3ra-12/23 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației

Dosar nr. 3ra-12/23 2-21041652-01-3ra-10012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Ig. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 28 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Oxana Parfeni Stella Bleșceaga Ion Malanciuc examinând recursul declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Smochin împotriva Inspectoratului de Poliție Centru a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației solicitate, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 22 martie 2021, Smochin Marcel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun.

Chișinău solicitând constatarea încălcării dreptului de acces la informație al reclamantului de către Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău, la examinarea cererii din 22 august 2020; obligarea pârâtului să prezinte răspuns la cererea din 22 august 2020; repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată. În susținerea acțiunii a invocat că la 26 decembrie 2017, a depus la Sectorul de poliție nr. 4 al Inspectoratului de Poliție Centru plângere pe acțiunile Societății cu Răspundere Limitată „Somaltis-Lombard”, însă, nu a primit un răspuns la plângerea sa, contrar drepturilor sale de victimă, prevăzute la art. 58 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală.

1 A menționat că, la 22 august 2020, s-a adresat Inspectoratului de Poliție Centru cu cererea nr.733/20 prin care a solicitat eliberarea copiei materialului colectat pe marginea sesizării depuse la 26 decembrie 2017 și eliberarea copiei deciziei adoptate pe marginea acesteia. Însă, prin răspunsul nr. 34/20/1-10488 din 4 septembrie 2020 Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău a prezentat copii la acte care se referă la o altă procedură, decât cea solicitată de reclamant. S-a prezentat informația și actele pe o sesizare a reclamantului din 12.01.2018, nr. 628. A notat reclamantul că la 05 februarie 2021, s-a adresat Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun. Chișinău cu cererea prealabilă prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la acces la informație al reclamantului de către Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun.

Chișinău la examinarea cererii din 22.08.2020, repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei. Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun. Chișinău nr. 34/20/1-2035 din 17.02.2021, cererea prealabilă a fost respinsă. A indicat reclamantul prevederile Legii nr. 982/11.05.2000 privind accesul la informație, care garantează petiționarului obținerea unui răspuns corect, prompt și în termen legal, și care să conțină informația solicitată de petiționar. Însă, pârâtul Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău nu a respectat această obligație.

În acest context a relatat Marcel Smochin că i s-a încălcat dreptul de acces la informație, a fost limitat în dreptul de apărare, deoarece copia materialului colectat pe marginea sesizării din 26.12.2017 și decizia luată de Inspectoratul de Poliție Centru pe marginea sesizării, urmau să fie prezentate într-un proces civil pe rol intentat la cererea reclamantului Smochin Marcel împotriva lombardului SRL „Somaltis-Lombard” privind încasarea prejudiciului. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 iunie 2021 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 16 iunie 2021, Marcel Smochin a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 iunie 2021, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022 s-a respins cererea de apel depusă de Marcel Smochin și s-a menținut hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a notat că prin scrisoarea/răspunsul nr. 34/201-10488 din 04.09.2020 emisă de Inspectoratul de Poliție Centru, Sectorul de Poliție nr. 4, Marcel Smochin a fost informat că plângerea depusă pe faptul acțiunilor pretins ilegale ale lombardului SRL „Solmaltis- Lombard”, a fost înregistrată în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău la 12.01.2018 cu nr. 626, care ulterior a fost remisă către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării din str. Constantin Tănase nr. 7, mun. Chișinău, pentru a fi examinată conform competenței (f.d.22). Recepționând răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru nr. 34/20/1-10488 din 04.09.2020 la cererea sa din 22.08.2020, Marcel Smochin, la 09.02.2021 s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Centru cu cerere prealabilă (nr. de înregistrare 998) prin care a solicitat examinarea cererii din 22 august 2020, prezentarea informației solicitate și repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei (f.d. 20-21).

