2ra-912/21 — repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-912/21 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-912/2021
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: O. Ionașcu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)
Î N C H E I E R E
23 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Larisa Doga și de Ion Doga,
reprezentat de avocatul Gheorghe Arhiliuc,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Stroia
împotriva lui Ion Doga și Larisei Doga cu privire la repararea prejudiciului
material, prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 20 mai 2015, Ludmila Stroia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ion Doga cu privire la repararea prejudiciului material și moral și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că la 19 martie 2015, în urma scurgerii apei din
apartamentul nr. 33 din str. XXXXX 188, mun. Chișinău, al cărui proprietar este
Ion Doga, a fost inundat apartamentul nr. 30 din str. XXXXX 188, mun. Chișinău,
astfel, în urma inundației au fost înștiințate organele abilitate și a fost întocmit un
act de constatare, dar și a fost numită o expertiză în cadrul Centrului de Expertize
Independente din mun. Chișinău, în vederea elucidării cauzei și estimarea daunelor
produse.
A menționat că conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 186
din 1 aprilie 2015, în urma cercetării au fost depistate deteriorări în salonul,
dormitorul, coridorul și baia apartamentului nr. 30 din str. XXXXX 188, mun.
Chișinău, cauzate în urma inundării imobilului.
Reclamanta a susținut că valoarea lucrărilor de reparație și construcție,
necesare de executat în apartament, în urma inundării acestuia, din cauza
proprietarilor apartamentului nr. 33 din str. XXXXX 188, mun. Chișinău, a fost
calculată după prețurile de piață la lucrările de acest tip, fiind stabilită paguba
materială în sumă de 40791,41 de lei.
A mai menționat că proprietarii apartamentului nr. 30 din str. XXXXX 188,
mun. Chișinău au fost și sunt în continuare afectați de inundațiile și scandalurile
permanente produse din apartamentul nr. 33 de pe aceeași adresă, iar
comportamentul nerespectuos și obraznic al vecinilor, face imposibilă existența
1
pașnică și prielnică zi de zi a reclamantei, care se transpune în întreg spectru
existențial dar și familial.
A solicitat încasarea de la Ion Doga a sumei de 40791,41 de lei, cu titlu de
prejudiciu material, a sumei de 100 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum
și încasarea cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat la depunerea cererii
de chemare în judecată în sumă de 1 324 de lei, suma achitată pentru efectuarea
expertizei în mărime de 1 000 de lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5
000 de lei.
Prin hotărârea din 31 mai 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Stroia. S-a încasat
din contul lui Ion Doga în beneficiul Ludmilei Stroia prejudiciul material cauzat
prin inundarea apartamentului nr. 30 situat în mun. Chișinău, str. XXXXX 188, în
sumă de 40971,41 de lei, precum și cheltuielile de judecată formate din taxa de stat
în sumă de 1223,74 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 3 000 de
lei, și cheltuieli pentru efectuarea expertizei în sumă de 1 000 de lei, iar în total
cheltuieli de judecată în sumă de 5 223,74 de lei. În rest acțiunea s-a respins ca
fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarant de Ion Doga, s-a casat hotărârea din 31 mai 2016 a Judecătoriei Buiucani
mun. Chișinău și s-a remis cauza la rejudecare în prima instanță, în alt complet de
judecată.
În cadrul ședinței din 7 mai 2018, prin încheiere protocolară în proces a fost
atrasă ca copârât Larisa Doga.
Totodată, prin încheierea din 7 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani s-a admis cererea lui Ion Doga privind dispunerea efectuării unei
expertize în construcții și s-a dispus efectuarea expertizei în construcții cu
adresarea întrebărilor formulate către expert. S-a încredințat efectuarea expertizei
Centrului Național de Expertize Judiciare. S-a pus în obligația lui Ion Doga plata
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei, comunicându-i pârâtului că termenul de
achitare a plății pentru expertiză, care va fi stabilit de Centrul Național de
Expertize Judiciare va fi apreciat ca un termen de decădere, iar în cazul
neefectuării plății în interiorul termenului acordat, partea va fi decăzută din dreptul
de a mai solicita proba respectivă. S-a suspendat procesul până la prezentarea în
instanță a raportului de expertiză tehnico-științifică în construcții.
Ca rezultat la neachitării în termenul stabilit a plății pentru serviciile de
expertiză, încheierea din 7 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și
materialele prezentate pentru examinare, au fost remise instanței de judecată fără
executare.
