2r-470/21 — aplicarea masurilor de protectie in cazurle de violenta in familie

2r-470/21 — aplicarea masurilor de protectie in cazurle de violenta in familie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-470/21

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: R. Pascari)

Instanța de recurs, Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

D E C I Z I E

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Cobzac Alexandra, reprezentată de avocatul Iurie

Mihalache,

în cauza civilă, la cererea depusă de Cobzac Alexandra împotriva lui Leonid

Cobzac, persoane interesate Inspectoratul de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție a

mun. Chișinău, Sectorul de Poliție nr. 10 și Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului Buiucani, mun. Chișinău cu privire la aplicarea măsurilor de protecție în

cazurile de violență în familie,

împotriva încheierii din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cobzac Alexandra,

reprezentată de avocatul Iurie Mihalache, împotriva deciziei din 01 martie 2021 a

Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 09 februarie 2021 Cobzac Alexandra s-a adresat în judecată cu cerere în

temeiul art. 2783 – 2789 din Codul de procedură civilă, persoană interesată

Inspectoratul de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, Sectorul de

Poliție nr. 10, solicitând emiterea ordonanței de protecție pe o perioadă de 3 luni în

privința ei și copiilor săi minori, cu aplicarea următoarelor măsuri față de agresorul

Cobzac Leonid: obligarea lui Leonid Cobzac să părăsească temporar locuința situată

pe adresa mun. Chișinău, xxxxx; obligarea lui Leonid Cobzac să stea departe de locul

aflării victimei Cobzac Alexandra și departe de locul aflării copiilor minori comuni:

xxxxx, născut xxxxx, xxxxx, născută xxxxx, xxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută

xxxxx, la o distanță ce ar asigura securitatea lor, dar nu mai puțin de 300 m, excluzând

și orice contact vizual cu ei; interzicerea lui Cobzac Leonid să contacteze cu victima

Cobzac Alexandra și copii minori, prin telefon, corespondență poștală sau orice alt

mijloc de comunicare.

Prin încheierea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost introdusă în proces în calitate de persoană interesată Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului Buiucani, mun. Chișinău.

1

Prin încheierea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea Alexandrei Cobzac și s-a dispus eliberarea ordonanței de

protecție în privința victimei violenței în familie Cobzac Alexandra și s-au aplicat

următoarele măsuri față de agresorul Cobzac Leonid: s-a obligat Leonid Cobzac să

părăsească temporar locuința din str. mun. Chișinău, xxxxx ; s-a obligat Cobzac

Leonid să stea departe de locul aflării victimei Cobzac Alexandra, excluzând și orice

contact vizual, inclusiv de locul unde se află domiciliul în care locuiește victima, la o

distanță ce ar asigura securitatea acesteia nu mai puțin de 150 m; s-a interzis lui

Cobzac Leonid orice contact cu victima Cobzac Alexandra inclusiv prin persoane terțe,

telefonic, prin corespondență sau în orice alt mijloc de comunicare. Măsurile de

protecție stabilite au fost aplicate pe un termen de 1 lună, începând cu 09 februarie

ordonanței de protecție în privința copiilor minori comuni: xxxxx, xxxxx, xxxxx,

născută xxxxx, xxxxx, născut xxxxx și xxxxx, născută xxxx. S-a încasat din contul lui

Cobzac Leonid în bugetul de stat suma de 100 de lei taxă de stat.

La 14 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Cobzac Alexandra,

reprezentată de avocatul Iurie Mihalache, a declarat recurs împotriva încheierii din 02

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia,

casarea parțială a încheierii contestate în partea aplicării măsurilor de protecție pe un

termen de 1 lună, obligării agresorului Cobzac Leonid să stea departe de locul aflării

victimei Cobzac Alexandra la o distanță de nu mai puțin de 150 m și în partea

respingerii cererii privind eliberarea ordonanței de protecție în privința copiilor minori

comuni: xxxxx, xxxx, xxxxx, născută xxxxx, xxxx, născut xxxxx și xxxx, născută

xxxxx, cu emiterea în această parte a unei încheieri noi de admitere integrală a cererii.

Prin decizia din 01 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul

declarat de Cobzac Alexandra, reprezentată de avocatul Iurie Mihalache. S-a casat

parțial încheierea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea aplicării măsurilor de protecție în privința victimei violenței în familie pe un

termen de 1 lună, și s-a emis în această parte o încheiere nouă, prin care s-au instituit

măsuri de protecție în privința victimei Cobzac Alexandra față de agresorul Cobzac

Leonid, cu domiciliul în mun. Chișinău, xxxxx, pe un termen de 90 de zile, începând

cu 09 februarie 2021.