2 Instanța de apel a notat că, raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație sunt reglementate de legiuitor prin Legea cu privire la accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, care la art.4 alin.(1) prevede că, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale. Instanța de apel a relatat că, accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității autorităților/instituțiilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Instanța de apel a reiterat că, furnizorul de informații oficiale deține obligația pozitivă să elibereze informația pe care o deține, ceea ce și a explicat Inspectoratului de Poliție Centru apelantului prin răspunsul la petiție, însă Inspectoratul de Poliție Centru nu are și obligația să furnizeze informația solicitată potrivit anumitor preferințe specificate în particular de Smochin Marcel. A menționat instanța de apel că materialele cauzei denotă faptul că în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, cât și în Cancelaria Inspectoratului de Poliție Centru a DP mun. Chișinău, nu au fost înregistrate careva cereri la data de 26 decembrie 2017, se atestă și din Raportul 998 din 15.02.2020 (f.d.19).

Instanța de apel a subliniat că informația solicitată de Marcel Smochin, nu reprezintă o informație oficială publică în sensul Legii privind accesul liber la informație, or, informația solicitată îl vizează nemijlocit pe apelant. Urmare celor expuse, instanța de fond just a indicat că, cerințele reclamantului privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizării informației solicitate, sunt neîntemeiate.

Or, nu poate fi reținut argumentul apelantului Marcel Smochin precum că, Inspectoratul de Poliție Centru prin răspunsul nr.34/20/1-10488 din 04.09.2020, a prezentat copii la acte care se referă la o altă procedură, decât cea solicitată, atâta timp cât Smochin Marcel nu a prezentat nici în instanța de fond și nici în instanța de apel probe din care să rezulte incontestabil faptul că ultimul a înregistrat la Inspectoratul de Poliție Centru o plângere la data de 26 decembrie 2017. Cu referire la pretenția acțiunii privind încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a concluzionat că aceasta reprezintă o pretenție subsecventă pretenției privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizării informației solicitate, pretenție care a fost just respinsă de instanța de fond.

La data de 20 septembrie 2022 Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus prin intermediul poștei electronice, recurs motivat împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.32-35). În susținerea recursului a invocat că, contrar art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanțele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele prezentate. A invocat că instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus în motivarea soluțiilor adoptate referitor la corespondența între Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării și Inspectoratul de poliție Centru.

3 Totodată, recurentul în susținerea recursului depus s-a bazat pe aceleași temeiuri de fapt și de drept invocate și în cererea de apel. La 30 decembrie 2022 Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus prin intermediul adresei electronice, recurs suplimentar împotriva deciziei instanței de apel, invocând că instanța de apel a interpretat arbitrat Legea privind accesul la informare nr.982/11.05.2000. În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei, instanțele ierarhic inferioare incorect au respins pretenția solicitată, deoarece recurentul Marcel Smochin consideră suma despăgubirii întemeiată și urmează a fi calculată conform prevederilor art.1 Protocolul 1, art.41 din CEDO, art.4 din Constituția RM.

La 20 februarie 2023 Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus recurs suplimentar împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022. În motivarea recursului suplimentar Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a invocat că, în cadrul ședinței instanței de apel judecătorii care au făcut parte din complet au manifestat un comportament și au adresat întrebări prin care s-au expus în privința deciziei pe care urmau să o adopte, contrar prevederilor art. 50 Cod de procedură civilă. La 02 februarie 2023 Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău a depus referință și a solicitat respingerea recursului depus de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor ca fiind inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței 4 de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 septembrie 2022, Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus recurs motivat prin intermediul adresei electronice la 20 septembrie 2022. În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a termenului prevăzut de art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ la declararea recursului.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2023 a fost numită examinarea recursului depus de Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Croitor Alexei, în complet de 5 judecători.

