2ra-303/21 — cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională inițială
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională iniţială
- Temei legal
- excepţia de neconstituţionalitate, formarea profesională iniţială, angajamentului scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, compensarea cheltuielilor suportate de instanţa judecătorească
2ra-303/21 — cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională inițială (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-303/21
ÎNCHEIERE
7 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Ala Cobăneanu
examinând cererea lui Serghei Sofieț cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Inspectoratului General al
Poliției împotriva lui Serghei Sofieț cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate
pentru dezvoltarea profesională inițială
constată:
La 3 iulie 2019, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Serghei Sofieț cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate
pentru dezvoltarea profesională inițială.
Prin încheierea din 22 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul central,
a fost atras în proces Serviciul Vamal al Republicii Moldova în calitate de
intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul central, a fost
respinsă acțiunea.
Prin decizia din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de Inspectoratului General al Poliției, casată hotărârea din 25 iunie 2020 a
Judecătoriei Drochia sediul central și pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea
a fost admisă.
A fost încasată de la Serghei Sofieț în beneficiul Inspectoratului General al
Poliție suma de 35 004,82 de lei cu titlu de cheltuieli pentru dezvoltarea profesională.
Prin decizia suplimentară din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost
încasată de la Serghei Sofieț în beneficiul statului taxa de stat de a cărei plată a fost
scutit Inspectoratul General al Poliției la înaintarea acțiunii în instanța de judecată,
în sumă de 1 050,14 de lei.
La 12 ianuarie 2021, Serghei Sofieț a declarat recurs împotriva deciziei și
deciziei suplimentare din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând
1
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea
hotărârii primei instanțe.
La 29 martie 2021, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal,
Inspectoratul General al Poliției a depus referință la recursul declarat de Serghei
Sofieț, solicitând declararea recursului inadmisibil.
La 12 ianuarie 2021, Serghei Sofieț a depus o cerere cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate a pct. 8 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului
nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 15VI
din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, potrivit
căruia funcționarul public va restitui integral autorității publice cheltuielile suportate
pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul
încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în următoarele
cazuri 1) nu a absolvit din vina sa formele de dezvoltare profesională; 2) nu a activat
în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a
studiilor de masterat, întreaga perioadă specificată în angajament.
Examinând cererea lui Serghei Sofieț cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din
următoarele considerente.
În conformitate cu art.121 alin. (1) și (2) CPC, în cazul existenței incertitudinii
privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor
Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce
urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau
la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții
Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării
sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv
la verificarea întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.
a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori
este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
Totodată, conform §79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din
9 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din
Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie
singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa
pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile
sale constituționale sunt încălcate. Curtea menționează că dreptul de acces al
cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța
constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.
Conform § 82-83 din aceiași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar
nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția
2
a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții:
(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135
alin. (1) lit. a) din Constituție;
(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
Raportând la caz, prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, constată că condițiile
indicate supra, necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, nu sunt
întrunite în cererea înaintată de către Serghei Sofieț.
Or, una din condiții care urmează a fi întrunite la înaintarea cererii cu privire
la ridicarea excepției de neconstituționalitate este că nu există o hotărâre anterioară
a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.
Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție remarcă că prevederile pct. 8 din Anexa nr. 6 la Hotărârea
Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor
Legii nr. 15VI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, au constituit obiectul excepției de neconstituționalitate prin decizia Curții
Constituționale din 6 septembrie 2018 de inadmisibilitate a sesizării nr. 119g/2018,
decizia Curții Constituționale din 6 septembrie 2018 de inadmisibilitate a sesizării
nr. 115g/2018, decizia Curții Constituționale din 25 septembrie 2018 de
inadmisibilitate a sesizării nr. 129g/2018.
În această ordine de idei, având în vedere că există hotărâri anterioare a Curții
Constituționale având ca obiect prevederile contestate, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea lui Serghei Sofieț cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate.
