3ra-879/20 — incalcarea dreptului de acces la informatie, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-879/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud:. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:. M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima) D E C I Z I E 23 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând recursul depus de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîcu împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, persoană terță Valeriu Negara privind încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată s-a declarat inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 19 martie 2019 Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău privind încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că la 22 ianuarie 2019 a solicitat Direcției de Poliție a municipiului Chișinău informația privind etapa la care se află examinarea procedurii contravenționale vizate în hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 mai 2018. Reclamanta a precizat că deși la 24 ianuarie 2019 Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a recepționat interpelarea din 22 ianuarie 2019, până la moment nu i-a oferit un răspuns. Reclamanta Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a menționat că interpelarea sa urmează a fi calificată ca o solicitare a informației prin prisma Legii cu privire la petiționare, iar în contextul în care nu a primit un răspuns, este 1 îndreptățită, potrivit legii indicate să solicite obligarea pârâtei de a-i prezenta informația în instanța de judecată.

Reclamanta Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a solicitat obligarea Direcției de Poliție a municipiului Chișinău să formuleze și s-o informeze despre examinarea cauzei contravenționale vizate, în mod de urgență să examineze și definitiveze examinarea obiectivă și legală a cauzei contravenționale, pe care are statut de victimă, repararea din contul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 de lei. Prin încheierea din 15 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a atras în proces în calitate de terț Valeriu Negara, specialist principal al SIAAN SSTCR Direcția de Poliție a municipiului Chișinău (f.d.48).

Pe parcursul examiunării cauzei, Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat obligarea pârâtei să o informeze despre examinarea cauzei contravenționale, dosarul nr. 5874 din 11 mai 2017, constatarea încălcării dreptului asupra circumstanțelor expuse în interpelarea/petiția din 22 ianuarie 2019, recepționată de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău la 24 ianuarie 2019, repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 de lei (f.d.79).

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a obligat Direcția de Poliție a municipiului Chișinău să examineze și să ofere răspuns la interpelarea avocatului Natalia Ctitor în interesele Liliei Țîcu din 22 ianuarie 2019. S-a încasat din contul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău în beneficiul reclamantei Lilia Țîcu suma de 2000 de lei cu titlu de chelutieli de judecată. S-a respins ca neîntemeiată cererea Liliei Țîcu împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 5000 de lei (f.d.87).

La 03 februarie 2020, Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea în care pretențiile intimatei au fost admise, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată (f.d.93). Prin decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor s-a declarat inadmisibilă (f.d.131-136).

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. 2 Potrivit dispozițiilor art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Conform art. 4 lit. f) al Legii contenciosului administrativ (în vigoare la data înaintării de către intimată a cererii sale din 22 ianuarie 2019), nu pot fi atacate în instanțele de contencios administrativ actele administrativ-jurisdicționale de sancționare contravențională și alte acte administrative pentru a căror desființare sau modificare legea prevede o altă procedură judiciară. Articolul 3 alin. (1) al Legii cu privire la petiționare (în vigoare la data înaintării de către intimată a cererii sale din 22 ianuarie 2019) statua că prezenta Lege nu se extinde asupra modului de examinare a petițiilor, prevăzut de legislația de procedură penală, de procedură civilă, de procedură de executare cu privire la contravențiile administrative, precum și de legislația muncii.

Subsumând dispozițiile normelor citate mai sus la cerințele reclamantei/intimatei privind realizarea dreptului de acces la informație instanța de apel a relevat că, deoarece informațiile solicitate rezidă dintr-o procedură contravențională, normele invocate ca temei de înaintare a solicitării din 22 ianuarie 2019 și a acțiunii în prezenta cauză nu sunt aplicabile speței, deoarece acestea prevedeau expres că nu reglementează raporturile juridice ce rezidă din procedurile contravenționale în contextul în care realizarea drepturilor părților acestor proceduri, inclusiv de acces la materialele dosarelor contravenționale și la informațiile aferente acestora sunt reglementate de normele legale corespunzătoare.

Din aceste motive, instanța de apel a conchis că pretențiile Liliei Țîcu nu pot fi examinate în cadrul unui proces de contencios administrativ, în cadrul căruia intimata să poată revendica pretinsele încălcări, motiv pentru care acțiunea depusă este inadmisibilă. La 17 iunie 2020 Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării în fond a cauzei de către Curtea de Apel. Recurenta a menționat că a depus recurs nemotivat, deoarece nu a luat cunoștință de decizia motivată a instanței de apel, însă se obligă să prezinte motivarea recursului după ce va lua cunoștință de decizia motivată.

