3ra-401/21 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-401/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud: V.Dodon) Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, E.Palanciuc, V.Negru) Î N C H E I E R E 30 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîcu împotriva Direcției de Poliție a mun.

Chișinău, terț Valeriu Negară cu privire la accesul la informație, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 19 martie 2019 Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău privind încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, la 22 ianuarie 2019 a solicitat Direcției de Poliție a municipiului Chișinău informația privind etapa la care se află examinarea procedurii contravenționale vizate în hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 mai 2018. A precizat că, deși la 24 ianuarie 2019 Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a recepționat interpelarea din 22 ianuarie 2019, până la moment nu i-a oferit un răspuns.

A menționat că, interpelarea sa urmează a fi calificată ca o solicitare a informației prin prisma Legii cu privire la petiționare, iar în contextul în care nu a primit un răspuns, este îndreptățită, potrivit legii indicate să solicite obligarea pârâtei de a-i prezenta informația în instanța de judecată. A solicitat Lilia Țîcu admiterea acțiunii; obligarea Direcției de Poliție a municipiului Chișinău de a formula și informa despre examinarea cauzei contravenționale vizate; examinarea și definitivarea examinării obiective și legală a cauzei contravenționale, în care are statut de victimă; repararea din contul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistență juridică în 1 sumă de 2 000 de lei.

Prin încheierea din 15 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a atras în proces în calitate de terț Valeriu Negara, specialist principal al SIAAN SSTCR Direcția de Poliție a municipiului Chișinău (f.d.48). Pe parcursul examinării cauzei, Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat obligarea pârâtei să o informeze despre examinarea cauzei contravenționale, dosarul nr. 5874 din 11 mai 2017, constatarea încălcării dreptului asupra circumstanțelor expuse în interpelarea/petiția din 22 ianuarie 2019, recepționată de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău la data de 24 ianuarie 2019, repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2 000 de lei (f.d.79).

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a obligat Direcția de Poliție a municipiului Chișinău să examineze și să ofere răspuns la interpelarea avocatului Natalia Ctitor în interesele Liliei Țîcu din 22 ianuarie 2019. S- a încasat din contul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău în beneficiul reclamantei Lilia Țîcu suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a respins ca neîntemeiată cererea Liliei Țîcu împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 5 000 de lei. Prin decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre prin care, cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîcu a fost declarată inadmisibilă.

Prin decizia din 23 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, casată decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 28 ianuarie 2021, Direcția de Poliție a mun. Chișinău a depus recurs, iar la 9 martie 2021 a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată și neargumentată deoarece nu au fost elucidate toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Instanța de apel nu a dat un răspuns special și explicit la argumentele expuse în cererea de apel, circumstanță care a succedat adoptarea unei soluții nemotivate. A relatat că, Direcția de Poliție a mun. Chișinău nu este vinovată de producerea circumstanțelor de fapt deoarece, Judecătoria Chișinău sediul Centru nu a informat și nu a remis hotărârea din 28 mai 2018 pe dosarul nr. 5r-1051/17, motiv din care a fost în imposibilitate de a pune în executare și a oferi informații cu privire la desfășurarea procedurii contravenționale. A solicitat Direcția de Poliție a mun. Chișinău admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

2 În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău prin intermediul poștei electronice la data de 28 ianuarie 2021 și motivarea recursului depusă la data de 9 martie 2021, sunt în termen. Or, la materialele dosarului lipsesc date despre notificarea dispozitivul deciziei, iar decizia motivată a fost notificată recurentei la data 17 februarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS800107120AS (vol.II, f.d. 217). La 19 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Însă, intimații nu au depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în recursul declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed. În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele 3 expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Direcția de Poliție a mun. Chișinău. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu 4