La 11 martie 2021 Cobzac Alexandra, reprezentată de avocatul Iurie Mihalache, a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea

acesteia, casarea deciziei din 01 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în partea

respingerii cererii privind eliberarea ordonanței de protecție în privința copiilor minori

comuni: xxxxx, xxxxx, xxxxx, născută xxxxx, xxxx, născut xxxxx și xxxx, născută

xxx, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, Cobzac Alexandra, reprezentată de avocatul Iurie Mihalache, a

indicat că i-au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost

cunoscute în timpul judecării anterioare a cauzei și anume, că dânsa împreună cu copii

săi minori xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx sunt supuși în mod continuu actelor de

violență psihică și fizică din partea agresorului Cobzac Leonid.

2

Prin încheierea din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cobzac Alexandra, reprezentată de

avocatul Iurie Mihalache, împotriva deciziei din 01 martie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

La 30 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Cobzac Alexandra, reprezentată

de avocatul Iurie Mihalache, a declarat recurs împotriva încheierii din 12 aprilie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate, cu rejudecarea cauzei.

În motivarea recursului Cobzac Alexandra, reprezentată de avocatul Iurie

Mihalache, a indicat că completul de judecată a Curții de Apel Chișinău, în

componența magistraților: Maria Guzun (președinte), Ala Malîi și Ina Dutca

(judecător), nu erau în drept să examineze cererea de revizuire, deoarece anterior au

participat la emiterea deciziei din 01 martie 2021 a cărei retractare o solicită, iar în

conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. d) CPC, judecătorii respectivi urmau să-și declare

abținere de la judecarea cauzei în ordine de revizuire din motiv că anterior și-au expus

opinia asupra cauzei care se judecă.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată la data de 27 mai 2021 la adresa electronică a avocatului

Iurie Mihalache indicată în cererea de revizuire: mihalacheiurie@yahoo.com (f.d. 83-

84).

Astfel, recursul declarat la 30 mai 2021 este în termen.

La 30 iunie 2021 în adresa lui Cobzac Leonid și Inspectoratului de Poliție

Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, Sectorul de Poliție nr. 10 a fost

expediată copia recursului declarat de Cobzac Alexandra, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referințelor (f.d. 92), însă intimații nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a

referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în

care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

3

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Potrivit art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu art. 452 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile

sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – au devenit cunoscute

unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, este

important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării

hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să

aibă importanță esențiala pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce

hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențiala pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu

au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării

4

hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de

recurs și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția Curții de Apel

Chișinău de respingere a cererii de revizuire depusă de Cobzac Alexandra ca fiind

inadmisibilă, or, alegațiile invocate de către ultima ca temeiuri de revizuire precum că

i-au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu au fost cunoscute în

timpul judecării anterioare a cauzei și anume, că dânsa împreună cu copii minori

xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx sunt supuși în mod continuu actelor de violență psihică

și fizică din partea agresorului Cobzac Leonid, în esență nu constituie drept

circumstanțe noi în sensul art. 449 din Codul de procedură civilă, care ar permite

redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 01 martie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

Or, actele de violență comise de agresorul Cobzac Leonid erau cunoscute

revizuentei în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanțele de judecată

ierarhic inferioare s-au expus în modul corespunzător.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău expusă în

încheierea din 12 aprilie 2021, că circumstanțele invocate de Cobzac Alexandra ca

temei de revizuire a deciziei din 01 martie 2021, nu se încadrează în prevederile art.

449 din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de redeschidere a procesului.

De fapt, argumentele invocate de Cobzac Alexandra în cererea de revizuire, se

referă la dezacordul acesteia cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în

decizia din 01 martie 2021.

Este irelevant și argumentul invocat în cererea de recurs de Alexandra Cobzac,

reprezentată de avocatul Iurie Mihalache, precum că completul de judecată a Curții de

Apel Chișinău, în componența magistraților: Maria Guzun (președinte), Ala Malîi și

Ina Dutca (judecător), nu erau în drept să examineze cererea de revizuire, deoarece

anterior au participat la emiterea deciziei din 01 martie 2021 a cărei retractare o

solicită, iar în conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. d) CPC, judecătorii respectivi urmau

să-și declare abținere de la judecarea cauzei în ordine de revizuire din motiv că anterior

și-au expus opinia asupra cauzei care se judecă.