La 01 septembrie 2020 Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a depus motivarea recursului și a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. În motivarea recursului Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel din următoarele considerente. Astfel, recurenta a notat că instanța de apel a emis decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural și încălcarea drepturilor sale prevăzute de art.6 și 13 CEDO. Or, obiectul cererii de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ, rezidă în nefurnizarea de către intimat a informației solicitate, iar instanța de apel, declarând inadmisibilă cererea sa, prin aplicarea eronată a legii, a admis o violare a dreptului său la un recurs efectiv.

3 La 11 august 2020 în adresa Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a fost expediată copia recursului, iar ulterior și motivarea acestuia depusă de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Prin referința depusă la 15 octombrie 2020, Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 iunie 2020 și a expediat-o în adresa părților (f.d.137). La 30 iulie 2020, reprezentantul Liliei Țîcu, avocatul Natalia Ctitor a recepționat copia deciziei motivate din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, fapt conformat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 141). În aceste circumstanțe, recursul depus de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor la 17 iunie 2020 și respectiv la 01 septembrie 2020 se consideră depus în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului declarat de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 07 octombrie 2020 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiuni în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

4 Din înțelesul logico-juridic al art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ cert rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi judecată în coroborarea dispozițiilor Legii contenciosului administrativ cu cele din Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, deoarece a fost depusă până la 01 aprilie 2019. În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Conform art. 194 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Examinând temeiurile recursului depus de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău din următoarele motive. Din materialele cauzei se atestă că, prin încheierea din 30 iulie 2017 a organului de constatare, reprezentat de specialistul principal SIAAN SSTCR DP mun. Chișinău, comisar Valeriu Negară s-a încetat procedura contravențională din lipsa faptei contravenției, cu transmiterea materialului acumulat la dosarul nomenclator (f.d.40-41).

Prin scrisoarea adresată Liliei Țîcu și Nataliei Ctitor, conducerea DP a mun. Chișinău le-a comunicat că în baza raportului de constatare medico-legală nr.1889 din 12 mai 2017 și raportului de constatare nr. 1344/D din 23 mai 2017, la 30 iulie 2017 a fost emisă încheierea, prin care a fost încetată precăutarea cazului, din lipsa faptei contravenției. (f.d.42) Prin hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis contestația Liliei Țîcu împotriva deciziei emise în urma examinării dosarului nr. 5874 din 11 mai 2017 (încheierea din 30 iulie 2017 privind încetarea procedurii contravenționale din lipsa contravenției).

S-a anulat încheierea din 30 iulie 2017 privind încetarea procedurii contravenționale din lipsa faptului contravenției, emisă în urma examinării dosarului nr. 5874 din 11 mai 2017, cu reluarea examinării materialului accidentului rutier nr. 5874 din 11 mai 2017 și 5 s-au remis materialele dosarului contravențional în original specialistului principal SIAAN SSTCR DP mun. Chișinău, Valeriu Negară pentru examinarea cauzei conform competenței (f.d.8-13). Prin interpelarea din 22 ianuarie 2019 Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a solicitat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău, informația cu privire la ce etapă se află examinarea cauzei contravenționale nr. 5874 din 11 mai 2017 (f.d.14).

La 19 martie 2019 Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a depus prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea pârâtei să o informeze despre examinarea cauzei contravenționale, dosarul nr. 5874 din 11 mai 2017, constatarea încălcării dreptului asupra circumstanțelor expuse în interpelarea/petiția din 22 ianuarie 2019, recepționată de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău la 24 ianuarie 2019, repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a obligat Direcția de Poliție a municipiului Chișinău să examineze și să ofere răspuns la interpelarea avocatului Natalia Ctitor în interesele Liliei Țîcu din 22 ianuarie 2019. A încasat din contul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău în beneficiul reclamantei Lilia Țîcu suma de 2000 de lei cu titlu de chelutieli de judecată și a respins ca neîntemeiată cererea Liliei Țîcu împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 5000 de lei.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea din 31 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o nouă hotărâre, prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, pe motiv că conform art. 4 lit. f) al Legii contenciosului administrativ (în vigoare la data înaintării de către intimată a cererii sale din 22 ianuarie 2019), nu pot fi atacate în instanțele de contencios administrativ actele administrativ-jurisdicționale de sancționare contravențională și alte acte administrative pentru a căror desființare sau modificare legea prevede o altă procedură judiciară.

