3ra-757/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea in functie

Dosarul nr. 3ra-757/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima ÎNCHEIERE 05 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Chirioglo împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea în funcție, împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- au respins cererea de apel declarate de către Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, constată: La 29 decembrie 2017 Ivan Ghirioglo a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului General al Poliției, prin care a solicitat anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 534ef.

din 01 decembrie 2017 „cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, inspector Ivan Chirioglo”, obligarea restabilirii în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii Ivan Chirioglo a indicat că activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne de mai mult timp, ultima funcție ocupată fiind cea de inspector al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției. La 01 decembrie 2017 a fost informat despre concedierea sa din poliție, în temeiul ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 534ef.

din 01 decembrie 2017, în conținutul căruia s-a invocat precum că la 26 mai 2017, de către organele de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Comrat al Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia a Inspectoratului General al Poliției a fost pornită cauza penală nr. 2017190271, conform elementelor componenței de infracțiune de la art. 145 alin. (2) lit. i) Cod Penal, care a servit temei pentru inițierea dosarului special nr. 2017190002, în cadrul căruia, ulterior, a fost dispusă măsura specială de investigații culegerea de informații referitor la domiciliul și automobilul lui Oleg Cotorobai, 1 scopul acesteia fiind pregătirea acțiunii procesuale de percheziție la domiciliul și în automobilul ultimului, în vederea depistării și ridicării instrumentelor și altor obiecte folosite la comiterea infracțiunii.

Efectuarea măsurii speciale de investigație a fost dispusă șefului Postului de Poliție Dezghincea, inspector Denis Neagu, care avea statut de ofițer de urmărire penală în cadrul cauzei indicate. Pentru realizarea măsurii speciale de investigație, la finele lunii mai 2017, inspectorul superior Denis Neagu l-a telefonat pe inspectorul Ivan Chirioglo și i-a solicitat acestuia informația de care dispune referitor la numerele de înmatriculare ale automobilului folosit de către Oleg Cotorobai. La 02 iunie 2017, în cadrul discuției telefonice dintre Oleg Cotorobai și inspectorul superior Ivan Chirioglo, interceptată în cadrul cauzei penale indicate, a divulgat caracterul și conținutul măsurii speciale de investigație stipulate, informându-l pe Oleg Cotorobai despre faptul că angajații poliției culeg informații despre numerele de înmatriculare ale automobilului folosit de acesta, acțiuni prin care s-a prejudiciat imaginea, prestigiul și interesele legale ale poliției.

În continuare, la 07 iunie 2017, fiind efectuată percheziția la domiciliul și în automobilul lui Oleg Cotorobai, acesta și-a atins scopul urmărit, în contextul în care obiectele căutate nu au fost depistate. La momentul comiterii abaterii disciplinare, inspectoratul Ivan Chirioglo se afla sub efectul sancțiunii disciplinare – mustrare aspră, aplicată prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 198ef. din 10 mai 2017. Reclamantul a pretins că ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 534ef. din 01 decembrie 2017 „cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, inspector Ivan Chirioglo”, ar fi ilegal, emis cu încălcarea prevederilor legale și a procedurii stabilite.

A invocat că în cadrul discuțiilor dintre Denis Neagu și Ivan Chirioglo, primul nu a menționat despre careva măsuri speciale de investigație și despre existența unei cauze penale, susținând că informația solicitată era printre altele, în cadrul discuției, fără a se menționa că ține de activitatea de serviciu. Reclamantul a susținut că nu a fost informat și nu putea fi informat despre întreprinderea cărorva măsuri speciale de investigație, nefiind inclus în grupul de lucru de ofițeri operativi sau de urmărire penală pe cauza penală nr. 2017190271. A indicat că discuțiile telefonice dintre Oleg Cotorobai și inspectorul Ivan Chirioglo purtau caracter privat și nu țineau de activitatea de serviciu și a opinat că nu a divulgat nici o informație, iar cele relatate în ordinul contestat sunt niște invenții sau interpretări eronate ale discuțiilor telefonice inventate.

