3ra-838/21 — contestarea actului administrativ

3ra-838/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-838/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Corcenco, D. Stănilă, A. Gheorghieș

ÎNCHEIERE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Oficiul teritorial Soroca

al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc

Pelinia, raionul Drochia, cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

prin care s-a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, ca neîntemeiată,

constată:

La 09 noiembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului sătesc Pelinia,

raionul Drochia, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că prin decizia Consiliului sătesc Pelinia,

raionul Drochia, nr. 3/26 din 28 iulie 2020 „Cu privire la numirea în funcție de

secretariat al Consiliului local Pelinia”, Serghei Postolachi a fost numit, pe bază

de concurs, în funcția publică vacantă ca funcționar public debutant de secretar al

Consiliului sătesc Pelinia, începând cu 17 august 2020.

Efectuând controlul legalității deciziei Consiliului sătesc Pelinia, raionul

Drochia, nr. 3/26 din 28 iulie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

a constatat ilegalitatea acesteia și prin notificarea nr. 1304/OT9-240 din 10

septembrie 2020 a solicitat Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia, abrogarea

deciziei. Însă, autoritatea publică nu a reexaminat actul contestat.

Reclamantul a considerat că decizia Consiliului sătesc Pelinia, raionul

Drochia, nr. 3/26 din 28 iulie 2020 este ilegală, deoarece concursul petrecut

pentru funcția de secretar al Consiliului sătesc a fost petrecut cu abateri de la

legislația în vigoare. La caz, nu au fost respectate prevederile pct. 54 din

Hotărârea Guvernului nr. 201/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor

1

Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

potrivit cărora comisia de concurs pentru funcțiile publice de conducere și de

execuție din cadrul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi,

instituită de consiliul local/primar, în corespundere cu subordonarea funcțiilor

publice, compusă, de regulă, din viceprimar, 2-3 consilieri ai consiliului local, 1-

2 funcționari publici din primărie și un reprezentant al președintelui raionului.

De asemenea, în clauza de emitere a deciziei Consiliului sătesc Pelinia,

raionul Drochia, nr. 3/26 din 28 iulie 2020 nu este stabilit corect temeiul legal.

Or, conform art. 44 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100

din 22 decembrie 2017, clauza de adoptare a actului normativ constă într-o

propoziție care cuprinde denumirea autorității publice emitente și decizia de

adoptare, aprobare sau emitere a actului normativ, iar pentru proiectele de legi

cuprinde și categoria acestora. Clauza de adoptare a actului normativ poate

conține, după caz, și temeiul legal de adoptare a actului normativ respectiv.

Clauza de adoptare a actului normativ este obligatorie pentru toate actele

normative.

În opinia reclamantului, la adoptarea deciziei Consiliului sătesc Pelinia,

raionul Drochia, nr. 3/26 din 28 iulie 2020 nu au fost respectate prevederile

art. 41 și art. 54 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22

decembrie 2017.

La fel, Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia, nu a respectat prevederile

art. 30 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie

2017, deoarece decizia nr. 3/26 din 28 iulie 2020 a fost publicată în Registrul

actelor locale fără anexele corespunzătoare, cu nota informativă care nu

corespunde cerințelor anexei nr. 1 la Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017.

Reclamantul Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat prin

cererea de chemare în judecată anularea deciziei Consiliului sătesc Pelinia,

raionul Drochia, nr. 3/26 din 28 iulie 2020 „Cu privire la numirea în funcție de

secretariat al Consiliului local Pelinia”, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

s-a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat, ca fiind neîntemeiată (f.d. 40, 43-49).

Conform avizului de recepție a corespondenței DS8000009320AS copia

dispozitivului hotărârii din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

central, a fost notificat Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 28

ianuarie 2021 (f.d. 42). La 08 februarie 2021, Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii (f.d. 51-53).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a respectat termenul de atac

instituit la art. 232 din Codul administrativ.

Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 19

ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central (f.d. 105, 106-118).

În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că prin

decizia Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia, nr. 2/8 din 20 mai 2020 a fost

creată comisia de concurs pentru ocuparea funcției vacante de secretar al

consiliului local, în următoarea componență: consilierii locali Vasile Băbălău –

PAS; Grigore Pălii – PDM; Galina Grumeza – independent; Sărăteanu Titus –

2

primarul satului; Raisa Țurcan – contabil șef; Rodica Antonovici – specialist și

un reprezentat al președintelui raionului.

Totodată, prin hotărârea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

central, a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Pelinia cu

privire la anularea deciziei Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia, nr. 2/8 din

20 mai 2020.

Astfel, instanțele inferioare au constatat că la adoptarea deciziei enunțate a

fost respectată ponderea membrilor, iar argumentele Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat precum că decizia Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia,

nr. 3/26 din 28 iulie 2020 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor pct. 54 din

Hotărârea Guvernului nr. 201/2009 sunt declarative, neîntemeiate și lipsite de

suport juridic.

