3ra-12/23 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației

3ra-12/23 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-12/23

2-21041652-01-3ra-10012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Ig. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

28 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Stella Bleșceaga

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Marcel Smochin împotriva Inspectoratului de Poliție Centru a Direcției de

Poliție a municipiului Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces

la informație, obligarea prezentării informației solicitate, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 22 martie 2021, Smochin Marcel a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun. Chișinău solicitând

constatarea încălcării dreptului de acces la informație al reclamantului de către

Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău, la examinarea cererii din 22

august 2020; obligarea pârâtului să prezinte răspuns la cererea din 22 august 2020;

repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În susținerea acțiunii a invocat că la 26 decembrie 2017, a

depus la Sectorul de poliție nr. 4 al Inspectoratului de Poliție Centru plângere pe

acțiunile Societății cu Răspundere Limitată „Somaltis-Lombard”, însă, nu a primit

un răspuns la plângerea sa, contrar drepturilor sale de victimă, prevăzute la art. 58

alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală.

1

A menționat că, la 22 august 2020, s-a adresat Inspectoratului de Poliție Centru

cu cererea nr.733/20 prin care a solicitat eliberarea copiei materialului colectat pe

marginea sesizării depuse la 26 decembrie 2017 și eliberarea copiei deciziei adoptate

pe marginea acesteia. Însă, prin răspunsul nr. 34/20/1-10488 din 4 septembrie 2020

Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău a prezentat copii la acte care se

referă la o altă procedură, decât cea solicitată de reclamant. S-a prezentat informația

și actele pe o sesizare a reclamantului din 12.01.2018, nr. 628.

A notat reclamantul că la 05 februarie 2021, s-a adresat Inspectoratului de Poliție

Centru al DP mun. Chișinău cu cererea prealabilă prin care a solicitat constatarea

încălcării dreptului la acces la informație al reclamantului de către Inspectoratul de

Poliție Centru al DP mun. Chișinău la examinarea cererii din 22.08.2020, repararea

prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei.

Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun. Chișinău nr.

34/20/1-2035 din 17.02.2021, cererea prealabilă a fost respinsă.

A indicat reclamantul prevederile Legii nr. 982/11.05.2000 privind accesul la

informație, care garantează petiționarului obținerea unui răspuns corect, prompt și în

termen legal, și care să conțină informația solicitată de petiționar. Însă, pârâtul

Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău nu a respectat această obligație.

În acest context a relatat Marcel Smochin că i s-a încălcat dreptul de acces la

informație, a fost limitat în dreptul de apărare, deoarece copia materialului colectat

pe marginea sesizării din 26.12.2017 și decizia luată de Inspectoratul de Poliție

Centru pe marginea sesizării, urmau să fie prezentate într-un proces civil pe rol

intentat la cererea reclamantului Smochin Marcel împotriva lombardului SRL

„Somaltis-Lombard” privind încasarea prejudiciului.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 iunie 2021 acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 16 iunie 2021, Marcel

Smochin a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din

16 iunie 2021, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022 s-a respins cererea

de apel depusă de Marcel Smochin și s-a menținut hotărârea din 16 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a notat că

prin scrisoarea/răspunsul nr. 34/201-10488 din 04.09.2020 emisă de Inspectoratul de

Poliție Centru, Sectorul de Poliție nr. 4, Marcel Smochin a fost informat că plângerea

depusă pe faptul acțiunilor pretins ilegale ale lombardului SRL „Solmaltis-

Lombard”, a fost înregistrată în Registrul de evidență a altor informații cu privire la

infracțiuni și incidente al Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a

mun. Chișinău la 12.01.2018 cu nr. 626, care ulterior a fost remisă către Camera de

Stat pentru Supravegherea Marcării din str. Constantin Tănase nr. 7, mun. Chișinău,

pentru a fi examinată conform competenței (f.d.22).

Recepționând răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru nr. 34/20/1-10488 din

04.09.2020 la cererea sa din 22.08.2020, Marcel Smochin, la 09.02.2021 s-a adresat

către Inspectoratul de Poliție Centru cu cerere prealabilă (nr. de înregistrare 998) prin

care a solicitat examinarea cererii din 22 august 2020, prezentarea informației

solicitate și repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei (f.d. 20-21).

2

Instanța de apel a notat că, raporturile dintre furnizorul de informații și persoana

fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de

acces la informație sunt reglementate de legiuitor prin Legea cu privire la accesul la

informație nr.982 din 11.05.2000, care la art.4 alin.(1) prevede că, oricine, în

condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute

informațiile oficiale.

