2ra-1000/22 — încasarea cheltuielilor pentru dezvoltarea profesională

2ra-1000/22 — încasarea cheltuielilor pentru dezvoltarea profesională (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1000/22

2-21046045-01-2ra-20072022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Sandu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Crețu Adrian,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General

al Poliției împotriva lui Adrian Crețu privind încasarea cheltuielilor suportate pentru

dezvoltarea profesională inițială,

împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 29 martie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Crețu Adrian, solicitând încasarea sumei de 19 299,35 de lei,

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională inițială și încasarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul șefului Inspectoratului General al

Poliției nr.86ef. din 25 februarie 2020, Adrian Crețu a fost numit în funcția de ofițer de

urmărire penală - debutant al Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție

Botanica a Direcției de Poliție a Inspectoratului General al Poliției, cu acordarea

gradului special “inspector”.

A notat că în scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice

necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 28 februarie 2020, în temeiul Dispoziției

șefului Inspectoratului General al Poliției nr.34/3-89 din 28 februarie 2020, Adrian

Crețu a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei

“Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 02 martie 2020 –

02 iunie 2020. Totodată, a precizat că prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.129

1

din 11 martie 2020, în contextul evoluției situației epidemiologice a fost suspendat

procesul educațional în cadrul Academiei “Ștefan cel Mare” în perioada 11 martie 2020

– 23 martie 2020, în privința personalului delegat la cursurile de formare profesională

din cadrul instituțiilor din subdiviziunea Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamantul a afirmat că, prin dispoziția șefului Inspectoratului General al Poliției

nr.34/3185 din 06 iulie 2020 a fost reluat procesul de instruire la distanță în perioada

06 iulie 2020 – 14 august 2020 a ofițerilor debutanți delegați la cursurile de formare

profesională inițială a cărui proces educațional a fost sistat prin Ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr.129 din 11 martie 2020.

Conform dispoziției șefului Inspectoratului General al Poliției nr.34/3-283 din 11

septembrie 2020, pârâtul a fost delegat pentru a participa la procesul de evaluare

sumativă pentru perioada 07 septembrie 2020-18 septembrie 2020.

Prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.568ef. din 28 decembrie

2020, în conformitate cu art.38 alin.(1) lit. a) din Legea privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr.288/2016, a fost încetat

serviciul și contractul individual de muncă cu pârâtul Adrian Crețu, la cererea personală.

Astfel a menționat că, la data de 24 februarie 2020, Adrian Crețu a semnat

angajamentul funcționarului public (inclusiv cu statut special) prin care a fost informat

despre prevederile art. 26 alin. (3) al Legii nr.288/2016, prin care s-a obligat după

absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei “Ștefan cel Mare”

a Ministerului Afacerilor Interne cu o durată de 90 de zile, să activeze în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de la 2 până la 3 ani.

Totodată conform aceluiași angajament pârâtul s-a obligat să restituie integral

Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională,

inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire calculate în condițiile legislației

în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după

absolvirea cursurilor menționate, în conformitate cu pct.8 subpct.2 al Anexei nr.6 din

Hotărârea Guvernului nr.201/2009.

Reclamantul a susținut că pârâtul nu a activat în Ministerul Afacerilor Interne după

absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în

angajament de la 2 la 3 ani, iar prin somația nr.34/20-1801 a fost informat referitor la

restituirea benevolă și imediată a cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională

în sumă de 19 299,35 de lei, sumă achitată cu titlu de salariu din contul Inspectoratului

General al Poliției.

Reclamantul a solicitat încasarea de la Crețu Adrian, în beneficiul Inspectoratului

General al Poliției, suma de 19 299,35 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru

dezvoltarea profesională inițială și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins acțiunea ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, reprezentantul apelantului

Inspectoratul General al Poliției, Silvia Savin, în baza procurii nr.34/23043 din 13

septembrie 2021, la 18 noiembrie 2021, a depus cererea de apel solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

admisă integral acțiunea. A indicat că, motivele de fapt și de drept vor fi prezentate