Cu privire la celelalte temeiuri de ilegalitate a deciziei Consiliului sătesc

Pelinia, raionul Drochia, nr.3/26 din 28 iulie 2020, s-a notat că adoptarea acesteia

a fost generată de Avizul Comisiei consultative de specialitate (drept și

disciplină, activității social-culturale, învățământ, protecție socială, probleme de

drept, ordine publică, petiții, adresări, relații cu publicul, turism, sport, culte,

probleme de învățământ, cultură, protecție socială și sănătate) de pe lângă

Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia, din 28 iulie 2020, prin care a fost avizat

pozitiv proiectul deciziei (f.d. 27), procesul-verbal al Comisiei de concurs pentru

ocuparea funcției publice de conducere vacante de secretar al Consiliului sătesc

Pelinia, raionul Drochia, nr. 1 din 15 iulie 2020 din care rezultă cert că la ședința

comisiei au fost prezenți: consilierii locali Vasile Băbălău – PAS; Grigore Pălii –

PDM; Galina Grumeza– independent; Sărăteanu Titus – primarul satului; Raisa

Țurcan – contabil șef; Rodica Antonovici – specialist și un reprezentat al

președintelui raionului –Ion Prodan, șef secție juridică a Consiliului raional

Drochia. În rezultat, comisia a aprobat lista persoanelor admise la concurs, fiind

stabilită data desfășurării probei scrise și interviului (f.d.28); procesul-verbal al

Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de

secretar al Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia, nr. 2 din 21 iulie 2020

(f.d. 29); rezultatele finale ale participanților la proba scrisă (f.d. 30), anexa nr. 2

la procesul-verbal nr. 2 (f.d. 31), procesul-verbal al Comisiei de concurs pentru

ocuparea funcției publice de conducere vacante de secretar al Consiliului sătesc

Pelinia, raionul Drochia, nr. 3 din 21 iulie 2020 (f.d. 32), tabelul generalizat de

înregistrare a rezultatelor concursului la funcția publică vacantă (f.d. 33).

În această ordine de idei, instanțele inferioare au conchis că actul

administrativ contestat a fost emis în condiții legale, iar la adoptarea acesteia

Consiliul sătesc Pelinia, raionul Drochia, a acționat reieșind din competențele

acordate prin lege, în limitele împuternicirilor și scopului pentru care a fost

investit în acest sens, fiind respectată procedura de elaborare și adoptare a actului

administrativ.

De asemenea, prima instanță și instanța de apel au considerat neîntemeiate și

irelevante argumentele precum că decizia contestată a fost plasată în Registrul de

stat al actelor locale fără anexarea materialelor aferente actului administrativ care

au stat la baza adoptării/emiterii acestuia. Or, erorile admise nu sunt suficiente

pentru declararea nulității actului administrativ individual legal adoptat, în

situația în care acesta nu conține vreun viciu deosebit de grav, ce i-ar putea afecta

3

legalitatea și nici un alt careva temei de nulitate prevăzut la art. 141 alin. (2) din

Codul administrativ.

Finalmente, a fost remarcat că actul administrativ contestat nu este un act

normativ și prin urmare prevederile art. 101 alin. (2) din Legea privind

administrația publică locală și prevederile Legii cu privire la actele normative

invocate de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în cererea de chemare

în judecată nu sunt aplicabile speței.

La 19 iulie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus la

Curtea de Apel Bălți, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei

din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d. 122, 123).

La 11 august 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus la

Curtea de Apel Bălți, prin intermediul oficiului poștal, motivarea recursului

împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d. 136, 137, 138-139

recto-verso).

Argumentele recursului, în esență, se rezumă la faptul că instanța de apel s-a

referit, în mod formal și declarativ, la normele materiale pe care le-a considerat

aplicabile litigiului și fără a intra în esența litigiului, fără a elucida pe deplin

circumstanțele importante pricinii, neîntemeiat a ajuns la concluzia netemeiniciei

acțiunii.

În opinia recurentului, Curtea de apel Bălți incorect a ajuns la concluzia că

actul administrativ contestat nu este un act normativ, iar prevederile art. 101

alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr.436/2006 nu sunt

aplicabile speței, deoarece această normă prevede imperativ că proiectele

deciziilor consiliilor locale sunt acte normative. Prin urmare, proiectul deciziei

Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia, nr. 3/26 din 28 iulie 2020 trebuia

făcut public, în vederea consultării, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de ziua

aprobării.

La fel, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a considerat că instanța

de apel eronat a apreciat argumentele sale cu privire la încălcarea prevederilor

pct. 54 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.201/2009, ca fiind declarative, neîntemeiate

și lipsite de suport juridic. Or, decizia Consiliului sătesc Pelinia, raionul Drochia,

nr. 2/8 din 20 mai 2020 a fost adoptată ilegal, deoarece nu a fost instituită corect

Comisia de concurs, membrii supleanți nu au fost desemnați în actul normativ

adoptat, precum și nu au fost numiți președintele și secretarul Comisiei.

Succesiv, recurentul a notat că decizia Consiliului sătesc Pelinia, raionul

Drochia, nr. 3/26 din 28 iulie 2020 „Cu privire la numirea în funcție de secretar al

Consiliului local Pelinia” a fost publicată în Registrul actelor locale fără nota

informativă, fără variantele de lucrări și grila de evaluare a concursului, precum

și fără dosarele participanților, fapt ce contravine prevederilor pct. 25 alin. (5) și

pct. 28 din Regulamentul cu privire la modul de tinere a Registrului de stat al

actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.672/2017 și art. 49 alin. (2)

din Legea cu privire la actele normative. Respectiv, instanța de apel neîntemeiat a

ajuns la concluzia că nepublicarea în Registrul actelor locale a materialelor

aferente actului administrativ contestat nu constituie temei de anulare a acestuia.

ceia ce contravine prevederilor.

Recurentul Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat prin

cererea de recurs casarea deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți.

4

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 06 iulie 2021. Conform

avizului de recepție a corespondenței DS8001564555AS copia dispozitivului

deciziei a fost notificată Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 15

iulie 2021 (f.d. 120). Recursul nemotivat a fost depus la oficiul poștal la 19 iulie

2021 (f.d. 122, 123). Conform avizului de recepție a corespondenței

DS8001566773AS copia deciziei motivate a fost notificată Oficiului teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat la 30 iulie 2021 (f.d. 132). Motivarea recursului a

fost depusă la 11 august 2021 (f.d. 138).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

5

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6