În conformitate cu art. 448 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Subsecvent, Curtea Constituțională a Republicii Moldova în decizia din 09 iunie

2020 cert a stabilit că în conformitate cu art. 452 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se

întemeiază. Așadar, la etapa admisibilității, instanța de revizuire examinează dacă se

atestă sau nu vreun temei din cele prevăzute la art. 449 din Codul de procedură civilă.

5

Prin definiție și prin esență, în cadrul examinării admisibilității revizuirii se

analizează circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute la pronunțarea actului judecătoresc a cărui revizuire se cere. Scopul căii de

atac (extraordinară) a revizuirii este retractarea actului judecătoresc irevocabil, având

în vedere noile realități.

Se reține că articolul 448 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stabilește în

general, examinarea cererii de revizuire în competența instanței care s-a pronunțat

asupra fondului (Judecătoria, Curtea de Apel, etc.), nu a judecătorului sau completului

de judecată care a emis actul judecătoresc propriu-zis. Totuși, acest fapt nu exclude ca

cererea de revizuire să fie repartizată judecătorului sau completului de judecată care a

pronunțat actul judecătoresc a cărui revizuire se solicită. Acesta se explică prin faptul

că judecătorul nu și-a expus opinia pe marginea unor circumstanțe noi sau necunoscute

la pronunțarea actului judecătoresc.

În acest sens se remarcă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

unde în cauza Warsicka v. Polonia, 16 ianuarie 2007, §40, unde Curtea a menționat că

exigențele unui proces echitabil garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, nu împiedică în mod

automat ca același judecător să exercite succesiv diferite funcții în același caz civil. Nu

este incompatibil prima facie cu exigențele art. 6§1 din CțEDO dacă același judecător

este implicat, mai întâi, într-o decizie privind fondul unei cauze, și, ulterior, în

proceduri în care este examinată admisibilitatea unei căi de atac împotriva acestei

decizii. Evaluarea conformității participării aceluiași judecător în diferite etape ale uni

proces civil cu exigența imparțialității trebuie făcută de la caz la caz, avându-se în

vedere toate circumstanțele acestora și caracteristicile normelor relevante ale

procedurii civile aplicabile cazului. Trebuie confirmată dacă legătura dintre problemele

substanțiale determinate într-o decizie privind fondul cauzei și admisibilitatea unei căi

de atac împotriva acestei decizii este atât de strânsă, astfel încât să genereze dubii

privind imparțialitatea judecătorului.

Așadar, nu contează dubla participare în sine, ci întinderea și natura deciziilor

luate. În ipoteza în care judecătorul va examina, atunci va exista o încălcare a

principiului imparțialității (Toziczka v. Polonia, 24 iulie 2012,§36; Pasquini v. San

Marino, 2 mai 2019, §148; San Leonard Band Club v. Malta, 29 iulie 2004, §63; Driza

v. Albania, 13 noiembrie 2007, §81).

În aceste condiții, simplu fapt că același judecător care a pronunțat actul

judecătoresc (irevocabil) pronunțat într-o cauză civilă poate examina ulterior

admisibilitatea unei cereri de revizuire împotriva acestuia nu reclamă, per se, o

problemă din perspectiva dreptului la judecarea cauzei de către o instanță imparțială.

Prin urmare, se constată că magistrații din cadrul Curții de Apel Chișinău, Maria

Guzun (președinte), Ala Malîi și Ina Dutca (judecător), care au examinat prezenta

cauză în ordine de recurs, prin prisma dispozițiilor art. 448 CPC, precum și a

jurisprudenței CEDO, erau în drept, conform distribuirii aleatorii a dosarului, să

examineze cauza și în ordine de revizuire.

Se reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția

6

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție

definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu

poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea

Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-

a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat

prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului

supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul

dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor

juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula

lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr.

28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs

reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Alexandra Cobzac,

reprezentată de avocatul Iurie Mihalache, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și

obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

7

Se respinge recursul declarat de Cobzac Alexandra, reprezentată de avocatul Iurie

Mihalache.

Se menține încheierea din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea depusă de Cobzac Alexandra împotriva lui Leonid Cobzac, persoane

interesate Inspectoratul de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău,

Sectorul de Poliție nr. 10 și Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Buiucani,

mun. Chișinău cu privire la aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în

familie.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

8