3ra-708/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-708/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, I. Grosu, E. Bejenaru

ÎNCHEIERE

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Oficiul teritorial Soroca

al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc

Pelinia, raionul Drochia, cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 04 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

prin care s-a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, ca neîntemeiată,

constată:

La 03 iunie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului sătesc Pelinia, raionul

Drochia, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că prin decizia Consiliului sătesc Pelinia,

raionul Drochia, nr. 1/20 din 25 februarie 2020 „Cu privire la alocarea terenului

pe care urmează să fie efectuate lucrările de reabilitare a perdelelor forestiere de

protecție” au fost alocate 10 ha de teren din contururile 2270, 2274, 2049, 2052,

2030, 2028 și 2054 pe care urmează să fie efectuate lucrările de reabilitare a

perdelelor forestiere de protecție.

Efectuând controlul legalității deciziei Consiliului sătesc Pelinia, raionul

Drochia, nr. 1/20 din 25 februarie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat a constatat ilegalitatea acesteia și prin notificarea nr. 1304/OT9-119 din 21

aprilie 2020 a solicitat Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia, abrogarea

deciziei.

Însă, la 28 mai 2020, în Registrul actelor locale a fost plasată decizia nr. 2/1

din 20 mai 2020 „Cu privire la notificarea nr. 1034/OT9-119 din 21 aprilie

2020”, prin care Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia, și-a menținut decizia

nr. 1/20 din 25 februarie 2020, ca fiind legală.

1

Reclamantul a considerat că decizia Consiliului sătesc Pelinia, raionul

Drochia, nr. 1/20 din 25 februarie 2020 este ilegală, deoarece la adoptarea

acesteia nu au fost respectate prevederile art. 101 alin. (2) și art. 14 alin. (2) lit. z1)

din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art.

49 și art. 30 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22

decembrie 2017. Or, la caz, decizia a fost publicată în Registrul actelor locale

fără anexele corespunzătoare, fără notă informativă și fără procesul-verbal, care

ar dovedi că au avut loc consultări publice.

Reclamantul Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat prin

cererea de chemare în judecată anularea deciziei Consiliului sătesc Pelinia,

raionul Drochia, nr. 1/20 din 25 februarie 2020 „Cu privire la alocarea terenului

pe care urmează să fie efectuate lucrările de reabilitare a perdelelor forestiere de

protecție”, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

s-a respins acțiunea depusă către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

ca fiind neîntemeiată (f.d. 50, 54-60).

Conform avizului de recepție a corespondenței DS8000011263AS copia

dispozitivului hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

central, a fost notificat Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 11

decembrie 2020 (f.d. 52). La 18 decembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii (f.d. 62-64, 65).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a respectat termenul de atac

instituit la art. 232 din Codul administrativ.

Prin decizia din 04 mai 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 24

noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central (f.d. 93, 94-105).

În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că actul

administrativ contestat a fost emis în condiții legale, iar Consiliul sătesc Pelinia,

raionul Drochia a acționat reieșind din competențele acordate prin lege, în

limitele împuternicirilor și scopului pentru care a fost investit în acest sens, fiind

respectată procedura de elaborare și adoptare a actelor administrative.

La fel, instanțele inferioare au observat că reclamantul nu a indicat în

concret cărei norme legale contravine actul administrativ contestat, iar temeiurile

invocate sunt irelevante, deoarece obiectul deciziei contestate este alocarea

terenului pe care urmează a fi efectuate lucrări de reabilitate a perdelelor

forestiere, respectiv, plantarea arborilor va avea doar rezultate pozitive pentru

localitate și locuitorii acesteia. Așa, reieșind din lipsa impactului negativ asupra

mediului nu este obligatorie petrecerea consultărilor publice.

Mai mult ca atât, potrivit notei-informative prezentate Consiliului sătesc de

către primar, consultări publice au fost anunțate, însă nu s-a prezentat nimeni

(f.d. 14).

Totodată, instanțele inferioare au constatat că decizia contestată a fost

adoptată după prezentarea raportului (notei-informative) inginerului funciar

(f.d. 15-16) și notei-informative ale Primarului satului Pelinia privind consultările

publice (f.d. 14), dar s-a omis anexarea acestor acte la plasarea deciziei în

Registrul de stat al actelor locale. Însă, această circumstanță a fost comunicată

Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin răspunsul nr. 66 din 25 mai

2

2020, prin care s-a solicitat acordul de a efectua rectificarea erorilor materiale

admise la publicarea deciziei Consiliului sătesc Pelinia nr. 1/20 din 25 februarie

2020 (f.d. 10), fapt care a fost neglijat de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat. Deși, în temeiul prevederilor pct. 41-44 din Regulamentul cu privire la

modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 672 din 28 august 2017, angajatul autorizat din cadrul Oficiului

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat era obligat să examineze notificarea

Consiliului sătesc Pelinia și să emită o notă informativă argumentată privind

acceptul sau refuzul de a rectifica erorile admise, după care urma să înainteze

nota-informativă șefului Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat spre

avizare. După aplicarea rezoluției șefului Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat privind acceptarea sau refuzul efectuării rectificării actului, nota-

informativă trebuia în mod obligatoriu să fie inclusă în fișierul actului

administrativ vizat din Registru. La caz, însă, Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat nu a întreprins aceste acțiuni și s-a adresat direct în instanța de

judecată.

La 01 iunie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus la

Curtea de Apel Bălți recurs motivat împotriva deciziei din 04 mai 2021 a Curții

de Apel Bălți (f.d. 109-111).

Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că instanța de apel

eronat a conchis că legislația nu prevede un caracter obligatoriu privind

prezentarea anexelor la decizia administrației publice locale ca parte componentă

a acesteia. Or, această concluzie contravine prevederilor art. 49 alin. (2) din

Legea cu privire la actele normative, care prevede că anexele sunt parte

integrantă a actului normativ, au natura și forța juridică ale acestuia.

În opinia recurentului, norma precitată impune obligația că, la plasarea în

Registru de stat al actelor locale, actul administrativ trebuie să fie însoțit de toate

anexele care le conține. Oficiul nu poate controla actul administrativ în sine fără

materialele coerente ale acestuia, care la caz nu au fost plasate.

Astfel, intimatul trebuia să se conformeze prevederilor legale și la plasarea

deciziei să anexeze materialele conexe.

Recurentul Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat prin

cererea de recurs casarea deciziei din 04 mai 2021 a Curții de Apel Bălți și

emiterea unei noi decizii de restituire a cauzei spre rejudecare instanței de apel.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 04 mai 2021. La materialele

cauzei lipsesc înscrisuri, care ar demonstra că copia dispozitivului a fost

notificată recurentului. Conform avizului de recepție a corespondenței

DS8000936908AS decizia motivată a fost notificată Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat la 20 mai 2021 (f.d. 107). Recursul motivat a fost depus la 01

iunie 2021 (f.d. 109-111).

3

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

4

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5