.d. 2-13, vol. II ) Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, în termen, a contestat hotărârea instanței de fond, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea în parte a pretențiilor înaintate.

(f.d. 1, 20-25, vol. II) Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de către Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț. (f.d. 45, 46-56, vol. II) Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, în termen a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei 1 spre rejudecare în instanța de apel. (f.d. 61-67, vol. II) Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din data de 05 august 2020 a declarat inadmisibil recursul înaintat de către Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț.

( f.d. 94,101, vol.II) La 25 noiembrie 2020 Ivan Chirioglo a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de revizuire a deciziei instanței de apel din data de 19 februarie 2020, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 19 februarie 2020 cu reexaminarea cererii de apel și admiterea apelului formulat. (f.d. 105- 107, vol. II) Prin încheierea din data de 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Ivan Chirioglo. ( f.d. 126-129, vol.II) Împotriva încheierii instanței de revizuire Ivan Chirioglo a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu admiterea cererii de revizuire integral.

(f.d. 131-133, vol. II) În motivarea recursului Ivan Chirioglo a invocat dezacordul cu soluția adoptată de instanța de revizuire, menționând că cererea de revizuire declarată în temeiul art. 499, lit. b) și lit. e) din Codul de procedură civilă este întemeiată și urmează a fi admisă. Acesta a susținut că atât instanța de fond, cât și instanța de apel la examinarea cauzei în fond au reținut că sancțiunea disciplinară și anume concedierea din funcție a fost corect aplicată de către angajator, pentru încălcarea repetată de către salariat a disciplinei de serviciu pe parcursul unui an. Recurentul a menționat că prima sancțiune disciplinară, mustrare aspră, a fost aplicată ca urmare a intentării procesului contravențional pentru comiterea accidentului rutier produs la data de 26 martie 2017. Ivan Chirioglo a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Comrat din data de 13 iulie 2020 s-a dispus încetarea procesului contravențional în privința învinuitului Ivan Chirioglo.

Astfel, anularea și încetarea cauzei contravenționale duce la lipsa întruniri condițiilor de aplicare a sancțiunii disciplinare concedierea din funcție, respectiv duce la lipsa temeiurilor de încetare a raporturilor de muncă. În acest context recurentul a menționat că urmare a încetării procesului contravențional a înaintat cerere de revizuire în temeiul art. 499, lit. b) și lit. e) din Codul de procedură civilă, iar hotărârea Judecătoriei Comrat din data de 13 iulie 2020 reprezintă probă concludentă, pertinentă, ce are importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei și care a fost cunoscută revizuentului după emiterea deciziei instanței de apel din 19 februarie 2020. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 22 februarie 2021. Din materialele dosarului rezultă că încheierea contestată a fost expediată în adresa avocatului Sergiu Cernomoreț. (f.d. 130, vol.II) Prin urmare, încheierea contestată nu a fost notificată lui Ivan Chirioglo, care prin cererea de revizuire a anunțat instanța de revizuire despre faptul rezilierii contractului de asistență juridică cu avocatul Sergiu Cernomoreț și a solicitat expedierea actelor de 2 procedură în adresa sa.

(f.d. 105, vol. II) În aceste circumstanțe, recursul expediat de către Ivan Chirioglo în adresa Curții de Apel Chișinău și înregistrat la 10 martie 2021 se consideră depus în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 243, alin. (2) din Codul administrativ instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Conform art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului, depus de către Ivan Chirioglo, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire. La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut că argumentele invocate de către Ivan Chirioglo, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449, lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece anularea deciziei agentului constatator și încetarea procesului contravențional a fost determinată de survenirea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională, ceea ce nu exclude însăși faptul comiterii contravenției și vinovăției lui Ivan Chirioglo.

Prin urmare soluția expusă în hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central din 13 iulie 2020 nu poate influența asupra procedurii disciplinare intentate în privința lui Ivan Chirioglo, ori răspunderea contravențională este distinctă de cea disciplinară. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire privind respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire. Aici, instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste situații normele din Codul de procedură civilă. Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, analizând situația de fapt din prezenta speță, consideră oportun de a reitera prevederile art. 451, alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilește expres că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 din Codul de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. 3 Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s- a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Astfel, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de către Ivan Chirioglo rezultă că acesta a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449, lit. b) și lit. e) din Codul de procedură civilă. În acest sens, revizuentul a indicat că nu sunt întrunite condițiile de aplicare a sancțiunii disciplinare concediere din funcție și anume încălcarea repetată a disciplinei de serviciu pe parcursul unui an, deoarece prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central din 13 iulie 2020 s-a încetat procesul contravențional intentat în privința acestuia pentru accidentul rutier produs la 26 martie 2017, circumstanță care a stat la baza aplicării sancțiunii disciplinare mustrare aspră aplicată anterior concedierii din funcție.

Respectiv, hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central din 13 iulie 2020 este circumstanță nouă, care are putere decisivă asupra concluziilor instanțelor de judecată. În acest context, instanța de recurs reiterează că conform art. 449, lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de recurs relevă că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se atacă.

Drept probă în susținerea cererii de revizuire către Ivan Chirioglo a prezentat hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central din 13 iulie 2020, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația depusă de către Ivan Chirioglo, s-a recunoscut vinovat Ivan Chirioglo de săvârșirea contravenției prevăzute la art. 242, alin. (2) din Codul contravențional, s-a anulat decizia agentului constatator pe motivul survenirii termenului de atragere la răspundere contravențională cu încetarea procesului pe acest motiv.

La acest segment instanța de recurs menționează că hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central din 13 iulie 2020 nu este capabilă să influențeze soluția adoptată prin decizia din data de 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, deoarece la momentul comiterii abaterii disciplinare examinată în prezenta speță Ivan Chirioglo se afla sub efectul sancțiunii disciplinare mustrare aspră aplicată prin ordinul nr. 198ef din 4 10 mai 2017 și nu în baza deciziei agentului constatator privind săvârșirea unei contravenții.

Prin urmare, instanța de revizuire corect și întemeiat a respins cererea de revizuire înaintată de către Ivan Chirioglo împotriva deciziei din data de 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449, lit. b) din Codul de procedură civilă și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior. Totodată, argumentul revizuentului nu se referă la careva circumstanțe sau fapte care ar avea tangență cu judecarea cauzei inițiate la acțiunea lui Ivan Chirioglo, ori răspunderea contravențională este distinctă față de răspunderea disciplinată aplicată în privința revizuentului.

Mai mult, decizia instanței de apel a cărei revizuire se solicită a fost adoptată la 19 februarie 2020, iar circumstanța nouă prezentată în susținerea revizuii și anume hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul centrala fost adoptată la 13 iulie 2020, deci aceasta nu exista la momentul emiterii deciziei cărei revizuire se solicită. De altfel, nici argumentul lui Ivan Chirioglo precum că nu a fost atras în proces persoana care a fost angajată în locul acestuia nu se încadrează în categoria circumstanțelor și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, deoarece acțiunea lui Ivan Chirioglo a fost respinsă, deci careva drepturi și interese al terțului nu sunt afectate.

În aceste circumstanțe, Colegiul remarcă că argumentele invocate nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, motiv pentru care cererea de revizuire corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă.

Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile. Ține de notat că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența 5 instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel sau recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Ivan Chirioglo în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție mai invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 6 decembrie 2005, definitivă din 6 martie 2006. Luând în considerație cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii enunțate. În conformitate cu art. 195, art. 243, alin. (1) lit. b) și (2) din Codul administrativ completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de către Ivan Chirioglo.

Se menține încheierea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Ivan Chirioglo împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea în funcție. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6