3r-171/21 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată

3r-171/21 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-171/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – T. Chișca-Doneva, N. Vascan, M. Ghervas

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău – I. Muruianu, E. Palanciuc, V. Clima

DECIZIE

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Ivan Chirioglo,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Ivan Chirioglo

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva încheierii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ivan Chirioglo

împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 29 decembrie 2017 Ivan Ghirioglo a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului General al Poliției,

prin care a solicitat anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 534ef. din

01 decembrie 2017 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratului

Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne, inspector Ivan Chirioglo, obligarea restabilirii în funcție și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Ivan Chirioglo împotriva

Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil și restabilirea în funcție. (f.d. 243, vol. I, f.d. 2-13, vol. II )

Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, în termen, a contestat

hotărârea instanței de fond, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea în parte a pretențiilor înaintate. (f.d. 1, 20-25, vol. II)

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de către Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț.

(f.d. 45, 46-56, vol. II)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Ivan Chirioglo, reprezentat de

avocatul Sergiu Cernomoreț, în termen a depus recurs, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei

1

spre rejudecare în instanța de apel. (f.d. 61-67, vol. II)

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din data de 05 august 2020 a declarat

inadmisibil recursul înaintat de către Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu

Cernomoreț. ( f.d. 94,101, vol.II)

La 25 noiembrie 2020 Ivan Chirioglo a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere

de revizuire a deciziei instanței de apel din data de 19 februarie 2020, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 19

februarie 2020 cu reexaminarea cererii de apel și admiterea apelului formulat. (f.d. 105-

107, vol. II)

Prin încheierea din data de 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Ivan Chirioglo. ( f.d. 126-129,

vol.II)

Împotriva încheierii instanței de revizuire Ivan Chirioglo a depus recurs, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu admiterea cererii de

revizuire integral. (f.d. 131-133, vol. II)

În motivarea recursului Ivan Chirioglo a invocat dezacordul cu soluția adoptată

de instanța de revizuire, menționând că cererea de revizuire declarată în temeiul art.

499, lit. b) și lit. e) din Codul de procedură civilă este întemeiată și urmează a fi admisă.

Acesta a susținut că atât instanța de fond, cât și instanța de apel la examinarea cauzei

în fond au reținut că sancțiunea disciplinară și anume concedierea din funcție a fost

corect aplicată de către angajator, pentru încălcarea repetată de către salariat a

disciplinei de serviciu pe parcursul unui an. Recurentul a menționat că prima sancțiune

disciplinară, mustrare aspră, a fost aplicată ca urmare a intentării procesului

contravențional pentru comiterea accidentului rutier produs la data de 26 martie 2017.

Ivan Chirioglo a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Comrat din data de 13 iulie

2020 s-a dispus încetarea procesului contravențional în privința învinuitului Ivan

Chirioglo. Astfel, anularea și încetarea cauzei contravenționale duce la lipsa întruniri

condițiilor de aplicare a sancțiunii disciplinare concedierea din funcție, respectiv duce

la lipsa temeiurilor de încetare a raporturilor de muncă.

În acest context recurentul a menționat că urmare a încetării procesului

contravențional a înaintat cerere de revizuire în temeiul art. 499, lit. b) și lit. e) din

Codul de procedură civilă, iar hotărârea Judecătoriei Comrat din data de 13 iulie 2020

reprezintă probă concludentă, pertinentă, ce are importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei și care a fost cunoscută revizuentului după emiterea deciziei

instanței de apel din 19 februarie 2020.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 22 februarie 2021. Din

materialele dosarului rezultă că încheierea contestată a fost expediată în adresa

avocatului Sergiu Cernomoreț. (f.d. 130, vol.II)

Prin urmare, încheierea contestată nu a fost notificată lui Ivan Chirioglo, care prin

cererea de revizuire a anunțat instanța de revizuire despre faptul rezilierii contractului

de asistență juridică cu avocatul Sergiu Cernomoreț și a solicitat expedierea actelor de

2

procedură în adresa sa. (f.d. 105, vol. II)

În aceste circumstanțe, recursul expediat de către Ivan Chirioglo în adresa Curții

de Apel Chișinău și înregistrat la 10 martie 2021 se consideră depus în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243, alin. (2) din Codul administrativ instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Conform art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din conținutul recursului, depus de către Ivan Chirioglo, rezultă că recurentul nu

este de acord cu încheierea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut

că argumentele invocate de către Ivan Chirioglo, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449, lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece anularea deciziei

agentului constatator și încetarea procesului contravențional a fost determinată de

survenirea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională,

ceea ce nu exclude însăși faptul comiterii contravenției și vinovăției lui Ivan Chirioglo.

Prin urmare soluția expusă în hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central din 13 iulie

2020 nu poate influența asupra procedurii disciplinare intentate în privința lui Ivan

Chirioglo, ori răspunderea contravențională este distinctă de cea disciplinară.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră justă concluzia instanței de revizuire privind respingerea ca inadmisibilă a

cererii de revizuire.