Instanța de apel a relatat că, accesul la informațiile oficiale constituie un drept

fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității

autorităților/instituțiilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active

a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Instanța de apel a reiterat că, furnizorul de informații oficiale deține obligația

pozitivă să elibereze informația pe care o deține, ceea ce și a explicat Inspectoratului

de Poliție Centru apelantului prin răspunsul la petiție, însă Inspectoratul de Poliție

Centru nu are și obligația să furnizeze informația solicitată potrivit anumitor

preferințe specificate în particular de Smochin Marcel.

A menționat instanța de apel că materialele cauzei denotă faptul că în Registrul

de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al Inspectoratului

de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, cât și în Cancelaria

Inspectoratului de Poliție Centru a DP mun. Chișinău, nu au fost înregistrate careva

cereri la data de 26 decembrie 2017, se atestă și din Raportul 998 din 15.02.2020

(f.d.19).

Instanța de apel a subliniat că informația solicitată de Marcel Smochin, nu

reprezintă o informație oficială publică în sensul Legii privind accesul liber la

informație, or, informația solicitată îl vizează nemijlocit pe apelant.

Urmare celor expuse, instanța de fond just a indicat că, cerințele reclamantului

privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizării

informației solicitate, sunt neîntemeiate. Or, nu poate fi reținut argumentul

apelantului Marcel Smochin precum că, Inspectoratul de Poliție Centru prin răspunsul

nr.34/20/1-10488 din 04.09.2020, a prezentat copii la acte care se referă la o altă

procedură, decât cea solicitată, atâta timp cât Smochin Marcel nu a prezentat nici în

instanța de fond și nici în instanța de apel probe din care să rezulte incontestabil faptul

că ultimul a înregistrat la Inspectoratul de Poliție Centru o plângere la data de 26

decembrie 2017.

Cu referire la pretenția acțiunii privind încasarea prejudiciului moral, instanța de

apel a concluzionat că aceasta reprezintă o pretenție subsecventă pretenției privind

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizării

informației solicitate, pretenție care a fost just respinsă de instanța de fond.

La data de 20 septembrie 2022 Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor a depus prin intermediul poștei electronice, recurs motivat împotriva deciziei

din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.32-35).

În susținerea recursului a invocat că, contrar art.432 alin.(4) din Codul de

procedură civilă, instanțele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele prezentate.

A invocat că instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus în motivarea soluțiilor

adoptate referitor la corespondența între Camera de Stat pentru Supravegherea

Marcării și Inspectoratul de poliție Centru.

3

Totodată, recurentul în susținerea recursului depus s-a bazat pe aceleași

temeiuri de fapt și de drept invocate și în cererea de apel.

La 30 decembrie 2022 Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor

a depus prin intermediul adresei electronice, recurs suplimentar împotriva deciziei

instanței de apel, invocând că instanța de apel a interpretat arbitrat Legea privind

accesul la informare nr.982/11.05.2000.

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei,

instanțele ierarhic inferioare incorect au respins pretenția solicitată, deoarece

recurentul Marcel Smochin consideră suma despăgubirii întemeiată și urmează a fi

calculată conform prevederilor art.1 Protocolul 1, art.41 din CEDO, art.4 din

Constituția RM.

La 20 februarie 2023 Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a

depus recurs suplimentar împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20

septembrie 2022.

În motivarea recursului suplimentar Marcel Smochin, reprezentat de avocatul

Alexei Croitor a invocat că, în cadrul ședinței instanței de apel judecătorii care au

făcut parte din complet au manifestat un comportament și au adresat întrebări prin

care s-au expus în privința deciziei pe care urmau să o adopte, contrar prevederilor

art. 50 Cod de procedură civilă.

La 02 februarie 2023 Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău a

depus referință și a solicitat respingerea recursului depus de Marcel Smochin,

reprezentat de avocatul Alexei Croitor ca fiind inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

4

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 septembrie 2022,

Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus recurs motivat prin

intermediul adresei electronice la 20 septembrie 2022.

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către Marcel

Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a termenului prevăzut de art. 245

alin. (1) și (2) din Codul administrativ la declararea recursului.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim,

ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2023 a fost numită

examinarea recursului depus de Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Croitor

Alexei, în complet de 5 judecători.