Reclamantul Ivan Chirioglo a depus cerere de completare a acțiunii, prin care a solicitat anularea încheierii privind rezultatele examinării anchetei de serviciu în baza căreia a fost emis ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 198ef. din 10 mai 2017, anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 198ef. din 10 mai 2017 „cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne” și anularea încheierii privind rezultatele examinării anchetei de serviciu în baza căreia a fost emis ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 534ef. din 01 decembrie 2017. 2 Suplimentar argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată a indicat că în urma luării de cunoștință cu referința și materialele anexate, a aflat despre ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 198ef.

din 10 mai 2017 ,,cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, locotenent de poliție Ivan Chirioglo”, despre existența căruia anterior nu cunoștea. Ivan Chirioglo a invocat că nu este de acord cu ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 198 ef. din 10 mai 2017 „cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, locotenent de poliție Ivan Chirioglo” și îl consideră ilegal, indicând că la baza emiterii ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 198 ef.

din 10 mai 2017, urma să fie pusă încheierea privind rezultatele examinării anchetei de serviciu, în baza căreia a fost emis acesta din urmă. A menționat că potrivit ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 198ef. din 10 mai 2017, la 26 martie 2017, aproximativ la orele 04:30, fiind în afara timpului de muncă și aflându-se în satul Chirsova, raionul Comrat, conducând automobilul de model Mercedes-211, a comis accident rutier pe strada Lenin, tamponându-se cu automobilul de model Mercedes-210, condus de către D. Capaclî. Prin ordinul respectiv s-a invocat precum că, reclamantul a comis o faptă ilegală care compromite prestigiul funcției și discreditează imaginea poliției, însă, aceste constatări sunt în contradicție cu dispozițiile art. 375 Codul Contravențional.

A indicat că în cadrul anchetei de serviciu, angajatorul prelevând rolul procedurii contravenționale, a stabilit existența faptei contravenționale și a vinovăției lui Ivan Chirioglo, în lipsa garanțiilor procesuale garantate de prevederile Codului Contravențional. Cu referire la ilegalitatea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nr. 534ef. din 01 decembrie 2017, a menționat că discuțiile dintre Oleg Cotorobai și Ivan Chirioglo din 02 iunie 2017 și 07 iunie 2017 nu pot fi apreciate ca denigrând imaginea poliției, or, dispune de dreptul la libertatea opiniei și a exprimării. A susținut că în privința sa nu au fost întreprinse măsuri de păstrare a secretului informației oficiale cu accesibilitate limitată, potrivit prevederilor alin. (1) art. 214 Codul de procedură penală.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a soluționat excepția de tardivitate și s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Chirioglo în partea pretenției de anulare a ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 198ef din 10 mai 2017, ca fiind tardivă. Prin hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ivan Chirioglo împotriva Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea în funcție. (f.d. 243, vol. I, f.d. 2- 13, vol. II ) În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (1) din Codul administrativ Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, în termen, la 07 noiembrie 2019 a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d. 1, vol. II) 3 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat prin poșta electronică avocatului Sergiu Cernomoreț la data de 11 decembrie 2019 copia hotărârii motivate din 30 octombrie 2019. (f.d. 15, vol. II) Ulterior, Curtea de Apel Chișinău, constatând că nu este dovada notificării hotărârii motivate din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat-o repetat la data de 26 decembrie 2019 avocatului Sergiu Cernomoreț prin poșta electronică. (f.d. 18, vol. II) La 27 ianuarie 2020 Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, în termen a depus apelul motivat. (f.d. 20-25, vol. II) Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de către Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț.

(f.d.