Judecând cauza în ordine de recurs completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că Curtea de Apel Chișinău a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate, din următoarele motive. În susținerea concluziei date instanța de recurs indică următoarele. Conform art. 5 alin. (1) și (2) lit. b) al Legii privind accesul la informație, nr.982 din 11 mai 2000, subiecți ai prezentei legi sînt furnizorul de informații și solicitantul informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; 6 Conform art.6 alin. (1) al Legii enunțate, în sensul prezentei legi, informații oficiale sînt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

Articolul 10 alin.(1) al Legii privind accesul la informație, nr. 982 din 11 mai 2000, prevede că persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Iar, art. 11, alin. (1), pct.1) și 4) al aceleiași Legi stipulează că, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege; Totodată, conform art. 12 alin. (1) al Legii privind accesul la informație, nr.982 din 11 mai 2000, informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția solicitanților în baza unei cereri scrise sau verbale.

Potrivit art. 16 alin. (1) al Legii enunțate, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație Iar conform art. 19 alin. (1) al Legii privind accesul la informație, nr. 982 din 11 mai 2000, refuzul de a furniza o informație, un document oficial va fi făcut în scris, indicîndu-se data întocmirii refuzului, numele persoanei responsabile, motivul refuzului, făcîndu-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ (titlul, numărul, data adoptării, sursa publicației oficiale), pe care se bazează refuzul, precum și procedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de prescripție.

Conform art. 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, nr. 982 din 11 mai 2000, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă. În conformitate cu art.4 alin. (1) și (3) al Legii nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare, prin petiție, în sensul prezentei legi, se înțelege orice cerere, reclamație, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluționarea în termenul stabilit de lege a unei cereri. Petiționarul, care nu este satisfăcut de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit un răspuns în termenul stabilit de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că, prin interpelarea din 22 ianuarie 2019 Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor a solicitat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău, informația cu privire la ce etapă se află examinarea cauzei contravenționale nr. 5874 din 11 mai 2017 (f.d.14). Efectuând controlul judiciar al deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că instanța inferioară a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, iar drept 7 consecință neîntemeiat a conchis că pretențiile Liliei Țîcu nu pot fi examinate în cadrul unui proces de contencios administrativ, în cadrul căruia intimata să poată revendica pretinsele încălcări, motiv din care a declarat acțiunea acesteia inadmisibilă.

Or, conform art. 9 alin. (1) Cod administrativ, prin petiție, în sensul prezentului cod, se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de către o persoană fizică sau juridică. Astfel, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție precizează că Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor prin interpelarea din 22 ianuarie 2019 a solicitat o informație referitor la o problemă de interes personal. Iar, conform art. 9 alin. (2) Cod administrativ, prin cerere se solicită emiterea unui act administrativ individual sau efectuarea unei operațiuni administrative, la caz, de a-i comunica Liliei Țîcu la ce etapă se află examinarea cauzei contravenționale nr. 5874 din 11 mai 2017. Or, Direcția de Poliție mun.

Chișinău, conform art. 5 al Legii privind accesul la informație, nr. 982 din 11 mai 2000, fiind furnizor de informații, adică posesor al informațiilor oficiale, era obligată în conformitate cu art. 11 și 12 al prezentei Legi să ofere un răspuns oficial Liliei Țîcu la interpelarea sa din 22 ianuarie 2019, inclusiv prin ai comunica despre imposibilitatea oferirii informației solicitate. Prin urmare, reieșind din corelația normelor legale precitate, instanța de recurs constată că instanța de apel neîntemeiat a conchis asupra inadmisibilității acțiunii înaintate de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, din motiv că pretențiile Liliei Țîcu nu pot fi examinate în cadrul unui proces de contencios administrativ, în cadrul căruia intimata să poată revendica pretinsele încălcări invocate.

Ipotezele relevate supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța de apel, or, aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil. La fel, Colegiul notează că, nejudecarea în fond a cauzei de către instanța de apel, pune instanța de recurs în dificultate de a exercita controlul judiciar și de a verifica temeinicia și legalitatea în fond a soluției emise de instanța inferioară. La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani c. Spaniei, unde Înalta Curte a notat că în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel, unica posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea acțiunii depuse de Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor și nu a judecat cauza în fond, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia 8 necesității admiterii recursului depus de către Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor, casării integrale a deciziei din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

Conform articolelor 258 alin. (3) și 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de către Lilia Țîcu, reprezentată de avocatul Natalia Ctitor. Se casează integral decizia din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se restituie cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîcu împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, persoană terță Valeriu Negara privind încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan 9