Verificând decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate în recurs și referință, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea integrală

a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza

instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu

poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că la 22 martie 2021, Smochin Marcel a depus acțiune

împotriva împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun. Chișinău, solicitând

constatarea încălcării dreptului de acces la informație al reclamantului de către

Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău, la examinarea cererii din 22

august 2020; obligarea pârâtului să prezinte răspuns la cererea din 22 august 2020;

repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei; încasarea cheltuielilor de

judecată.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța de apel, prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

a respins apelul declarat de Marcel Smochin și s-a menținut hotărârea din 16 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că prin

scrisoarea/răspunsul nr. 34/201-10488 din 04.09.2020 emisă de Inspectoratul de

Poliție Centru, Sectorul de Poliție nr. 4, Marcel Smochin a fost informat că plângerea

depusă pe faptul acțiunilor pretins ilegale ale lombardului SRL „Solmaltis-

Lombard”, a fost înregistrată în Registrul de evidență a altor informații cu privire la

infracțiuni și incidente al Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a

5

mun. Chișinău la 12.01.2018 cu nr. 626, care ulterior a fost remisă către Camera de

Stat pentru Supravegherea Marcării din str. Constantin Tănase nr. 7, mun. Chișinău,

pentru a fi examinată conform competenței (f.d.22).

Recepționând răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru nr. 34/20/1-10488 din

04.09.2020 la cererea sa din 22.08.2020, Marcel Smochin, la 09.02.2021 s-a adresat

către Inspectoratul de Poliție Centru cu cerere prealabilă (nr. de înregistrare 998) prin

care a solicitat examinarea cererii din 22 august 2020, prezentarea informației

solicitate și repararea prejudiciului moral în sumă de 30.000 lei (f.d. 20-21).

În acest context, a notat că, raporturile dintre furnizorul de informații și persoana

fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de

acces la informație sunt reglementate de legiuitor prin Legea cu privire la accesul la

informație nr.982 din 11.05.2000, care la art.4 alin.(1) prevede că, oricine, în

condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute

informațiile oficiale. Or, accesul la informațiile oficiale constituie un drept

fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității

autorităților/instituțiilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active

a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Totodată a reiterat că, furnizorul de informații oficiale deține obligația pozitivă

să elibereze informația pe care o deține, ceea ce și a explicat Inspectoratul de Poliție

Centru apelantului prin răspunsul la petiție, însă Inspectoratul de Poliție Centru nu

are și obligația să furnizeze informația solicitată potrivit anumitor preferințe

specificate în particular de Smochin Marcel.

Completul judiciar a menționat că materialele cauzei denotă faptul că în

Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al

Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, cât și în

Cancelaria Inspectoratului de Poliție Centru a DP mun. Chișinău, nu au fost

înregistrate careva cereri la data de 26 decembrie 2017, se atestă și din Raportul 998

din 15.02.2020 (f.d.19).

Instanța de apel a subliniat că informația solicitată de Marcel Smochin, nu

reprezintă o informație oficială publică în sensul Legii privind accesul liber la

informație, or, informația solicitată îl vizează nemijlocit pe apelant.

În concluzie, instanța de apel a apreciat că prima instanță just a indicat că,

cerințele reclamantului privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație

și obligarea furnizării informației solicitate, sunt neîntemeiate. Or, nu poate fi reținut

argumentul apelantului Marcel Smochin precum că, Inspectoratul de Poliție Centru

prin răspunsul nr.34/20/1-10488 din 04.09.2020, a prezentat copii la acte care se

referă la o altă procedură, decât cea solicitată, atâta timp cât Smochin Marcel nu a

prezentat nici în instanța de fond și nici în instanța de apel probe din care să rezulte

incontestabil faptul că ultimul a înregistrat la Inspectoratul de Poliție Centru o

plângere la data de 26 decembrie 2017.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Smochin

Marcel, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, Completul de judecată ajunge la

concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza deficiențelor în

motivare.

Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu privire la

corespondența între Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării și Inspectoratul

de poliție Centru.

6

În decizia sa instanța de apel a acceptat argumentele Inspectoratului de Poliție

Centru, însă, a neglijat răspunsul Camerei de Stat pentru Supravegherea Marcării nr.

24-01-26 din 30 martie 2021 prin care a informat că problemele abordate de Smochin

Marcel nu țin de competența sa restituind dosarul Inspectoratul de Poliție Centru.

În acest sens, Completul de judecată reține că instanța de apel a omis să se

expună asupra cerințelor lui Smochin Marcel cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație prin refuzul în eliberarea informațiilor solicitate, fapt

ce indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept,

precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

Prin urmare, la cazul prezentei spețe, instanța de apel nu și-a executat în deplină

măsură obligația legală de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind

apreciate drept o eroare judiciară.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a

soluționat prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt

pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate anterior, instanța

de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța de

fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru

admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21

ianuarie 1999).

7

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul având

posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă

soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei

hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces

echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un

proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu

obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să

emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la

proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor.

Se casează integral decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Marcel Smochin împotriva Inspectoratului de Poliție Centru a

Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației solicitate, repararea

8

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și se trimite cauza spre

rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Stella Bleșceaga

Ion Malanciuc

9