45, 46-56, vol. II) Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că în rezultatul examinării tuturor probelor administrate în cadrul anchetei de serviciu, Direcția inspectare efectiv a Inspectoratului General al Poliției a întocmit încheierea privind rezultatele anchetei de serviciu referitor la acțiunile angajatului din cadrul Plutonului de patrulare Comrat, Basarabeasca, Ceadîr-Lunga al Batalionului de patrulare Sud al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector Ivan Chirioglo, prin care a formulat următoarea propunere: pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. f) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și art. 52 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, faptă manifestată prin comunicarea lui Oleg Cotorobai a informației cu accesibilitate limitată privind caracterul și conținutul măsurii speciale de investigație realizată aferent persoanei acestuia în cadrul cauzei penale nr. 2017190271, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. j) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ofițerul de patrulare al Plutonului de patrulare Comrat, Basarabeasca,

Ceadîr-Lunga al Batalionului de patrulare Sud al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector Ivan Chirioglo, de sancționat disciplinar cu concediere din poliție. Prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 534ef.

din 01 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, inspector Ivan Chirioglo”, pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. f) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și art. 52 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, faptă manifestată prin comunicarea lui Oleg Cotorobai a informației cu accesibilitate limitată privind caracterul și conținutul măsurii speciale de investigație realizată aferent persoanei acestuia în cadrul cauzei penale nr. 2017190271, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. j) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ofițerul de patrulare al Plutonului de patrulare Comrat, Basarabeasca, Ceadîr-Lunga al Batalionului de patrulare Sud al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, inspector Ivan Chirioglo, s-a sancționat 4 disciplinar cu concedierea din Poliție, cu achitarea compensațiilor bănești pentru concediile neutilizate.

Instanțele au menționat că prin acțiunile lui Ivan Chirioglo, manifestate prin comunicarea lui Oleg Cotorobai a informației cu accesibilitate limitată privind caracterul și conținutul măsurii speciale de investigație realizată aferent persoanei acestuia în cadrul cauzei penale nr. 2017190271, apelantul-reclamant a comis o abatere disciplinară, or, Ivan Chirioglo a încălcat obligația stipulată în art. 26 alin. (1) lit. f) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, a divulgat caracterul și conținutul măsurii speciale de investigație stipulate și a oferit terței persoane informații oficiale ce țin de activitatea operativă și de urmărire penală a organelor de resort, care potrivit art. 7 alin. (2) lit. d) al Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, se atribuie la categoria celor cu accesibilitate limitată pasibile de a prejudicia urmărirea penală, iar ultimul nu a negat faptul că a comunicat lui Oleg Cotorobai faptul că poliția se interesează de numerele de înmatriculare a automobilului condus de acesta, însă, apelantul-reclamant a invocat precum că, prin aceasta nu a adus o atingere imaginii poliției.

Potrivit cadrului legal în vigoare, polițistul are obligația de a nu divulga terțelor persoane informații ce țin de activitatea operativă și de urmărire penală a organelor de resort, iar divulgarea oricăror date cu caracter secret constituie o lezare a imaginii poliției, or, într-un stat de drept, poliția este percepută ca organul investit cu competența de a asigura ordinea publică, de a asigura protecția drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, inclusiv și obligația de a cerceta în termeni proximi și obiectiv orice faptă ilegală. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 15 iunie 2020 Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

(f.d. 61-67, vol. II) În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece au fost încălcate drepturile sale, nefiindu-i acordată posibilitate de a prezenta probe în susținerea poziției sale. Instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procesual. La 02 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului General al Poliției copia recursului declarat de către Ivan Chirioglo, reprezentat de către Sergiu Cernomoreț împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 139) Completul specializat relevă că Inspectoratul General al Poliției a recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului.

(f.d. 79, vol. II) La 24 iulie 2020 Inspectoratul General al Poliției a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de către Ivan Chirioglo ca fiind inadmisibil. (f.d. 80- 85, vol. II) Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs și în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 5 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 19 februarie 2020. Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate, iar confirmarea recepționării acesteia de către Ivan Chirioglo și avocatul Sergiu Cernomoreț la materialele cauzei nu este. Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț a depus recursul la 15 iunie 2020. Astfel, obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al 6 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise ăGolder împotriva Regatului Unit, pct. 38ș Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230î. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respectiveș trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă. 7 Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Ivan Chirioglo, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 8