În conformitate cu art. 121, art. art. 269-270 CPC, Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea lui Serghei Sofieț cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a
Inspectoratului General al Poliției împotriva lui Serghei Sofieț cu privire la
recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională inițială.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, Svetlana Filincova
judecătorul
Judecătorii Galina Stratulat
3
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Ala Cobăneanu
4
Dosarul nr. 2ra-303/21
Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul central (jud. R. Chistruga)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, A. Toderaș)
DECIZIE
7 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Ala Cobăneanu
examinând recursul declarat de Serghei Sofieț
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Inspectoratului General al
Poliției împotriva lui Serghei Sofieț cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate
pentru dezvoltarea profesională inițială
împotriva deciziei din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și deciziei
suplimentare din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis
apelul declarat de Inspectoratului General al Poliției, casată hotărârea din 25 iunie
2020 a Judecătoriei Drochia sediul central și pronunțată o hotărâre nouă, prin care
acțiunea a fost admisă
constată:
La 3 iulie 2019, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Serghei Sofieț cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate
pentru dezvoltarea profesională inițială.
În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul șefului Inspectoratului General
al Poliției nr. 55 ef. din 4 septembrie 2015, Serghei Sofieț a fost numit în funcția de
polițist operativ-interimar al grupului de luptă al Detașamentului intervenție acțiuni
speciale (1-4) al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului
General de Poliției.
A menționat că, în scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților
practice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 2 septembrie 2015, în temeiul
dispoziției șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-289, Serghei Sofieț a
fost delegat în perioada 7 septembrie 2015 - 11 martie 2016, la cursurile de formare
profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului
5
Afacerilor Interne, în scopul acumulării cunoștințelor și competențelor necesare
exercitării atribuțiilor funcționale, specifice angajatului Poliției.
La 30 noiembrie 2018, în temeiul ordinului șefului Inspectoratului General al
Poliție nr. 555 ef. și în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288/2016
privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, a fost încetat serviciul și contractul individual de muncă cu pârâtul Serghei
Sofieț, din aceiași dată.
La 7 septembrie 2015, Serghei Sofieț a semnat angajamentul funcționarului
public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul Ministerului
Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, potrivit
căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul
Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu o durată de 180
zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de 4 ani.
Reieșind din faptul că pârâtul nu a activat în Ministerul Afacerilor Interne,
după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată
în angajament - 4 ani, pentru a încerca soluționarea litigiului apărut pe cale
extrajudiciară, la 12 decembrie 2018, prin somația nr. 34/29-1392, Serghei Sofieț a
fost somat referitor la restituirea benevolă și imediată a cheltuielilor suportate de
către Inspectoratul General al Poliției pentru dezvoltarea profesională în sumă de
35 004,82 de lei, sumă achitată pârâtului cu titlul de salariu din contul Inspectoratului
General al Poliției.
A precizat că suma de 35 004,82 de lei derivă din certificatul nr. 29/615 din
12 decembrie 2018, întocmit de către Brigada de poliție cu destinație specială
„Fulger” a Inspectoratului General al Poliției.
A menționat că Serghei Sofieț nu și-a onorat obligațiunile și nu a prezentat
benevol refuzul.
Și-a întemeait pretențiile în baza dispozițiilor art. 1, 3, 6, 8, 10 din Anexa nr. 6
la Hotărârea Guvernului nr. 201/2009, art. 8, 774, 775, 776, 858 Cod civil, art. 85,
90, art. 2762 – 2764 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Serghei Sofieț în beneficiul
Inspectoratului General al Poliției a sumei de 35 004,82 de lei, care este constituită
din cheltuielile suportate pentru formarea profesională inițială a pârâtului și a
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 22 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia sediul central,
a fost atras în proces Serviciul Vamal al Republicii Moldova în calitate de
intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul central, a fost
respinsă acțiunea.
Prin decizia din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de Inspectoratul General al Poliției, casată hotărârea din 25 iunie 2020 a
Judecătoriei Drochia sediul central și pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea
a fost admisă.
A fost încasată de la Serghei Sofieț în beneficiul Inspectoratului General al
Poliție suma de 35 004,82 de lei cu titlu de cheltuieli pentru dezvoltarea profesională.
6
Prin decizia suplimentară din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost
încasată de la Serghei Sofieț în beneficiul statului taxa de stat de a cărei plată a fost
scutit Inspectoratul General al Poliției la înaintarea acțiunii în instanța de judecată,
în sumă de 1 050,14 de lei.
La 12 ianuarie 2021, Serghei Sofieț a declarat recurs împotriva deciziei și
deciziei suplimentare din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea
hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat cu decizia recurată, deoarece instanța de apel
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.
Astfel, Curtea de Apel Bălți nu a respectat și nu a aplicat prevederile pct. 12
din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a
prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și
statutul funcționarului public.