Verificând decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate în recurs și referință, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că la 22 martie 2021, Smochin Marcel a depus acțiune împotriva împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun. Chișinău, solicitând constatarea încălcării dreptului de acces la informație al reclamantului de către Inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău, la examinarea cererii din 22 august 2020; obligarea pârâtului să prezinte răspuns la cererea din 22 august 2020; repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei; încasarea cheltuielilor de judecată. Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a respins acțiunea ca neîntemeiată. Instanța de apel, prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a respins apelul declarat de Marcel Smochin și s-a menținut hotărârea din 16 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că prin scrisoarea/răspunsul nr. 34/201-10488 din 04.09.2020 emisă de Inspectoratul de Poliție Centru, Sectorul de Poliție nr. 4, Marcel Smochin a fost informat că plângerea depusă pe faptul acțiunilor pretins ilegale ale lombardului SRL „Solmaltis- Lombard”, a fost înregistrată în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a 5 mun. Chișinău la 12.01.2018 cu nr. 626, care ulterior a fost remisă către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării din str. Constantin Tănase nr. 7, mun. Chișinău, pentru a fi examinată conform competenței (f.d.22).

Recepționând răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru nr. 34/20/1-10488 din 04.09.2020 la cererea sa din 22.08.2020, Marcel Smochin, la 09.02.2021 s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Centru cu cerere prealabilă (nr. de înregistrare 998) prin care a solicitat examinarea cererii din 22 august 2020, prezentarea informației solicitate și repararea prejudiciului moral în sumă de 30.000 lei (f.d. 20-21). În acest context, a notat că, raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație sunt reglementate de legiuitor prin Legea cu privire la accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, care la art.4 alin.(1) prevede că, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Or, accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității autorităților/instituțiilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. Totodată a reiterat că, furnizorul de informații oficiale deține obligația pozitivă să elibereze informația pe care o deține, ceea ce și a explicat Inspectoratul de Poliție Centru apelantului prin răspunsul la petiție, însă Inspectoratul de Poliție Centru nu are și obligația să furnizeze informația solicitată potrivit anumitor preferințe specificate în particular de Smochin Marcel. Completul judiciar a menționat că materialele cauzei denotă faptul că în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău, cât și în Cancelaria Inspectoratului de Poliție Centru a DP mun. Chișinău, nu au fost înregistrate careva cereri la data de 26 decembrie 2017, se atestă și din Raportul 998 din 15.02.2020 (f.d.19). Instanța de apel a subliniat că informația solicitată de Marcel Smochin, nu reprezintă o informație oficială publică în sensul Legii privind accesul liber la informație, or, informația solicitată îl vizează nemijlocit pe apelant. În concluzie, instanța de apel a apreciat că prima instanță just a indicat că, cerințele reclamantului privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizării informației solicitate, sunt neîntemeiate.

Or, nu poate fi reținut argumentul apelantului Marcel Smochin precum că, Inspectoratul de Poliție Centru prin răspunsul nr.34/20/1-10488 din 04.09.2020, a prezentat copii la acte care se referă la o altă procedură, decât cea solicitată, atâta timp cât Smochin Marcel nu a prezentat nici în instanța de fond și nici în instanța de apel probe din care să rezulte incontestabil faptul că ultimul a înregistrat la Inspectoratul de Poliție Centru o plângere la data de 26 decembrie 2017. Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Smochin Marcel, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza deficiențelor în motivare.

Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu privire la corespondența între Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării și Inspectoratul de poliție Centru. 6 În decizia sa instanța de apel a acceptat argumentele Inspectoratului de Poliție Centru, însă, a neglijat răspunsul Camerei de Stat pentru Supravegherea Marcării nr. 24-01-26 din 30 martie 2021 prin care a informat că problemele abordate de Smochin Marcel nu țin de competența sa restituind dosarul Inspectoratul de Poliție Centru. În acest sens, Completul de judecată reține că instanța de apel a omis să se expună asupra cerințelor lui Smochin Marcel cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație prin refuzul în eliberarea informațiilor solicitate, fapt ce indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept, precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

Prin urmare, la cazul prezentei spețe, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare judiciară. Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a soluționat prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate anterior, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este nemotivată. În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța de fond.

Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999). 7 Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986). Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa. Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile.

Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție. În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și trimiterea spre rejudecare a cauzei. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor. Se casează integral decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Smochin împotriva Inspectoratului de Poliție Centru a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației solicitate, repararea 8 prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și se trimite cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni Stella Bleșceaga Ion Malanciuc 9