2r-223/21 — cu privire la aplicarea masurilor de protectie pentru victimele violentei in familie

Dosarul nr. 2r-223/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. R. Pascari)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, I. Cotruță)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, I. Cotruță)

DECIZIE

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Nicolai Boicenco

în cauza civilă la cererea lui Alexandru Costețchii, în interesele copilului

minor XXXXX, persoană interesată Nicolai Boicenco cu privire la aplicarea

măsurilor de protecție pentru victimele violenței în familie

împotriva încheierii din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Nicolai Boicenco

împotriva decizii din 18 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

constată:

La 30 septembrie 2019, Alexandru Costețchii, în interesele copilului minor

XXXXX, persoană interesată Nicolai Boicenco a depus cerere cu privire la

aplicarea măsurilor de protecție pentru victimele violenței în familie.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 166, 167, 2783-2787 CPC, art. 1-3,

11-15 din Legea nr. 45 din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea și combaterea

violenței în familie, a solicitat admiterea acțiunii, emiterea unei încheieri cu privire

la aplicarea măsurilor de protecție a minorei XXXXX prin obligarea lui Nicolai

Boicenco de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanță ce ar asigura

securitatea victimei, excluzând orice contact vizual cu copilul minor și interzicerea

de a se apropia de locul de studii frecventat de copilul minor, liceul XXXXX de pe

str. XXXXX, mun. XXXXX.

Prin încheierea din 2 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

Prin decizia din 18 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

recursul declarat de Alexandru Costețchii, casată încheierea din 2 octombrie 2019

1

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și admisă cererea privind aplicarea măsurilor

de protecție pentru victimele violenței în familie și eliberată ordonanța de protecție.

Prin încheierea din 5 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolai Boicenco împotriva

deciziei din 18 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Nicolae Boicenco și menținută încheierea din 5 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău.

La data de la 16 decembrie 2020 Nicolai Boicenco a mai depus o cerere de

revizuire împotriva deciziei din 18 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea acesteia, cu referire la art. 449 lit. b) și e) CPC, a invocat ca

temei de revizuire faptul că actul administrativ în baza căruia a acționat pretinsul

tutore al fiicei minore, Alexandru Costețchii, ulterior a fost anulat de către instanța

de judecată.

Prin încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolai Boicenco împotriva

deciziei din 18 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

La 16 februarie 2021, Nicolai Boicenco a declarat recurs împotriva încheierii

din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea încheierii recurate și remiterea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului a invocat că prin refuzul primei instanțe de a motiva

hotărârea conform argumentului principal adus, și anume nulitatea actului

administrativ în baza căruia a acționat pretinsul tutore Alexandru Costețchii, a

încălcat dreptul său la un proces echitabil, cât și a faptului de a fi auzit.

De asemenea, a menționat că toleranța „zero” față de violența în familie în

privința dânsului nu putea fi aplicată, deoarece în perioada de referință el nu a

comunicat niciodată cu copilul XXXXX, care era ascuns de el.

Din materialele cauzei rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa părților la 2 februarie 2021, fapt ce se atestă prin scrisoarea de însoțire și

extrasul de pe poșta electronică, anexate la actele dosarului (f. d. 181-182, vol. II).

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva încheierii din 2 februarie 2021, în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate, din considerentele ce urmează.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Actele cauzei atestă că la 16 decembrie 2020, Nicolai Boicenco, reprezentat

de Valentin Fediuc, în temeiul art. 449 lit. b) și e) CPC, a depus cerere de revizuire,

care prin încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă.

Instanța de recurs notează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu

de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de

lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea

numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449

CPC.

Așadar, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul

în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce decizia

judecătorească devine irevocabilă.

Pentru acest motiv de revizuire important este ca revizuentul să probeze că

nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Prin urmare, ca o condiție obligatorie de redeschidere a procesului pe acest

temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

deciziei, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

acesteia. Faptele noi apărute după emiterea deciziei pot servi temei de adresare cu

o nouă cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Raportând la caz aceste prevederi legale, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel

Chișinău întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă

de Nicolai Boicenco, reprezentat de Valentin Fediuc ca fiind inadmisibilă, corect

stabilind că cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449

lit. b) CPC, invocate de revizuent, în baza cărora se poate solicita revizuirea.

Or, anularea ulterioară a dispoziției Primarului comunei Calfa, în partea prin

care, tutore asupra copilului minor XXXXX a fost numit Alexandru Costețchii, nu

constituie temei de reformare prin anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății acesteia, fiind cert că prin depunerea cererii de revizuire,

3

revizuentul, într-adevăr, încearcă să creeze o vizibilitate falsă privind existența

unui temei de revizuire a unei decizii irevocabile.

Mai cu seamă că efectele hotărârii, revizuirea căreia se solicită, sunt deja

consumate, hotărârea dată devenind desuetă.

De altfel, nici temeiul invocat în cererea de revizuire cu referire la art. 449

lit. e) CPC, care indică că revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a

modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept

temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere, nu constituie

motiv de admitere a revizuirii.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că, la invocarea temeiului respectiv, este important ca

actul de dispoziție anulat să aibă forma hotărârii, sentinței sau deciziei instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere.

În speță, însă, nu se invocă anularea hotărârii, sentinței sau deciziei instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea deciziei a cărei revizuire se

solicită, dar a unui act administrativ, anularea căruia, după cum a fost deja

menționat mai sus, nu influențează hotărârea judecătorească revizuirea cărei se

cere.

Așa fiind, temeiurile invocate în cererea de revizuire de către Nicolae

Boicenco, nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza cărora se

poate solicita revizuirea, astfel că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel fiind, instanța de recurs constată că argumentele recurentului invocate

în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or

acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate,

prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

4

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Nicolai Boicenco.

Se menține încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea tutorelui Alexandru Costețchii, în interesele copilului minor

XXXXX, persoană interesată Nicolai Boicenco cu privire la aplicarea măsurilor de

protecție pentru victimele violenței în familie.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5