Prima instanță a sesizat obligația de aplica pct. 12 din Anexa nr. 6 la Hotărârea
Guvernului nr. 201/2009, deoarece Serviciul Vamal al Ministerului Finanțelor a
prezentat în ședința de judecată dovada cu privire la faptul că dânsul activează în
calitate de inspector principal în cadrul Secției Intervenții Operative, Direcția
Investigații fraudelor Vamale al Serviciului Vamal al Ministerului Finanțelor, însă,
instanța de apel a evitat să aplice aceste prevederi, în condițiile în care cererea de
chemare în judecată împotriva se face referință la Anexa nr. 6 la Hotărârea de
Guvern nr. 201/2009.
A remarcat că a fost transferat într-o autoritate publică cu statul special –
Serviciul Vamal al Ministerului Finanțelor, care are activitate specială în serviciul
public și este în sistemul organelor de drept și al organelor securității statului.
Astfel, instanța de apel a omis de a examina pe deplin cele menționate și a luat
în considerare doar argumentele reprezentantului intimatului, prin ce a omis de a
aplica corect și legal pct. 12 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201/2009.
La 29 martie 2021, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal,
Inspectoratul General al Poliției a depus referință la recursul declarat de Serghei
Sofieț, solicitând declararea recursului inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 12 ianuarie 2021 împotriva deciziei din 19 noiembrie 2020 a Curții de
Apel Bălți în termenul legal.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și
care urmează a fi respins cu menținerea deciziei și deciziei suplimentare a instanței
de apel din considerentele ce urmează.
7
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.
Astfel, după cum denotă actele cauzei, prin ordinul șefului Inspectoratului
General al Poliției nr. 55 ef. din 4 septembrie 2015, Serghei Sofieț a fost numit în
funcția de polițist operativ - interimar al grupului de luptă al Detașamentului
intervenție acțiuni speciale (1-4) al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”
a Inspectoratului General al Poliției (f. d.11-12).
La 2 septembrie 2015, prin dispoziția șefului Inspectoratului General al
Poliției nr. 34/3-289, Serghei Sofieț a fost delegat în perioada 7 septembrie 2015 –
11 martie 2016, la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei
„Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, în scopul asigurării
cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare exercitării atribuțiilor de
serviciu de către personalul nou-angajat (f. d. 16).
Ulterior, la 7 septembrie 2015, Serghei Sofieț a semnat angajamentul
funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul
Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională,
cu nr. 825, conform căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare
profesională în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor
Interne cu o durată de 180 zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
pe o perioadă de 4 ani ( f. d. 19 ).
Este cert și faptul că la 15 noiembrie 2018, Serviciul Vamal al Republicii
Moldova a solicitat Inspectoratului General al Poliției, în temeiul art. 29 din Legea
cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2017 și art. 28 lit. c) din
Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, eliberarea prin transfer a lui Seghei Sofieț, comandant echipă TAB 80,
Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”, în legătură cu angajarea în cadrul
Aparatului Central al Serviciul Vamal al Republicii Moldova (f. d. 54).
Prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliție nr. 555 ef. din
30 noiembrie 2018, a fost încetat raportul de serviciu cu funcționarul public cu statut
special Serghei Sofieț, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 288 din
16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, în cazul transferului la o altă autoritate publică (f. d.
13-15, 52 ).
La 5 decembrie 2018, de către Serviciului Vamal a fost emis ordinul nr. 1360-
p, prin care a fost numit prin transfer din cadrul Inspectoratului General al Poliției,
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Serghei Sofieț în funcția de
inspector principal în cadrul Secției intervenții operative, Direcția investigarea
fraudelor vamale, cu perioada de probă – 6 luni, începând cu data de 5 decembrie
2018 ( f. d. 53 ).
Iar conform ordinului Serviciului Vamal nr. 466 p din 3 iunie 2019, Serghei
Sofieț a fost confirmat în funcția de inspector principal, Secția intervenții operative,
Direcția investigare fraude vamale a Aparatului Central, din cadrul Serviciului
Vamal al Republicii Moldova, începând cu data de 5 iunie 2019 (f. d. 51).
8
Inspectoratul General al Poliției înaintând prezenta acțiune în judecată
împotriva lui Serghei Sofieț, interveninet accesoriu Serviciul Vamal al Republicii
Moldova, a solicitat încasarea de la Serghei Sofieț în beneficiul Inspectoratului
General al Poliției a sumei de 35 004,82 de lei, care este constituită din cheltuielile
suportate pentru formarea profesională inițială a pârâtului și a cheltuielilor de
judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia
netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o.