2

suplimentar după ce va lua cunoștință cu hotărârea motivată, rezervându-și dreptul la

apel suplimentar.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat

de Inspectoratul General al Poliției. S-a casat hotărârea din 09 noiembrie 2021 și s-a

emis o nouă hotărâre prin care: S-a încasat din contul lui Crețu Adrian în beneficiul

Inspectoratului General al Poliției suma de 19 299,35 de lei cu titlu de cheltuieli

suportate pentru dezvoltarea profesională inițială și 1 013,21 de lei cheltuieli de judecată

cu titlu taxă de stat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform prevederilor art. 26

alin. (3) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, pct. 1, 6, 8, 9 ale Anexei nr. 6 la

Hotărârea Guvernului privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 201 din 11 martie 2009,

art. 1, 12 alin. (1) și 14 al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, constată că instanța de fond în mod eronat a respins

acțiunea depusă de Inspectoratul General al Poliției, soluția instanței de fond fiind una

incorectă, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator și interpretarea

eronată a normelor de drept material.

Concomitent, instanța de apel a relevat că, la 24 februarie 2020, Adrian Crețu a

semnat angajamentul funcționarului public, inclusiv cu statut special, prin care a fost

informat despre prevederile art. 26 alin. (3) al Legii nr.288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

conform cărora s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în

cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu o durată de la

90 zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de la 2 la 3

ani (f.d.9).

În consecință, instanța de apel a notat că, instanța de fond eronat a concluzionat că

pârâtul-intimat, Adrian Crețu, urmează a fi scutit de restituirea cheltuielilor de instruire

inițială dat fiind faptul că acesta continua să activeze în calitate de funcționar public în

cadrul Serviciului Vamal.

Or, în urma raportului normelor de drept nominalizate cu circumstanțele stabilite

la caz rezultă incontestabil că Adrian Crețu cunoștea cu certitudine că după absolvirea

cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională urma să activeze în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne o perioadă nu mai puțin de 2 ani, în caz contrar s-a

obligat să restituie integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru

dezvoltarea profesională inclusiv salariul încasat pentru perioada aflării la instruire

calculat în condițiile legii.

Instanța de apel a constatat că, Adrian Crețu, contrar angajamentului asumat, prin

Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.568ef. din 28 decembrie 2020, în

conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr.288/16, privind funcționarul public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a încetat serviciul din propria

inițiativă, prin ce a încălcat prevederile angajamentului din 24 februarie 2020, prin

urmare și prevederile punctelor 1), 3), 6) subpct.3), pct.8) subpct.2) din Anexa nr.6 la

Hotărârea Guvernului nr.201 din 11.03.2009.

3

Deci, Crețu Adrian, nu a activat în Ministerul Afacerilor Interne, după absolvirea

cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajamentul de

2 ani și tot prin angajamentul semnat de către pârâtul-intimat Adrian Crețu, ultimul s-a

obligat să restituie Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru

dezvoltarea profesională inițială, inclusiv salariul încasat în această perioadă, în

condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga

perioada specificată în angajament.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că, potrivit prevederilor menționate, se atestă

că cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională nu se vor urmări doar în cazul

transferului funcționarului public cu statut special în una din funcțiile din cadrul

subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, și nici în cazul transferului

funcționarului public în una din funcțiile autorităților administrative subordonate

Ministerului Afacerilor Interne, or angajamentul semnat de către pârâtul-intimat Adrian

Crețu, conține inclusiv sintagma „este obligat să activeze în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne”, ceea ce oferă posibilitatea încadrării/angajării acestuia în una din

aceste autorități subordonate al Ministerului Afacerilor Interne.

În acest context, Colegiul a punctat că, Serviciul Vamal unde s-a reangajat Adrian

Crețu, nu se regăsește în subordinea Ministerului Afacerilor Interne și nu rezultă a fi o

autoritate publică subordonată Inspectoratului General al Politiei, Serviciul Vamal fiind

în subordinea Ministerului Finanțelor, fapt ce nu scutește intimatul de la recuperarea

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională.

Respectiv, chiar dacă pârâtul-intimat, activează în continuare într-o instituție

finanțată din bugetul de stat, în serviciul public, în cadrul Serviciului Vamal, acesta

urmează să restituie cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, deoarece

acestea au fost suportate de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne și nicidecum de Serviciului Vamal al Ministerului Finanțelor.