Prin încheierea din 5 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
s-a reluat procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Ludmila Stroia împotriva lui Ion Doga cu privire la repararea prejudiciului
material, prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În cadrul ședinței de judecată din data de 05 decembrie 2018, s-a pus în
discuție cererea reprezentantului pârâtului Doga Ion privind dispunerea efectuării
expertizei de către un expert independent care va fi înaintat de către pârât.
Prin hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Stroia. S-a încasat,
în mod solidar de la Ion Doga și Larisa Doga în beneficiul Ludmilei Stroia suma
2
de 40791,41 de lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin inundarea
apartamentului, suma de 1 324 de lei, cu titlul de cheltuieli de judecată suportate de
reclamant pentru plata taxei de stat la depunerea acțiunii, suma de 1 000 de lei, cu
titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei, precum și suma de 5 000
de lei, cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei legate de achitarea serviciilor de
asistență juridică, iar în total suma de 48 115,41 lei. În rest, acțiunea formulată de
Ludmila Stroia s-a respins ca neîntemeiată.
La 22 martie 2019, reprezentantul Ludmilei Stroia, avocatul Natalia Balaban,
a depus cerere prin care a solicitat corectarea erorilor din dispozitivul hotărârii din
18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Prin încheierea din 13 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a
admis cererea depusă de reprezentantul Ludmilei Stroia, avocatul Natalia Balaban
privind corectarea erorii din dispozitivul hotărârii din 18 martie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani și s-a corectat eroarea strecurată în partea introductivă și
dispozitivă a hotărârii, prin înlocuirea termenului prejudiciului „mora” cu indicarea
corect al acestuia „moral”.
La 22 martie 2019, reprezentantul lui Ion Doga, avocatul Gheorghe Arhiliuc,
a depus apel nemotivat, împotriva hotărârii și încheierii primei instanțe, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii și încheierii primei instanțe cu pronunțarea
unei noi hotărâri privind respingerea integrală a acțiunii depuse de Ludmila Stroia,
ca fiind neîntemeiată.
Ulterior, la 22 mai 2020, Ion Doga, reprezentat de avocatul Gheorghe
Arhiliuc și Larisa Doga, au depus cerere de apel motivat, prin care au solicitat
casarea hotărârii și încheierii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri
privind respingerea integrală a acțiunii depuse de Ludmila Stroia, ca fiind
neîntemeiată.
Prin decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de Ion Doga și s-a menținut hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani și încheierea din 5 decembrie 2018 a Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani, adoptate în cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Ludmila Stroia împotriva lui Ion Doga și Larisei Doga cu
privire la repararea prejudiciului material, prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel, Colegiul a considerat că prima instanța a determinat
corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a
dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea dată este
legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a
participanților la proces.
Astfel, din înscrisurile dosarului civil, instanța de apel a învederat că Ludmila
Stroia este proprietara apartamentului nr. 30, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX
188, fapt confirmat prin certificatul nr. 20 din 22 iulie 2003 eliberat de CCL 308,
înregistrat la 25 iulie 2003 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.
A reținut că la 19 martie 2015, Comisia în componența proprietarilor
apartamentului 30 din str. XXXXX 188, mun. Chișinău, Ludmila Stroia și
Alexandru Stroia, administratorul CCL 308 - Elena Buracicovschi, proprietarul ap.
36 - Silvia Ciobanu, proprietarul ap. 45 - Valentina Cosman, proprietarul ap. 34 -
Rodica Cornescu și proprietarul ap. 42 - Olga Goiciu, au întocmit actul privind
3
constatarea faptului inundării apartamentului nr. 30 din str. XXXXX 188, mun.
Chișinău prin țeava din baia apartamentului nr. 33, proprietar al cărui este Ion
Doga, situat direct asupra apartamentului inundat.
Conform actului menționat, inundația a avut loc din cauza țevilor de apă
deteriorate din baia apartamentului nr. 33, scurgerea apei din care a generat
inundarea tavanului și peretelui din salonul apartamentului nr. 30, peretelui și
tavanului din antreu, peretelui și tavanului din dormitor și tavanului din baie a
aceluiași apartament.