Judecând apelul declarat de către Inspectoratului General al Poliției, instanța
de apel a admis apelul, a casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o hotărâre
nouă, prin care a admis acțiunea și a încasat de la Serghei Sofieț în beneficiul
Inspectoratului General al Poliție suma de 35 004,82 de lei cu titlu de cheltuieli
pentru dezvoltarea profesională.
Iar prin decizia suplimentară din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,
instanța de apel a încasat de la Serghei Sofieț în beneficiul statului taxa de stat de a
cărei plată a fost scutit Inspectoratul General al Poliției la înaintarea acțiunii în
instanța de judecată, în sumă de 1 050,14 de lei.
Instanța de recurs constată că decizia și decizia suplimentară a instanței de
apel, au fost adoptate în limitele competenței, reieșind din temeiul și obiectul
acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic
litigios, iar în cadrul judecării cauzei au fost create condiții obiective participanților
la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că la
7 septembrie 2015, Serghei Sofieț a semnat angajamentul funcționarului public
(inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, cu nr. 825, prin care
s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul
Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu o durată de 180
zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de 4 ani ( f.
d. 19).
Astfel, reieșind din prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 288 din
16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, funcționarii publici cu statut special delegați la
cursuri de formare inițială sau la programe de dezvoltare profesională în instituțiile
de învățămînt ale Ministerului Afacerilor Interne ori în alte instituții de învățămînt
care pregătesc personal pentru acest minister, inclusiv la studii superioare de licență
și de master în țară sau în străinătate, semnează un angajament prin care își asumă
obligația de a activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea
formelor de dezvoltare profesională respective în modul stabilit de Ministerul
Afacerilor Interne.
În același timp, conform pct. 1 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr.
201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 15VI din
4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
angajamentul scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public
9
după absolvirea formelor de dezvoltare profesională (în continuare – angajament)
reprezintă actul juridic unilateral prin care funcționarul public își asumă obligația de
a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare
profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în străinătate.
Totodată, pct. 3 alin. (3) din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din
11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 15VI din
4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
reglementează că după absolvirea formelor de dezvoltare profesională funcționarul
public are obligația să activeze în serviciul public de la 4 la 5 ani – în cazul în care
formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, au o durată mai
mare de 150 de zile.
Iar reieșind din prevederile pct. 8 alin. (2) din Anexa nr. 6 la Hotărârea
Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor
Legii nr. 15VI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, funcționarul public va restitui integral autorității publice cheltuielile
suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare,
inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii,
în cazul în care nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de
dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat, întreaga perioadă
specificată în angajament.
Coroborând prevederile enunțate la materialul probator administrat în speță,
instanța de recurs atestă că relațiile de serviciu a lui Serghei Sofieț cu Inspectoratul
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM au încetat prin ordinul
șefului Inspectoratului General al Poliție nr. 555 ef. din 30 noiembrie 2018, în
conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016
privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, în legătură cu transferul acestuia la o altă autoritate publică, în baza
demersului Serviciului Vamal al Republicii Moldova și cererea agentului superior
Serghei Sofieț din 3 decembrie 2018 (f. d. 13-15, 52).
Ca urmare, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 1360-p din 5 decembrie 2018,
Serghei Sofieț a fost numit prin transfer din cadrul Inspectoratului General al
Poliției, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în funcția de inspector
principal în cadrul Secției intervenții operative, Direcția investigarea fraudelor
vamale a Serviciului Vamal ( f. d. 53 ).
Iar prin ordinul Serviciului Vamal nr. 466 p din 3 iunie 2019, Serghei Sofieț
a fost confirmat în funcția de inspector principal, Secția intervenții operative,
Direcția investigare fraude vamale a Apaartului Central, din cadrul Serviciului
Vamal al Republicii Moldova, începând cu data de 5 iunie 2019 (f. d. 51).
Drept consecință, instanța de recurs atestă că prin transferul la
5 decembrie 2018, din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne, în Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Serghei Sofieț a
încălcat angajamentul nr. 825 din 7 septembrie 2015 și anume să activeze în cadrul
Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de 4 ani ( f. d. 19).