Concomitent, instanța de apel a reiterat că cheltuielile suportate pentru dezvoltarea

profesională nu se vor urmări în cazul transferului funcționarului public cu statut special

în una din funcțiile din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției și nici

în cazul transferului funcționarului public în una din funcțiile autorităților

administrative subordonate Ministerului Afacerilor Interne. Pe când, Serviciul Vamal,

unde s-a angajat Adrian Crețu, nu se regăsește în subordinea Ministerului Afacerilor

Interne și nu rezultă a fi o autoritate publică subordonată Inspectoratului General al

Politiei, fapt ce nu-1 scutește pe Crețu Adrian de la recuperarea cheltuielile suportate

pentru dezvoltarea profesională.

La 05 iulie 2022, Crețu Adrian, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a

încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a

dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

4

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 aprilie 2022 și a

expediat-o participanților la proces prin intermediul poștei electronice la 08 iunie 2022,

fapt confirmat prin scrisoarea de expediere (f.d. 223, vol. I), astfel, recursul declarat la

05 iulie 2022, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Prin referința depusă la 28 iulie 2022, reprezentantul Inspectoratului General al

Poliției, Mariana Saachin, a solicitat respingerea recursului declarat de Crețu Adrian ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Inspectoratul General al Poliției

a solicitat încasarea de la Crețu Adrian, în beneficiul Inspectoratului General al Poliției,

a sumei de 19 299,35 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea

profesională inițială și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Inspectoratul General al Poliției, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând

hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea și a

încasat contul lui Crețu Adrian în beneficiul Inspectoratului General al Poliției suma de

19 299,35 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională inițială

și 1 013,21 de lei cheltuieli de judecată cu titlu taxă de stat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la 24 februarie 2020, Adrian

Crețu a semnat angajamentul funcționarului public, inclusiv cu statut special, prin care

a fost informat despre prevederile art. 26 alin. (3) al Legii nr.288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

conform cărora s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în

cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu o durată de la

5

90 zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de la 2 la 3

ani (f.d.9).

În consecință, instanța de apel a notat că, Adrian Crețu, contrar angajamentului

asumat, prin Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.568ef. din 28

decembrie 2020, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr.288/16, privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a încetat

serviciul din propria inițiativă, prin ce a încălcat prevederile angajamentului din 24

februarie 2020, prin urmare și prevederile punctelor 1), 3), 6) subpct.3), pct.8) subpct.2)

din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11.03.2009.

Deci, Crețu Adrian, nu a activat în Ministerul Afacerilor Interne, după absolvirea

cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajamentul de

2 ani și tot prin angajamentul semnat de către pârâtul-intimat Adrian Crețu, ultimul s-a

obligat să restituie Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru

dezvoltarea profesională inițială, inclusiv salariul încasat în această perioadă, în

condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga

perioada specificată în angajament.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că, potrivit prevederilor menționate, se atestă

că cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională nu se vor urmări doar în cazul

transferului funcționarului public cu statut special în una din funcțiile din cadrul

subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, și nici în cazul transferului

funcționarului public în una din funcțiile autorităților administrative subordonate

Ministerului Afacerilor Interne, or angajamentul semnat de către pârâtul-intimat Adrian

Crețu, conține inclusiv sintagma „este obligat să activeze în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne”, ceea ce oferă posibilitatea încadrării/angajării acestuia în una din

aceste autorități subordonate Ministerului Afacerilor Interne.

În acest context, Colegiul a punctat că, Serviciul Vamal unde s-a reangajat Adrian

Crețu, nu se regăsește în subordinea Ministerului Afacerilor Interne și nu rezultă a fi o

autoritate publică subordonată Inspectoratului General al Politiei, Serviciul Vamal fiind

în subordinea Ministerului Finanțelor, fapt ce nu scutește intimatul de la recuperarea

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională.

Respectiv, chiar dacă pârâtul-intimat, activează în continuare într-o instituție

finanțată din bugetul de stat, în serviciul public, în cadrul Serviciului Vamal, acesta

urmează să restituie cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, deoarece

acestea au fost suportate de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne și nicidecum de Serviciului Vamal al Ministerului Finanțelor.