Colegiul a mai specificat că din conținutul Raportului de constatare tehnico-
științific nr. 186 din 1 aprilie 2015, întocmit de Centrul de expertize independente
„Cexin” SRL, se atestă că în rezultatul cercetării apartamentului nr. 30 din str.
XXXXX 188, mun. Chișinău s-au depistat deteriorări în încăperi din cauza
inundării, confirmate inclusiv prin planșa fotografică, și anume, în salon:
deteriorarea stratului de finisare pe tavan și a tapetelor pe un perete; în dormitor:
deteriorarea stratului de finisare pe tavan și deteriorarea tapetului pe un perete; în
coridor: deteriorarea stratului de finisare pe tavan și deteriorarea tapetului pe
pereți; în baie: deteriorarea stratului de finisare pe tavan sub lambriu.
Totodată, conform concluziei Raportului de constatare tehnico-științific nr.
186 din 1 aprilie 2015, prejudiciul material cauzat proprietarului apartamentului nr.
30, din str. XXXXX 188, mun. Chișinău, din cauza scurgerilor din ap. 33 din
același bloc, constituie suma de 40 791,41 de lei.
Reieșind din actele cauzei, Colegiul a constatat că instanța de fond corect a
dispus admiterea parțială a acțiunii, or, elucidând circumstanțele cauzei, s-a stabilit
cu certitudine că prejudiciul material cauzat proprietarului apartamentului nr. 30
din str. XXXXX 188, mun. Chișinău, a avut loc din cauza scurgerilor din ap. 33
din același bloc, care constituie suma de 40 791,41 de lei, astfel, prima instanță,
întemeiat a dispus încasarea acestui prejudiciu integral, or, partea apelantă, în
susținerea poziției sale și în vederea demonstrării faptului că prejudiciului cauzat
nu urmează a-i fi imputat, nu a prezentat nici o probă pertinentă, limitându-se doar
la declarații, fără suport probant.
Cu privire la alegațiile apelantului cu privire la faptul că Raportul de
constatare nr. 186 din 1 aprilie 2015 a fost efectuat de specialistul Mocanu Oleg,
care nu era expert licențiat, cum este indicat în raport, și care nu cunoștea toate
circumstanțele cauzei, acestea nu au fost reținute, or, raportul nominalizat a fost
întocmit la data de 1 aprilie 2015, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (3)
din Legea nr. 1086 cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice
și medico-legale, care indica că expertiza judiciară se efectuează, de asemenea, la
inițiativa părților sau a reprezentanților lor, pentru stabilirea circumstanțelor care,
după părerea părților, pot servi drept probe pentru apărarea intereselor lor.
Cu privire la solicitarea Ludmilei Stroia cu privire la repararea prejudiciului
moral, Colegiul a considerat corectă soluția instanței de fond de respingere a
pretențiilor în această parte, or, la caz, Ludmila Stroia a pretins că i-a fost lezat un
drept patrimonial, pe când compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea
drepturilor patrimoniale se admite numai în cazurile prevăzute expres de lege, iar
în conformitate cu art. 1413 Cod civil (în vigoare la data producerii faptului
juridic), răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea din construcție, nu
prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral.
4
Subsecvent, Colegiul a considerat întemeiată hotărârea primei instanțe și în
partea încasării cheltuielilor de judecată.
La 26 aprilie 2021, Larisa Doga și Ion Doga, reprezentat de avocatul
Gheorghe Arhiliuc, au declarat recurs, prin care au solicitat casarea integrală a
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri
de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea
cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult
nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul
juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 ianuarie 2021 și
a expediat-o participanților la proces la 18 februarie 2021 (f.d. 201, Vol. II), or, la
actele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de către recurenți.
Astfel, recursul declarat la 26 aprilie 2021, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 11 mai 2021
instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea
depunerii referinței.
Astfel, la 17 iunie 2021 Ludmila Stroia a depus referință, prin care a solicitat
declararea inadmisibilă a recursului.
Examinând temeiurile recursului declarat de Larisa Doga și Ion Doga,
reprezentat de avocatul Gheorghe Arhiliuc, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
5
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Larisa Doga și Ion Doga,
reprezentat de avocatul Gheorghe Arhiliuc, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Larisa Doga și Ion Doga, reprezentat de avocatul
Gheorghe Arhiliuc, ca fiind inadmisibil.
6
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Larisa Doga și Ion Doga,
reprezentat de avocatul Gheorghe Arhiliuc, împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021
a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
7