Aici, instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură

civilă, cu excepția art. 169-171.

Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri

judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste situații normele din Codul de

procedură civilă.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ, analizând situația de fapt din prezenta speță, consideră oportun de a

reitera prevederile art. 451, alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilește

expres că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447

din Codul de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate

la art. 449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care

sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca

temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul

de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

3

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este

posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră

în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă. În

același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și

procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat, or, nu

poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-

a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Astfel, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute

de către art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele

existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin

prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de

către Ivan Chirioglo rezultă că acesta a invocat drept temei de revizuire prevederile art.

449, lit. b) și lit. e) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, revizuentul a indicat că nu sunt întrunite condițiile de aplicare a

sancțiunii disciplinare concediere din funcție și anume încălcarea repetată a disciplinei

de serviciu pe parcursul unui an, deoarece prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul

central din 13 iulie 2020 s-a încetat procesul contravențional intentat în privința

acestuia pentru accidentul rutier produs la 26 martie 2017, circumstanță care a stat la

baza aplicării sancțiunii disciplinare mustrare aspră aplicată anterior concedierii din

funcție.

Respectiv, hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central din 13 iulie 2020 este

circumstanță nouă, care are putere decisivă asupra concluziilor instanțelor de judecată.

În acest context, instanța de recurs reiterează că conform art. 449, lit. b) din Codul

de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de recurs relevă că

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii, revizuirea căreia se atacă.

Drept probă în susținerea cererii de revizuire către Ivan Chirioglo a prezentat

hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central din 13 iulie 2020, prin care s-a respins ca

neîntemeiată contestația depusă de către Ivan Chirioglo, s-a recunoscut vinovat Ivan

Chirioglo de săvârșirea contravenției prevăzute la art. 242, alin. (2) din Codul

contravențional, s-a anulat decizia agentului constatator pe motivul survenirii

termenului de atragere la răspundere contravențională cu încetarea procesului pe acest

motiv.

La acest segment instanța de recurs menționează că hotărârea Judecătoriei

Comrat, sediul central din 13 iulie 2020 nu este capabilă să influențeze soluția adoptată

prin decizia din data de 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, deoarece la

momentul comiterii abaterii disciplinare examinată în prezenta speță Ivan Chirioglo se

afla sub efectul sancțiunii disciplinare mustrare aspră aplicată prin ordinul nr. 198ef din

4

10 mai 2017 și nu în baza deciziei agentului constatator privind săvârșirea unei

contravenții.

Prin urmare, instanța de revizuire corect și întemeiat a respins cererea de revizuire

înaintată de către Ivan Chirioglo împotriva deciziei din data de 19 februarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat în susținerea cererii de revizuire nu

se încadrează în dispozițiile art. 449, lit. b) din Codul de procedură civilă și nu poate fi

interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut

fi cunoscute anterior.

Totodată, argumentul revizuentului nu se referă la careva circumstanțe sau fapte

care ar avea tangență cu judecarea cauzei inițiate la acțiunea lui Ivan Chirioglo, ori

răspunderea contravențională este distinctă față de răspunderea disciplinată aplicată în

privința revizuentului.

Mai mult, decizia instanței de apel a cărei revizuire se solicită a fost adoptată la

19 februarie 2020, iar circumstanța nouă prezentată în susținerea revizuii și anume

hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul centrala fost adoptată la 13 iulie 2020, deci

aceasta nu exista la momentul emiterii deciziei cărei revizuire se solicită.

De altfel, nici argumentul lui Ivan Chirioglo precum că nu a fost atras în proces

persoana care a fost angajată în locul acestuia nu se încadrează în categoria

circumstanțelor și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile, deoarece acțiunea lui Ivan Chirioglo a fost respinsă,

deci careva drepturi și interese al terțului nu sunt afectate.

În aceste circumstanțe, Colegiul remarcă că argumentele invocate nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, motiv

pentru care cererea de revizuire corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea

din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în cadrul

revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor

temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri

trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 din Codul

de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a

determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu

poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare

a unei hotărâri irevocabile.

Ține de notat că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție

definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu

poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea

Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

5

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel sau recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de

la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25;

Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs

reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Ivan Chirioglo în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului

securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți la un proces echitabil

garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție mai invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 6 decembrie 2005, definitivă din

6 martie 2006.

Luând în considerație cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că argumentele invocate în

recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 22

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii

enunțate.

În conformitate cu art. 195, art. 243, alin. (1) lit. b) și (2) din Codul administrativ

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Ivan Chirioglo.

Se menține încheierea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Ivan Chirioglo

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și restabilirea în funcție.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6