Concomitent, instanța de apel a reiterat că cheltuielile suportate pentru dezvoltarea

profesională nu se vor urmări doar în cazul transferului funcționarului public cu statut

special în una din funcțiile din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției

și nici în cazul transferului funcționarului public în una din funcțiile autorităților

administrative subordonate Ministerului Afacerilor Interne. Pe când, Serviciul Vamal,

unde s-a angajat Adrian Crețu, nu se regăsește în subordinea Ministerului Afacerilor

Interne și nu rezultă a fi o autoritate publică subordonată Inspectoratului General al

Politiei, fapt ce nu-1 scutește pe Crețu Adrian de la recuperarea cheltuielile suportate

pentru dezvoltarea profesională.

6

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, verificând legalitatea deciziei instanței de apel în raport cu argumentele

invocate în recurs, consideră eronată concluzia instanței de apel cu privire la admiterea

acțiunii din următoarele considerente.

Conform art. 38 alin. (1), (3) – (5) din Legea nr. 158-XIV din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, pe perioada în care

funcționarul public urmează forme de dezvoltare profesională continuă organizate la

inițiativa sau în interesul autorității publice, acesta beneficiază de plata salariului. Dacă

durata acestora depășește 180 de zile calendaristice consecutive și funcționarul public

este scos din activitate, raporturile de serviciu se suspendă în circumstanțe ce nu depind

de voința părților, fără plata salariului.

Funcționarul public care urmează forme de dezvoltare profesională a căror durată

este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, precum și care urmează studii de

masterat, organizate în țară sau în străinătate, cu excepția celor urmate pe cont propriu,

este obligat să își asume angajamentul scris că, după terminarea acestora, va activa în

serviciul public între 2 și 5 ani, proporțional cu numărul zilelor de dezvoltare

profesională. Modul de întocmire a angajamentului scris se aprobă de Guvern.

În cazul nerespectării angajamentului specificat la alin.(3), precum și în cazul în

care funcționarul public nu a absolvit din vina sa forma de dezvoltare profesională, el

este obligat să restituie autorității publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea

profesională, inclusiv salariul încasat pe această perioadă, calculate în condițiile legii.

În cazul refuzului de a restitui cheltuielile suportate, acestea se încasează în baza

hotărârii judecătorești, la cererea autorității publice respective.

Prevederile alin.(4) nu se aplică dacă raporturile de serviciu au încetat din cauza

decesului funcționarului public, declarării ca fiind decedat sau dispărut fără urmă,

pierderii capacității depline de exercițiu, forței majore, lichidării autorității publice, cu

excepția situației în care funcționarul public refuză transferul într-o altă autoritate, ori

din cauza stării de sănătate, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză

medicală a vitalității, care nu îi mai permite funcționarului să îndeplinească atribuțiile

corespunzătoare funcției.

Conform art. 17 alin. (1) - (3), (5) și (6) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012

cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, formarea profesională inițială și

continuă a polițiștilor se efectuează în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a

Ministerului Afacerilor Interne.

În cazul angajării unor persoane care au absolvit alte instituții de învățământ,

înainte de a începe exercitarea atribuțiilor conform fișei postului, aceste persoane

urmează un curs de instruire inițială la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului

Afacerilor Interne în modul stabilit de ministrul afacerilor interne.

Pe durata studiilor, studenții Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului

Afacerilor Interne se consideră angajați în serviciul Poliției.

Potrivit art. 2. a Legii nr. 158 din 04 iulie 2008, cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, se definesc următoarele noțiuni: serviciu public –

activitate de interes public, organizată și desfășurată de către o autoritate publică;

autoritate publică – orice structură organizatorică sau organ, instituite prin lege sau

printrun alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării

7

unui interes public; funcție publică – ansamblul atribuțiilor și obligațiilor stabilite în

temeiul legii în scopul realizării prerogativelor de putere publică; funcționar public –

persoană fizică numită, în condițiile prezentei legi, într-o funcție publică.

Conform art. 4 al aceleiași Legii, prevederile prezentei legi se aplică funcționarilor

publici cu statut special (colaboratorilor serviciului diplomatic, serviciului vamal, ai

organelor apărării, de prevenire și combatere a corupției, securității naționale și ordinii

publice, altor categorii stabilite prin lege) în partea care nu este reglementată prin legi

speciale.