10
În acest sens, instanța de recurs consideră incidente speței prevederile art. 12
alin. (1) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și
statutul polițistului, care reglementează că Inspectoratul General al Poliției
reprezintă unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană
juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 14 din aceeași lege, în vederea îndeplinirii atribuțiilor
specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului
Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.
Subdiviziunile specializate sînt unități ale Poliției de competență teritorială generală,
subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice
desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete
de activitate.
Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs găsește drept
corectă concluzia instanței de apel precum că cheltuielile suportate pentru
dezvoltarea profesională nu se vor urmări în cazul transferului funcționarului public
cu statut special în una din funcțiile din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului
General al Poliției și nici în cazul transferului funcționarului public în una din
funcțiile autoritătilor administrative subordonate Ministerului Afacerilor Interne.
Pe când, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, unde s-a transferat cu
serviciul Serghei Sofieț, nu se regăsește în subordinea Ministerului Afacerilor
Interne și nu rezultă a fi o autoritate publică subordonată Inspectoratului General al
Politiei, acesta fiind în subordinea Ministerului Finanțelor, fapt ce nu-l scutește pe
Serghei Sofieț de la recuperarea cheltuielile suportate pentru dezvoltarea
profesională.
Față de toate aceste considerente, instanța de recurs consideră irelevante
alegațiile lui Serghei Sofieț din cererea de recurs, precum că dânsul a fost transferat
într-o autoritate publică cu statul special – Serviciul Vamal al Ministerului
Finanțelor, care are activitate specială în serviciul public și este în sistemul organelor
de drept și al organelor securității statului.
De principiu aici este de menționat că chiar dacă, Serghei Sofieț activează în
continuare într-o instituție finanțată din bugetul de stat, în serviciul public, în cadrul
Serviciului Vamal al Republicii Moldova, acesta urmează să restituie cheltuielile
suportate pentru dezvoltarea sa profesională, deoarece acestea au fost suportate de
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și nicidecum de
Serviciul Vamal al Republicii Moldova.
Sintetizând cele reliefate supra se atestă corectitudinea concluziei instanței de
apel cu privire la admiterea cererii de chemare în judecată a Inspectoratului General
al Poliției împotriva lui Serghei Sofieț cu privire la încasarea de la Serghei Sofieț în
beneficiul Inspectoratului General al Poliției a sumei de 35 004,82 de lei, care este
constituită din cheltuielile suportate pentru formarea profesională inițială a lui
Serghei Sofieț, prin urmare netemeinicia hotărârii primei instanțe.
Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO
și anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor
Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 §
11
1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de
recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de
succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de
recurs în sensul celor descrise.
În speță, instanța de judecată relevă și prevederile art. 98 alin. (1) CPC, potrivit
cărora cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească,
precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget
de la pîrît proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata
cheltuielilor de judecată.
În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. i) CPC, de taxă de stat pentru judecarea
cauzelor civile se scutesc autoritățile publice centrale, organele centrale de
specialitate ale administrației publice, Curtea de Conturi și organele subordonate lor,
finanțate de la bugetul de stat, precum și autoritățile administrației publice locale –
la înaintarea acțiunilor și la contestarea hotărârilor instanțelor judecătorești, inclusiv
în cauzele examinate în procedură de contencios administrativ, indiferent de
calitatea lor procesuală.
Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 3 decembrie
1992, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter
patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document
prin care încasarea se produce în mod incontestabil se achită taxă de stat de 3 % din
valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 de lei și nu mai mult
de 25000 de lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 de lei și nu mai mult
de 50000 de lei de la persoanele juridice.
În temeiul dispozițiilor citate, instanța de recurs conchide justețea concluziei
instanței de apel cu privire la încasarea din contul lui Serghei Sofieț în contul
bugetului de stat, taxa de stat în sumă de 1050,14 de lei, de a cărei plată a fost scutit
Inspectoratul General al Poliției la depunerea cererii de chemare în judecată în
instanța de judecată.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia și decizia suplimentară
a instanței de apel sunt întemeiate, iar temeiurile invocate de către recurent sunt
lipsite de suport legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a
menține decizia și decizia suplimentară a instanței de apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de Serghei Sofieț.
Se menține decizia din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și decizia
suplimentară din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea
de chemare în judecată a Inspectoratului General al Poliției împotriva lui Serghei
12
Sofieț cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea
profesională inițială.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, Svetlana Filincova
judecătorul
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Ala Cobăneanu
13