Conform art. 1 alin. (2) și (3) al Legii nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul Vamal, Serviciul Vamal este o autoritate administrativă aflată în subordinea

Ministerului Finanțelor, care exercită funcțiile și atribuțiile ce îi revin și implementează

politica vamală a statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației în domeniul

vamal în scopul asigurării, în limita competențelor sale, a securității economice a

statului. Serviciul Vamal dispune de autonomie administrativă și decizională,

respectând prevederile legislației în vigoare, activitatea Serviciului Vamal este un gen

special de activitate în serviciul public ce constă în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor

Serviciului Vamal, care este parte componentă a sistemului organelor de drept și al

organelor securității statului.

Conform pct. 6 subpct. 1) din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului

scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului RM nr. 201 din 11 martie

2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională funcționarul public are obligația să activeze în serviciul public:

1) de la 2 la 3 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională , inclusiv studiile

de masterat, au o durată de la 90 până la 120 de zile.

Pct. 1 și 2 din anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al

funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind

punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public prevede că, angajamentul scris al

funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională (în continuare – angajament) reprezintă actul juridic unilateral

prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul public după

absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de

masterat, în țară sau în străinătate. Angajamentul este semnat de către funcționarul

public înaintea emiterii actului administrativ de delegare la instruire sau de suspendare

a raporturilor de serviciu în condițiile art.38 alin. (1) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie

2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în caz contrar actul

administrativ nu se emite.

Conform pct. 6 subpct. 3) din aceeași anexă, după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională, funcționarul public are obligația să activeze în serviciul public

de la 4 la 5 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de

masterat, au o durată mai mare de 150 de zile, iar conform pct. 8 subpct.2) din anexă,

funcționarul public va restitui integral autorității publice cheltuielile suportate pentru

8

dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe

perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în cazul în care nu a activat în

serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a

studiilor de masterat, întreaga perioadă specificată în angajament.

Din materialele dosarului rezultă că, prin ordinul șefului IGP nr.86ef. din 25

februarie 2020 a fost numit în funcția de ofițer de urmărire penală- debutant al Secției

urmărire penală a IP Botanica al DP mun. Chișinău a IGP al MAI, cu acordarea gradului

special “inspector” (f.d.8).

Prin dispoziția nr. 89 din 28 februarie 2020, Crețu Adrian, a fost delegat la cursuri

de formare profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI a

personalului nou-angajat pentru perioada 02 martie 2020 – 02 iunie 2020 (f.d. 10,11).

Astfel, anterior numirii în funcția de ofițer de urmărire penală- debutant al Secției

urmărire penală a IP Botanica al DP mun. Chișinău a IGP al MAI la data de 24 februarie

2020 Crețu Adrian a semnat angajamentul unde a fost informat despre prevederile art.

26 alin. (3) a Legii nr.288/2016 și s-a obligat ca, după absolvirea cursurilor de dezvoltare

profesională în cadrul Academiei “Ștefan cel Mare” a MAI, să activeze în cadrul MAI

potrivit termenului specificat în pct. 5 din Regulament.

Prin ordinul MAI nr.129, în temeiul Hotărârii nr.6 din 10 martie 2020 a Comisiei

Naționale extraordinare de sănătate publică, a fost suspendat procesul educațional în

cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” în perioada 11 martie 2020 – 23 martie 2020, în

privința personalului delegat la cursurile de formare profesională din cadrul instituțiilor

din subdiviziunea MAI (f.d.12).

Prin Dispoziția Șefului IGP nr. 185 din 06 iulie 2020 a fost reluat procesul de

instruire la distanță în perioada 06 iulie 2020 - 14 august 2020 a ofițerilor debutanți

delegați la cursurile de formare profesională inițială a cărui proces educațional a fost

sistat prin Ordinul ministerului afacerilor interne nr.129 din 11 martie 2020 (f.d.13-

14,15).

La 18 septembrie 2020, Crețu Adrian a primit certificatul de absolvire a cursurilor

de pregătire profesională (f.d.28-29).

Totodată prin demersul Serviciului Vamal nr.28/03-16323 din 24 decembrie 2020

în temeiul art. 29 al Legii nr.302/2017 și art. 28 lit. c) al Legii nr. 158/2008, s-a solicitat

eliberarea prin transfer a lui Crețu Adrian, în legătură cu angajarea în cadrul Aparatului

Central al Serviciului Vamal (f.d.55).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, prin ordinul șefului IGP nr.56ef.

din 28.12.2020, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. i) a Legii privind funcționarul

public cu statut special din cadrul MAI nr.288/2016, a fost încetat serviciul și contractul

individual de muncă cu Crețu Adrian, prin transfer la o altă Autoritate Publică (f.d.

25,56).

Prin ordinul nr.01-p din 04.01.2021 a Serviciului Vamal, Crețu Adrian a fost

numit prin transfer, din cadrul IGP de Poliție al MAI, în funcția de inspector superior,

secția investigații operative, Direcția investigare fraude vamale, începând cu 05

ianuarie 2021 (f.d.57).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că, prima instanță corect a concluzionat că, Crețul Adrian

după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei “Ștefan cel

9

Mare” a MAI nu și-a încetat activitatea sa în serviciul public, dar prin transfer, din

cadrul IGP al MAI, a fost numit în funcția de inspector superior, secția investigații

operative, Direcția investigare fraude vamale, adică își continuă activitatea în cadrul

altui serviciu public dintr-o altă autoritate publică, adică în cadrul Serviciului Vamal.

Astfel, potrivit pct.8 subpct.2) al anexei nr.6 a HG 201/2009 privind punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public: funcționarul public va restitui integral autorității publice

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de

finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile

legii, în cazul în care nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională, condiție ce nu se întrunește în speța dată.

Or, transferul lui Crețu Adrian din cadrul IGP de Poliție al MAI, în funcția de

inspector superior, secția investigații operative, Direcția investigare fraude vamale, nu

echivalează cu încetarea activității în serviciul public.

Respectiv, potrivit pct. 1 din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului

scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie

2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, angajamentul scris al

funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională (în continuare – angajament) reprezintă actul juridic unilateral

prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul public după

absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de

masterat, în țară sau în străinătate.

În corolar, Colegiul conchide că, ipoteza primei instanțe precum că, cererea de

chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției privind încasarea

cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională inițială în mărime de 19 299,35

de lei de la Crețu Adrian, urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată, este corectă.

Drept urmare, va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei

instanțe.

În context fiind relevante și argumentele recurentului aduse la acest aspect,

având în vedere contradicțiile enunțate.

Astfel, constatarea instanței de apel precum că, chiar dacă Crețu Adrian, activează

în continuarea într-o instituție publică finanțată din bugetul de stat, în serviciul public,

în cadrul Serviciului Vamal, acesta urmează să restituie cheltuielile suportate pentru

dezvoltarea sa profesională, deoarece acestea au fost suportate de Inspectoratul General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și nicidecum de Serviciului Vamal al

Ministerului Finanțelor, este una ilegală. Or, eronat instanța de apel a subliniat că

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională nu se vor urmări doar în cazul

transferului funcționarului public cu statut special în una din funcțiile din cadrul

subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției și nici în cazul transferului

funcționarului public în una din funcțiile autorităților administrative subordonate

Ministerului Afacerilor Interne, în situația în care pct. 1 din Anexa nr. 6 la Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii

nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

10

public, nu prevede că prin semnarea angajamentului scris al funcționarului public

privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare

profesională, funcționarul public își asumă obligația de a activa doar în cadrul

Ministerul Afacerilor Interne, dar expres și imperativ prevede că trebuie să activeze în

serviciul public, obligație pe care Crețu Adrian nu a încălcat-o, continuând până în

prezent să activeze în serviciul public.

Curtea Europeană, cu referire la art. 6§1 CEDO, amintește că, potrivit

jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să

indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.

Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru soluționarea

prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma jurisprudenței CtEDO (a se vedea

cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira

Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Coroborând circumstanțele ce preced, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat și va casa decizia instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Crețu Adrian.

Se casează decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva

lui Adrian Crețu privind încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea

profesională inițială.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

Galina Stratulat

11